Cum m-a asasinat Simona Catrina la calendele lui Ianus
Julius Constantinescu
„Quo usque tandem abutere, Catilina, patientia nostra?” (Până când, Catrina, vei abuza de răbdarea noastră?) – Cicero
– Poftește dumneata, domnule Julius, într-o zi pe la mine, să te ospătez cu niște sărmăluțe, mă îmbie zilele trecute cumătra Catrina, căci tare drag îi este să gătească, dacă are pentru cine.
A doua zi după Anul Nou, pe înserat, am cumpărat niște sticle de vin, m-am suit într-un taxi și am onorat invitația. Amabila gazdă m-a poftit să iau loc pe o canapea comodă și mi-a pus în mână un păhărel de whiskey auriu.
– Face poftă de mâncare, dă-l de gât, a zis iute cumătra, și a dat zor la bucătărie, să grijească de bucate.
Whiskey-ul îmi gâdilă gâtul și o căldură plăcută îmi cuprinse trupul. În fața mea se așternură platouri încăpătoare încărcate cu jumări rumene, carne afumată, cârnăciori îndesați, piftii tremurânde, și încă brânzeturi de tot felul, ardei în oțet, groși cât degetul, șunculiță și un castron pântecos de salată beouf.
– O gustărică, până sunt gata sărmăluțele!, mă îndemnă gazda.
Adevărul este că nu se cade să jignești gazda și că politicos e, vrei, nu vrei, să guști din toate. În ce mă privește, trebuie să vă spun că am primit o educație bună și sunt din cale-afară de politicos.
Când sosiră sărmăluțele aburinde, între care stau înghesuite bucățele bujorii de costiță afumată, dovedisem deja gustărica. Stinsei sărmăluțele în două linguri de smântână și cerui niște vin:
– Catrină, păi creștini suntem noi? Adă niște vin de-ăla roșu, să petrecem sărmăluțele astea cum se cuvine!
Și mâncarăm sarmalele, dădurăm vinul pe gât și sporovăirăm veseli o bucată de vreme. Când ne oprirăm să ne tragem sufletul, ne aprinserăm țigări. Iubitul Catrinei ne puse câte un coniac.
– Digestiv!, sublinie.
Băurăm coniacele, și atunci cumătrul Doru apăru mândru cu un medalion de vită, rumen-rumen, flancat de cârnăciori, varză murată și castraveciori, tot murați. Am avut un moment de descumpănire, dar mi-am revenit repede:
– Vin, gospodare, că răzbim noi! Nu ne lasă El, Dumnezeu!
O felie am mai apucat să mănânc. Un sfredel ascuțit m-a fulgerat în pântece și a început să-mi zgârme mațele. M-am prăvălit, covrig, urlând. Catrina s-a speriat:
– Să chem salvarea?
– Nu, am gemut. Îmi revin.
– Zilele astea, a zis Catrina, nici nu trebuie să le spui pentru ce-ai sunat. Suni și vin, știu ei pentru ce.
– Mă, nu mă fă să râd, am sughițat, și m-am repezit cu vigoare la baie.
Trei ore am stat pe căcăstoare. Ieșeam din când în când, stors, alb ca hârtia, și dam asigurări că mă simt mai bine; în secunda următoare, fugeam ținându-mă de pântece înapoi.
Pe la 1 noaptea, m-am simțit mai bine, culoarea îmi revenea în obraji. Ca întotdeauna după o lungă suferință, mă animasem, devenisem vesel, aveam chef de vorbă. Catrina și Doru, atinși de băutură și mâncare, picoteau în fotolii. M-am ridicat vioi, să plec.
– Mă, dacă știam că nu țineți la chef, nici nu mai veneam.
Cum bre, ai plecat asa, fara servesti un desert? Domnita Catrina, pai asa ceva nu se face. 🙁
Ne place, dar nu comentăm.
cool gasca ! imbratisari de la buzau
Mâncaruri grele dom’le! Iti trebuia un “bush-meat”! =))
Un om cu principii: “Decat sa-ti para rau, mai bine sa-ti fie rau!”
@all: La multi ani!
Cicero se-ndopa cu sarmale? Poate ar fi trebuit sa
spunadeclame: „Quo usque tandem abutere, Lucullus, patientia nostra?”@Dan1: =))
Era normal!
Aşa se întâmplă când un postitor de talia lui Jul, care se roaga pentru noi, cititorii lui, săptămâni întregi mâncând doar un coltuc de pâine la trei zile şi bând puţină apă de ploaie strânsă în scobitura unei stânci de pe terasa blocului, face asemenea abuz alimentar numai ca să nu întristeze nişte suflete şi să se smerească.
