Acum studiază cu îngerii

Un tânăr în vârstă de 35 de ani s-a împuşcat sâmbătă în cap în campusul Universităţii Harvard, lăsând în urma sa o scrisoare de adio de 1905 pagini, ce cuprinde subiecte dintre cele mai diverse, citate din Einstein, Nietzsche sau Thomas Jefferson şi 1433 de note de subsol. Noi n-am putut să scriem un text coerent pe tema asta (pentru că suntem români şi, logic, ne-am simţit la fel de trişti ca şi cum ne-ar fi murit cineva apropiat, gen bunica sau Mădălina Manole), aşa că ne vom rezuma doar la câteva declaraţii luate la cald în redacţie.

Pircă: „Nu mai există pic de seriozitate la tinerii din ziua de azi. Cum adică a scris 1905 pagini şi apoi s-a sinucis? De ce nu a terminat mai întâi scrisoarea?”. Citeşte mai departe…

Spoken scottish

Dacă vreţi, puteţi să vă imaginaţi clipuleţul cu moldoveni, cerând la etajul “şinşi”. Sau “şăpti”. Sau “şăsi”.

Via zoso

Misterul felului de mâncare fantomă

Radu Pircă

Orice restaurant care se respectă pune în meniu cel puţin un fel de mâncare pe care nu-l are niciodată.

Acest fenomen bizar e uşor de observat dacă te duci suficient de des la o singură crâşmă – fie din lipsă de imaginaţie, fie pentru că la toate celelalte restaurante manifeşti o reţinere inexplicabilă vizavi de inventivitatea bucătarilor care au decis că ciorba de perişoare poate, în fond, să nu conţină nici perișoare, nici ciorbă, iar friptura nu e bătut în cuie să fie făcută din carne. După un timp vei descoperi că există un fel de mâncare, aparent inocent, pe care nu îl au absolut niciodată. Citeşte mai departe…

Bilanţul VSFT?

Termenul limită (sau deadline-ul, ca să înţeleagă şi cititorii noştri care la ora asta încă ne citesc de la serviciu) pentru revendicarea premiilor câştigate la vechile ediţii ale concursului Vrei să fii tocilar? a expirat. Citeşte mai departe…

De la f(x) la efix

Dacă nu ştiţi de unde să-l luaţi pe tipul cu barbă, e cel din „Seară de matematică”.

Domnul P. şi copiii la restaurant

Radu Pircă

Într-una din plimbările sale prin Berceni în căutarea pieţei cu roşii ieftine, acest El Dorado al timpurilor noastre, domnul P. trece pe lângă un parc unde se joacă o liotă de copii adorabili, răcnind cât îi ţin bojocii. Într-un colţ, la groapa cu nisip, doi copii liniştiţi se joacă de-a restaurantul.

“Acuma comandăm”, zice cel cu ochelari.

“Ne dă meniurile”, zice cel cu aparat de îndreptat dinţii – acum poate aţi înţeles de ce ceilalţi copii nu-i lasă să răcnească împreună cu ei. Citeşte mai departe…

Recomandări de seară

Până începe programul pe Spice Discovery Science, două recomandări scurte:

• Simona Tache a descoperit un articol care dezbate legătura dintre forma sânilor şi personalitatea femeilor. Sincer, noi credeam invers – că femeile au forme şi sânii personalitate, dar e posibil ca noi şi ST să nu citim aceleaşi reviste.
Citeşte mai departe…

Sondaj DC

[poll id=”9″]

Fără a dori să influenţăm în vreun fel rezultatul votului, aveţi aici câteva dintre cele mai bune interpretări ale doctorului Bacalbaşa, iar aici importanta sa contribuţie la câştigarea RoBlogFest-ului de către blogul nostru.

Derby însângerat la Rogojeşti

Julius Constantinescu

Ne găsim sâmbătă, în satul Rogojeşti, comuna Mihăileni, unde se dispută partida Bucovina Rogojeşti – AS Roma (presupunem că nu e vorba de AS Roma din capitala Italiei, poate şi pentru că nu credem că echipa lui Totti ar fi luat etapa trecută 3 goluri la Pomârla). În acest moment, scorul este de 1-0 în favoarea Romei, ceea ce spune multe despre inteligenţa jucătorilor oaspeţi – dacă aţi fost vreodată la un meci de judeţeană, ştiţi că nici măcar componenţii naţionalei Braziliei nu sunt atât de proşti să deschidă scorul în deplasare la Cociuba Mică, unde tribunele sunt atât de aproape de gazon şi locurile în care să te ascunzi de săteni atât de puţine. Citeşte mai departe…

Din cugetǎrile domnului Puiu: despre maşini

Megami

Domnu’ Puiu a acumulat o considerabilǎ experienţǎ de viaţǎ, pe care o împǎrtǎşeşte cu generozitate celor din jur. De aceea, a considerat cǎ e de datoria lui sǎ-l aducǎ cu picioarele pe pǎmânt pe Vecinu’, care tocmai şi-a cumpǎrat o maşinǎ. Vecinu’ şi-a dorit toatǎ viaţa o maşinǎ strǎinǎ bunǎ, a pus ban peste ban şi în final a adunat destul cât sǎ-şi vadǎ visul cu ochii: maşinǎ nemţeascǎ, arǎtoasǎ, performantǎ, luatǎ cu banii jos de la firmǎ. Întâmplǎtor, domnu’ Puiu deţine acelaşi tip de maşinǎ, luatǎ la mâna a doua. Citeşte mai departe…