31 î.Hr În timpul bătăliei de la Actium, Cleopatra îşi aduce aminte că are oră la coafor şi pleacă spre Egipt. Logic, Antoniu îşi lasă baltă soldaţii şi pleacă după ea, ştiind că altfel o să aibă parte de scandal: “Pentru prietenii tăi nu eşti ocupat, dar să stai puţin şi cu mine n-ai niciodată timp”.
Ionuţ P. are 21 de ani şi locuieşte în cartierul Burdujeni din Suceava, la fel ca majoritatea tinerilor de vårsta lui din acest cartier. Ce-l face însă special pe Ionuţ este spiritul lui rebel ce nu poate fi frånt de lumea ostilă. Încă de mic, Ionuţ era un tip neconvenţional: cånd ceilalţi copii beau Quick-Cola contrafăcută la Rădăuţi, el bea bere “Zimbru” fabricată într-un subsol de bloc din Nicolina; cånd ceilalţi copii mestecau “Turbo” adus de la Bălţi, Ionuţ trăgea dintr-un “Carpaţi” fără timbru, falsificat la Fălticeni cu foiţă de ţigări “Eminescu” şi tutun de “Fluieraş“; în fine, cånd alţi copii făceau pregătire la mate pentru bac, el făcea deja între şase luni şi un an. (more…
Pentru că la ora asta cei mai mulţi cititori ai revistei noastre sunt în mall, ne adresăm publicului educat care astăzi nu iese din casă pe motiv că azi-noapte a citit până la 5 şi ceva şi acum îl doare capul fiindcă a cam amestecat Faulkner cu Joyce. Aşadar, astăzi avem trei recomandări culturale şi partea bună e că nici una nu are legătură cu matematica.
FILM – “Agora”
Filme bune poate recomanda oricine, chiar şi Cristian Tudor Popescu – “Mergeţi la filmul cutare, e foarte bun”, “E o capodoperă cinematografică, nu aveţi voie s-o pierdeţi”. Mersi, mă, frumos! Pentru prima dată în istoria criticii de film, revista Daily Cotcodac are curajul să-şi îndemne cititorii: “Mergeţi la acest film prost, merită!”. Dar, să o luăm pe rând.
“Agora” e un film căruia îi cam lipseşte povestea, are personajele insuficient conturate şi conţine cam toate clişeele unui film de categorie B. Deşi e ideal pentru bulănit gagica în sală fără a pierde nimic din ceea ce se întâmplă pe ecran, nu pentru asta vi-l recomandăm. (more…
30 ianuarie
1649 Regele Charles I este decapitat pentru trădare, iar Anglia devine republică. Temându-se de relele democraţiei – printre care sistemul metric şi volanul pe stânga – , englezii revin, peste 11 ani, la monarhie.
31 ianuarie
1933 Moare John Galsworthy, însă, din păcate, apucase deja să scrie şi să mai ia şi Nobelul pentru asta.
1 februarie
1395 Prima menţiune documentară a Cetăţii Neamţ – probabil, vreun hrisov al negustorilor braşoveni care se plângeau că burgul lor s-a umplut de răzeşi nemţeni. (more…
Experimentul Fishilică a reuşit, pacientul e mort. Fără să scrie un singur rând, Fishilică a săltat într-o săptămână 41.487 de poziţii în Zelist, din trei linkuri.
Pacientul e Zelist.
Nu o să reiau argumentele cunoscute împotriva topului Zelist, le-a rezumat Zoso aici. Şi nici n-o să întreb cât de influent poate fi cineva care are 500 de cititori, asta dacă prinde o zi bună, sau ce caută trusturi într-un top al bloggerilor (v-a plăcut asta, nu? De la căcănarul de Cicero am prins-o). Înainte să le trimit cererea să mă scoată din Zelist, le ofer totuşi oamenilor o şansă de a mă face să mă răzgândesc. Le dau timp până luni să rezolve o problemă simplă, de algebră. Pot folosi algoritmii complecşi ai Zelist-ului, toate serverele disponibile, pe Deep Blue, îi las chiar şi cu cărţile pe masă.
Maria D., o femeie de 35 de ani din satul C., judeţul Botoşani, fugise sâmbătă seara de-acasă mai mult aşa, dintr-un capriciu muieresc, dat fiind că nu-şi luase cine ştie ce bătută (bărba-su era om gospodar, în timpul săptămânii muncea pe rupte şi doar în weekend, când se relaxa, îi mai croia câte una). Fiind o femeie simplă, fără multă imaginaţie, Maria a ieşit din bătătura conjugală şi s-a îndreptat glonţ spre mă-sa. Din nefericire, mă-sa nu stătea prea aproape, ci într-un sat vecin, iar Maria, sub pumnii lui bărba-su, îşi pierduse complet luciditatea şi uitase lucrul ăsta (practic, dacă ar fi dorit să se angajeze la o multinaţională, raportul de la HR ar fi sunat cam aşa: “Muncitoare, perseverentă, dar nu poate face faţă în condiţii de stres”). (more…
La Ştirile de la ora 5, în general femeile sînt cele care apar cu ochii vineţi. Mă refer la cele care mai pot vorbi şi la cele care nu discută cu reporterul de pe patul din reanimare. Teoretic, numărul de vînătăi de la ora 5 ar trebui să fie identic la femei şi bărbaţi. Cel puţin, aşa recomandă normele UE. (more…
Fishilică e ultimul blogger. Stă în Zelist în coada listei şi, de pe locul 43.845, priveşte lumea în sus. Nu mai e nimeni după Fishilică, widget-ul lui e unic: “Sunt mai tare decât 0,00 % dintre blogeri”. Fishilică e capătul lumii, Coloanele lui Hercule ale blogosferei.
Să ne-nţelegem omeneşte: n-am nimic cu Fishilică, mie mi-e chiar simpatic. De pildă, pentru că n-a reuşit să-şi cumpere cauciucuri de iarnă, a ales să meargă cu metroul. Pentru că e un cetăţean responsabil, are un link de la mine pe chestia asta.
Să vă spun şi cum am aflat de Fishilică. Dobitocul de Eftimie, pe care eu şi numai eu îl ţin în Zelist în Top 100 (eu sunt cel mai important om pe care-l cunoaşte, deci vă daţi seama cam în ce hal e el), s-a gândit că ar fi foarte mişto să-şi pună pe site-ul lui widget-ul lui Fishilică de cel mai slab blogger al momentului. (more…
Cum mogulul blogurilor mă plăteşte foarte bine de când e pe locul 8 în Zelist, în ultima vreme am mers mai mult cu metroul. Cu această ocazie, am sesizat câteva aspecte ale luptei de clasă pe magistrala 2, incluzând personaje pe care deja le cunoaşteţi.
Îl mai ţineţi minte pe bodyguardul care semăna cu Valentin Stan (dacă nu, citiţi aici)? Mai seamănă şi acum, doar că a fost promovat. În loc să păzească Apărătorii Patriei de valurile de săritori peste bare, acum apără staţia Piaţa Unirii 2. Nu a schimbat însă doar staţia, ci şi condiţia socială; de unde înainte vorbea familiar cu ceilalţi bodyguarzi, acum l-am văzut (more…