Cum daţi de unul mai bun ca voi, îl ucideţi. Tipic românesc.
Sa inteleg ca tot nu ai reparat WC-ul de acasa? 😀
@camionagiu: la 11 intri in direct si anunti: „tradatorul Eftimie s-a sinucis”.
Gazde primitoare , Simona si Doru ti-au urat ” pofta mare ” si tu ai luat-o
ad litteram 😀 Pai vezi ?
Mai usor cu textele despre mancare, de azi printesele sunt la dieta, da?
Asteptam raspunsul Simonei.
în alea trei ore puteai să faci şi tu un concurs de mimă cu tranzactiv.
Las’ că vezi tu de Paște!…:D
Aaaa, deci i-ai mâncat gazdei şi tacâmurile de argint, d-aia a trebuit să=ţi strecoare în mâncare oarece tranzactive/ dulcolaxuri şi tot tu te plângi?
Bre, hai că vă spun io care a fost de fapt șpilu’: știți că asta se întâmpla exact în ziua în care Julius, cu lăcrimi de crocodil, anunța cu surle și trâmbițe fuga lui Eftimie de pe CeCeu cu elicopterul (ei, aș! îl mustra conștiința pentru că-și uitase cuțitul înfipt în spatele lui Eftimie. “Cuțit bun, bre, briceag elvețian primit de la bunicu’!”). Cum îl știți cu toții pă Julius, simțitor nevoie mare, a avut sireacu o cădere mai nervoasă, așeaaa… ca de vreo doo etaje. Și înainte de a veni la festin, a încercat o consolare cam cum mai încearcă unii, cu te miri ce potoale. Deci, înainte de a ajunge la Simona, să guste cele pregătite de primitoarea gazdă, Julius a încercat să se dreagă cu -după cum urmează:
1. una bucată conținut tavă tip cuptor plăcintă de dovleac (ușurel, așa, ca de început);
2. două bucăți înghețată tip tort cu ciocolată și una cu fistic;
3. cinci bucăți pachete de batiste (pe astea nu sunt sigur dacă le-a gustat ori și-a șters ochii plânși cu ele. După cum s-a resimțit la Simona, înclin să cred că a aplicat ambele variante).
Deci, Julius: ce-ți mai place să te vaieți! Huuooo!!! 😀
Lăcomia strică omenia. Data viitoare o să te servească numai cu ceai de sunătoare.
@JULIUS Tot asa scriai prin toamna cum te-a ospatat Eftimie prin Brasov si acum ne-a parasit. Eu zic sa nu mai accepti asa usor invitatiile astea la desfrauri culinare, mai mult post si penitenta, cum bine zice Camionagiu.
Eu inteleg din textul asta doar ca doamna Simona gateste exceptional. A, si ca Giulius nu are antrenament. Pai se poate? Am mancat de 5 ori cat el si tot as mai manca.
P.S. Da’ Eftimie cand se-ntoarce?
Cam asa imi iau si eu teapa cand merg undeva. Mananc ca nehalitu’ la antreuri dupa care surpriza… vine felul 2, 3 etc…
Degeaba te dai dupa aia cu cu’rul de pamant sa mai faci loc ca tot degeaba!
@Raluca:
Nu se mai intoarce. El e insurat!
Draga Julius, sunt foarte ranita intrucat, desi ai amintit atatea bunatati efectuate de mine si de Doru, ai uitat pentru ca sa mentionezi ca ti-am facut inclusiv ceai de menta (intr-un final, cand ni s-a facut o mila crestineasca si ne plictisiseram sa radem de durerea ta atroce). Si deci vorb-aia, eu te-am facut, eu te omor (de fapt, invers). Asa ca noi te-am stricat, noi te-am reparat. Deci sa repunem istoria in drepturi, caci asa este corect.
@unmihai:
Mizilicu-i baza la o masă! Deşi n-am înţeles niciodată de ce-i zice mizilic. :))
@sebra: de la mezeluri->mezel->mizel->mizilic
Tu cand ai acceptat invitatia si ai cumparat sticlele alea de vin stiai ca o sa fie si un Doru acolo? Pareai foarte entuziasmat sa ajungi la Simona.
Poti sa mananci foarte mult si sa nu patesti nimic, important este sa bei cat trebuie, sa te mai ridici din scaun din cand in cand, si sa lungesti masa pe cateva ore bune. Degeaba ai baut digestivul daca nu i-ai lasat timp sa-si faca treaba. Daca ai sarit ca lupul la mia cu gand s-o dai gata in juma de ora, pățăști din astea rușinoase!
