Mâncarea grecească, între hedonism gustativ și cumpătare stoică

Adina Ștefănescu
Julius Constantinescu

 

Pe lângă democrație și filosofie, grecii au dat lumii și lucruri care chiar ne plac, cum ar fi tzatziki, ouzo, bougatsa, halloumi, baklavaua și multe alte asemenea bunătăți (bine, și trândăvia, dar să ne prefacem că asta nu ne place). Grecii antici fiind niște trolli de primă mână (practic erau cam ca ăia de pe facebook pe care ne vine zilnic să-i călcăm în picioare), dezbăteau absolut orice; prin urmare, nici modul în care ar trebui să mâncăm nu avea cum să le scape vigilenților gânditori ai Greciei antice.

 

Filosofia gustativă și etica mâncatului se înscriau la grecii antici în alte preocupări serioase, cum ar fi reținerea și cumpătarea – ambele văzute ca virtuți de căpătâi. Ideea principală era că numai oamenii de nimic trăiesc pentru a mânca și a bea (astăzi li se spune ”oameni de viață”, nu de nimic, dar ce știau grecii?). În zilele noastre, Socrate ar fi fost un corifeu al vieții raw vegan, încurajând cetăţenii oraşelor să consume în principal orz, grâu, la care să se adauge când şi când sare, lactate, legume, măsline. Fiindcă, spunea același Socrate, “în acest fel, petrecându-şi zilele în linişte şi o stare de sănătate bună, ei vor trăi după toate probabilităţile până la o vârsta înaintată…”. N-a fost și cazul său, în cele din urmă atenienii și-au pierdut răbdarea cu el și i-au pus în mână un pahar cu suc verde de cucută, fără zahăr și gluten, pe care l-au silit să-l dea peste cap (foto).
David_-_The_Death_of_Socrates
Bărbatul liber grec înfiera orice apucătură hedonistă și preocupare pentru lux și opulență. Nici măcar nu mânca împreună cu nevastă-sa și fiicele lui, de teamă să nu îi pregătească vrăjmașele vreo mâncare prea bună care să îl înmoaie. Citeşte mai departe…

Cum desfaci o bere fără desfăcător

Julius

 

Pentru cititorii noștri însurați: e ok, o să scriem și pentru voi ceva zilele astea, momentan avem un text pentru bărbații care pot ieși la bere când vor ei.

 

Știți care e cel mai rău lucru care ți se poate întâmpla când ești cu o femeie? Ok, scuze, reformulez: știți care e al doilea cel mai rău lucru care ți se poate întâmpla când ești cu o femeie? Exact: să n-ai tirbușon. Nu există probabil pe lumea asta vreun bărbat care să nu fi trezit tot blocul la 2 noaptea încercând să deschidă o sticlă de vin izbind-o cu fundul de o pernă proptită în perete (practic, asta e una dintre acele situații în care a doua zi poți să spui, fără să exagerezi absolut deloc, că ai făcut sex de-ai trezit tot blocul).

 

Dar care e cel mai rău lucru care ți se poate întâmpla când ești cu un bărbat știți? Da, Cătălin, să fie str8, am înțeles, dar nu cu tine vorbeam. Citeşte mai departe…

Bordelurile de campanie și fetițele vesele ale glorioasei armate franceze

Stephanie

 

Puțină lume știe, dar a existat întotdeauna chiar și în armata franceză un lucru care a funcționat ireproșabil. O situație în care bravul soldat francez nu a întors niciodată spatele inamicului, ci a luptat cu el bărbătește, de la egal la egal. Probabil ați ghicit deja, este vorba de bordelurile militare de campanie. Ele nu reprezintă, desigur, o noutate; tradiția acestor respectabile stabilimente merge departe în trecut, până la Cruciada a treia, în timpul căreia Filip Augustul, șocat de amploarea practicilor sodomite și a violurilor comise de franci, îi readuce pe aceștia pe calea Domnului aducând din Franța o corabie plină cu prostituate.

 

Marea Armată a lui Napoleon nu a dispus în mod oficial de bordeluri militare, dar asta nu înseamnă că i-au lipsit profesionistele amorului. Acestea au urmat îndeaproape trupele, căci unde era cerere ar fi fost chiar păcat să nu existe și ofertă. Citeşte mai departe…

Cum a ajuns Ierusalimul oraș sfânt al islamului

 

Puteți afla diseară, de la 10, de pe Viasat History, dintr-un excelent documentar despre singurul oraș din lume sacru pentru trei religii monoteiste.

 

Cum a ajuns deci Domul Stâncii între Zidul Plângerii și Via Dolorosa, iar Ierusalimul oraş sfânt pentru musulmani, deşi numele său nu e pomenit nicăieri în Coran? Pe scurt, un calif isteț care nu voia să lase Ierusalimul la cheremul necredincioșilor a interpretat Citeşte mai departe…

Sf. Mărie Mică în Oltenia

Ina_adevărata

 

De Sf. Mărie Mică, babele de la scara blocului au discutat despre – cum altfel?- religie și probleme ale sufletului. Babele oltence au o relație specială cu religia, după cum se poate observa mai jos.

 

– Ce atâta Arsenie Boca? Io am cunoscut duhovnic mai sfânt ca Arsenie Boca!
– Ei, na! Cum așa, tanti?
– M-am dus la Pui să mă spoveduiesc, că-mi zisăse nepoată-mea aia de la Hațeg că e acolo un duhovnic sfânt! Ce de lumeee erea acoloooo! Citeşte mai departe…

Text Daily Cotcodac, tradus în limbajul semnelor

Julius

 

Ca orice blogger serios, fost ziarist la fel de serios, urăsc din suflet evenimentele la care nu se mănâncă și se bea gratis. Din motivul ăsta nici nu mă duc niciodată la ele. Singurul care reușește totuși să mă păcălească să mă duc la tot soiul de evenimente e Lucian Mîndruță. De ce mă duc? Fiindcă mă simt vinovat. Practic, sunt principalul lui hater, jumătate dintre glumele cu Mîndruță care circulă pe internet sunt făcute de mine, așa că ori de câte ori mă duc la un eveniment promovat de el simt că mi-am spălat toate păcatele și pot face iar mișto de el.
Citeşte mai departe…