@Simona Catrina: eu cel mai bine am inteles ca, desi familia Camionagiu sta la o aruncatura de Logan de Simona, nu a fost invitata la un dezmat cinstit. Ok, atunci si noi o sa-l invitam pe Julius sa-l imbolnavim si voi n-o sa va bucurati de asta decat citind!
La multi ani!
Multe lucruri s-au intamplat pe aici cat am fost plecat pe meleaguri lipsite de acces la internet 🙂
Un an bun, stimabili cotcodaci!
Induiosator articol. Ma gandesc la bietul J., nu a apucat el sa ajunga la prajiturele, tortulet cu ciocolata si frisca sau ce bunatati dulci o mai fi pregatit coana Simona.
@Lepka: La multi ani si tie! Ai vazut avatarul lui Serban? :))
Deci ai mers pe zicala “decât să rămâie în hârdău, mai bine să-mi fie rău!”
Simona, te rugam sa publici tu, maine, varianta ta!
Carnatzariile nu ma misca, insa muraturile alea…. :X
@Old John Wheel: Asasinilor =))
Era sa ne lasati fara mogul, pai se face asea ceva???
caaaa…noi de cine mai radem? =))
@nina: erau multe dulciuri care mi-au facut cu ochiul, dar nici nu m-am atins, stiu sa ma infranez.
@JULIUS: Adica ne spui ca tu nu esti desfranat, aia-i?
Lecterita, mi-ai dat o idee minunata, las’ ca auziti voi si declaratia paratei! :))
@Lepka:
E din aceeași poză, Dane. El a cropuit în stânga, eu în partea dreaptă…
Fotografia a fost făcută la o petrecere privată a celor înciudați că n-au fost invitați la Simona.
Sarmanele sarmalute, au fost atat de stropite de licori bahice in cinstea lu’ inculpatul si prea des pomenitul Eftimie, incat pana la urma nu au mai rezistat curiozitatii si au scos capul afara sa vaza si gura lor cine era sarbatoritul…
In plus asta vad ca ati uitat traditia din batrani : prima la inaintare, inainte de orice urgenta (catastrofa) gastronomica, tre’ sa fie o slaninuta frageda si multa, apoi visiky si alte porishti, pa’erea mea…
“sunt din cale-afară de politicos” adica…pofticios ;))
Numquam suade mihi vana
In acest text autorul (mogul pour connoisseurs) abordeaza tema sarmalelor, unul din elementele culinare autohtone, ca reflex al spiritualitatii romanesti, parte a integranta a ospitalitatii traditionale.Fugitiv, este amintita si arta heracliteana a bucatarului ce se inscrie intr-o logica a miscarii, a fluxului, a unui perpetuu reinceput.Subtil este atacata si teoria maniheismului, a dihotomiilor, pentru ca aici constatam ca fiziologicul e dublat de hieratism, actul nutritional fie el frugal sau complex, implica convivialitatea si are un caracter ritualic.Masa, in care sarmalele sunt doar un punct intr-un spatiu prehilbertian, nu consta asadar in libatie exagerata, nici in ingurgitare pantagruelica, ci in placerea sociabilitatii si in …oficiere.Oficierea presupune o anumite solemnitate, dar nu exclude jovialitatea, chiar daca aceasta e una inselatoare (ludicul…deh).Mai mult decat o recunoastere de ordin gnoseologic, am putea afirma ca chestiunea alimentara este etica, estetica, metafizica, chiar ontologica.
@Tzica: Exact.
Iar, ca stil, aduce aminte de Pursângele Căpitanului.
@Tzica: Va simteti bine domnu Tzica? nu de alta, dar aprooooape aproape am inteles :))
@Serban: Voi sunteti constienti ca Simona are maxim 2 bai in casa? Pai daca va invita si pe voi, si doamne fereste va lovea pe toti bucuria? Mai bine spuneti merci.
Oricum, e riscant să te invite omu’ la masă. Îşi aude vorbe pe urmă.
Toate ca toate dar cine e Doru? El cand scrie pe aici?
@sebra: arata-mi tu om sa-l chemi si sa-l omenesti si pe urma sa nu-ti scoata vorbe. ce dracu’, cumatra..
@RoseN: mde…sunt la ora de fitness…ard grasimile…am terminat palinca autohtona (folosita la incalzire) si exersez un cidru de mere…desi are numai 42 de grade…ma cam trec transpiratiile
@Tzica: Asa va-nvata pe voi sa faceti comentarii la romana?
@Nero:
Întrebarea corectă este:
– De când până când scrie aici?
😀
@Nero: @Serban:
Nu scrie, dă-l dreaq dă fiţos, că nu ştie! Voi n-aţi văzut că ăla face dăcât medalioane, chestii, trestii cu care să-l otrăvească pă preacinstitul Mogul? În plus, nu vrea să ajungă precum alţi înaintaşi, cu moguli supăraţi pe el! 😀
@Raluca: adica..altii sunt de vina ???
@JULIUS: unii/unele..pun vorbele pe muzica !
http://www.youtube.com/watch?v=93_zOzMznvs
(de acord interpretarea lui Nick Cave & K.M. e mult mai expresiva)
@Tzica: Sau Johnny Cash(pentru cei mai in varsta dintre noi) 🙂
Julius, tu ai fost exterm de bine-crescut, exemplu de musafir exemplar!
Normal ca trebuia sa gusti din toate, asa se face!
Dar Simona nu te-a servit cu o cafea mare (am citit de doo ori meniul!), care cafea, toata lumea stie ca grabeste si ajuta digestia!:D
@ErRon: Cafea în care să fi amestecat şi nişte dop de plută ars. =))
@lulu: Hai sa fie de vineri la dieta, ca eu mai am doua zile de stat acasa.
@ErRon: A primit şi cafeaua. Într-o formă mai neconvenţională, e drept… 😀
@Cristi: Detaliaza, daca e eficient, e bine de stiut si de altii!:D
Mai sunt sarbatori!:D
@ErRon: Super eficient. Flatulatie extrema. Reteta stramoseasca (io o stiu de la bunicu’). =))
@camionagiu: Când ți-o trânti și ție un „îndrăgit” ușa redacției în nas, atunci poate te-o invita… până atunci, bucură-te de ce pățesc alții 😀
@Simona Catrina: de fapt, Julius prefera sarmalele cu frisca si topping de caramel, insotite de Lacrima lui Ovidiu, sau, mai bine, de un lichior de cafea, dar i-a fost rusine sa spuna 😉
Cand pancreasul lui a inteles ca primeste doar alimente ce contin sub 50% zahar, s-a dat cu fundul de parchet si a inceput sa dea isteric din picioare …
Pentru că unii de pe aici s-au întrebat şi încă se întreabă (mai mult sau mai puţin pe faţă) “who the f…k e Doru”, departamentul de paparazzi şi ghicitoare în ness al site-ului DailyCotcodac.ro vă pune la dispoziţie următorul documentar din care puteţi să nu aflaţi absolut nimic despre “Doru”, dar e foaaaarte educativ! 😀
http://www.youtube.com/watch?v=3Nb8Rju8Gbs
@Tzica: pour „connAisseurs”, moncher, n’est ce pas? 😀
@sendroiu: Maestre Şendroa’… şi abia acum vii cu această informaţie esenţială??? Hmmmm… oare ce interes ascuns ai avut matale de ai ţinut-o în umbră până în clipa de faţă?:-?
Julius, ia aminte la maestrul. Ca şi la comentariul meu de mai înainte, care stă ca viţelu’ la poartă nouă 😀
:D@sendroiu: Ah, să nu uit, maestre Şendroa’: Lacrima lui Ovidiu??? Hmmm… sper că nu e o chestiune subversivă şi cu apropouri, ci e vorba de poşirca aia duuuulce ca iadul, din care, dacă bei un pahar, te răsteşti la budă două zile ulterioare!
Inteleg ca Simona si Doru au fost nevoiti sa mearga la buda prin vecini…
In sfarsit! Un cap cu adevărat limpede -adică Stephanie- care a înţeles ceva din toată polologhia asta! :))
… unul din momentele când regret că nu stau în sătucul ăla pricăjit pe nume Bucale…
nu de alta, da așa puteam să-l sfătuiesc pe Julius: data viitoare îl iei și pe subsemnatul la remorcă!!!
ca să ai ocazia să vezi ce e aia ”mandible-party”, că tu ești mic și nu știi!!! 😀
și apropo, nush de ce am senzația că ”data viitoare” va fi într-un viitor… extrem de îndepărtat!!! 😛
Eu astept si varianta Simonei. Da’ pana la urma, cred ca ar fi bine sa-l insurati pe Julius!?
[…] cititori, ca urmare a scandalosului articol de pe DC, intitulat ofensator și tendențios “Cum m-a asasinat Simona Catrina la calendele lui […]
Si dupa ce te-ai ridicat si ai parasit aceste gazde neprimitoare sper ca te-ai dus sa imbuci niscaiva shaorme, sa te mai intremezi nitel…
*quousque (asa zice manualu’ de latina de a XI a)
*boeuf
& such
@S:
* aia-i latina americană ce zici tu
* stiu ca-ti place să mănânci
Imi place si sa beu, pe cine importa?
ahaa, the point : ai fost in vizita si gazdoaia ( bate-o varsta ): nu ti-a servit macar o cafea…pffff