Adevărul despre cutia de viteze a maşinii unui amic de-al lui Julius
Ovidiu Eftimie
– Nu, mă, nu mă interesează, n-auzi? Nu-mi povesti asta, memoria umană e finită iar dacă îmi spui tâmpenia asta o să mi se şteargă o amintire plăcută din copilărie. Îşi baţi joc de momentul în care taică-meu mi-a adus o maşină de poliţie foarte mişto, acea amintire va fi pierdută pe vecie.
Cu toate acestea Julius a insistat să-mi povestească (blestemaţi fie ăştia de la Orange cu ofertele lor) despre un incident în care, conducând maşina unei cunoştinţe comune, i-a murit motorul în timp ce încerca să urce o rampă. Şi era cu detalii, că Julius are grijă de maşina lui personală şi are o cutie de viteze lux, poate să pornească şi din pantă de 90 de grade ca Batmobilul în Batman Forever. Dar maşina amicului comun nu avea o cutie de viteze aşa de bună şi-atunci s-a întâmplat nenorocirea: i-a murit motorul.
Eu eram la bere în acea fatidică seară de ieri şi i-am explicat faza cu memoria dar n-a vrut să înţeleagă.
– Băi Eftimie, n-ai să uiţi de maşinuţa de la tac-tu, o să uiţi ceva naşpa, de care sigur nu vroiai să-ţi aduci aminte. O să uiţi când te-a bătut unu’ mai mare la şcoală şi ţi-a luat sendvişul. Dacă ai noroc, poate uiţi chiar vreun scandal făcut de nevastă-ta. Ascultă aici, mâine o să mă suni să-mi mulţumeşti.
E drept, n-am uitat de momentul când mi-a adus taică-meu o maşinuţă de poliţie, dar am uitat exact scuza pe care o pregătisem pentru nevastă-mea când m-am întors acasă spre dimineaţă.
De aceea, draga mea, în loc să-ţi prezint o explicaţie mişto legată de motivele care m-au reţinut cu băieţii la bere, îţi narez despre acel moment din viaţa lui Julius când a condus maşina unui amic şi aia avea cutia de viteze făcută praf şi i-a murit motorul.
Dacă ţi-a plăcut acest articol (şi n-avea cum să nu-ţi placă, doar e scris de îndrăgitul Ovidiu Eftimie), s-ar putea să-ţi placă şi aventurile lui Julică la volan:
Singurătatea șoferului în excursie (I)
Singurătatea șoferului în excursie (II)
săracul juliusss 😀
bai, eu faza asta cu sendvisu am mai auzit-o da n-o pot pricepe, sa mi-o explice careva. la mine la scoala era uncool sa ai pachetel de acasa cu mincare, banii erau la putere. daca am fi primit pachetele le-am fi dat noi oricui numai sa nu rida aialalti de noi. de abia daca iti trecea prin cap sa incerci sa-i dai unuia mai mare pachetu ti-ai fi luat-o.
foame mare la bucuresti bag sama.
@Constantin: Nu-i greu, la Eftimie&Julius era fix invers. Cand au facut ei scoala generala era ‘uncool’ sa ai bani in loc de pachetel. Plus ca pe vremea aia McDonald’s & KFC n-apareau decat in filme (oricum, din ce-am vazut eu in filmele alea nici atunci nu vindeau mancare, ci meniuri pentru cyborgi si transformeri), iar patiseriile nu era chiar la tot pasul…asa ca nu era numai uncool, ci si nepractic.
la naiba dc, si atunci din ce-si cumpara elevu tigari si vin fiert in orele de chiul?
Dragule, habar n-am cand ai ajuns azi-noapte, deci iti multumesc ca nu ai facut zgomot. Esti iertat. 🙂
@Constantin: din banii extorcati de la elevii mai mici 😀
@dc: asa e. Pe vremea copilariei credeam ca McDonalds e un nene rau, asa ca Wall Street 😉
Da, interesant subiectul poveştilor spuse cu japca. Un amic de-al unor prieteni tot povesteşte (din imaginaţie cred) aventuri din tinereţea lui de dur, cu femei frumoase fascinate de el: gras, urât, prost şi sărac.
Mereu mă întreb de ce-l aduc ăia, că aşa sadici încât să-şi bată joc de el nu-i cred.
Ideea e că mereu îi spun: nene, simte-te liber să NU povesteşti, nu vrem să ştim, nu contează, vezi că te caută barmanu’, elti chemat la telefon, etc. (asta cu chemat la tel. în bar e din filmele americane)
Eu am avut la şcoală un coleg gras căruia mă-sa îi reducea mereu porţia şi el tot mai umflat devenea şi mai înfometat. Şi-i dădeam sandvişu’ că oricum îl duceam înapoi dacă uitam să-l au la câini şi luam capace. Apăruseră croasantele, deh.
@Killroy – Pai chiar e! :))
Tot e bine, puteai sa uiti sa scrii articolul pentru DC sau sa mai bei o bere! =))
@Eftimie,
Păi ţi-a făcut un bine Julius. Te dezvaţă de
explicaţii miştominciuni :))senviciurile se saltau cu forta pe vremea cand banii nu aveau nici o forta – ii aveai dar trebuia sa stai la cozi interminabile de ei si nu e sigur ca gaseai salam. in senviciul unui amarat de la scoala sigur gaseai. problema era ca trebuia sa stai la coada, ca la lantul trific, dupa altii mai fortosi ca tine.
Parerea mea e ca Efu e nitel necajit ca a baut pe banii virtuali de la Julius, si deci a platit sotia.
Si un sfat pentru doamna Simona E.: da-i o bere – pana la o naveta, nu mai multe – si bani de senvis ( ca altfel nu pot sa spun ) ca daca se apuca maestrul Juilius sa-l si plateasca maine-poimaine vine acasa dimineata dupa o conversatie intima in grup despre Kant – ,Critica ratiuni erotice practice” – si Cartarescu – ,,De ce iubim femeile pe bani” – si nu te vad prea bine.
[…] PS. Am zis ca merita si o informatie relevanta pe blog: Nu stiu daca Bianca si Botezatu citesc DailyCotcodac!!! […]
Povestea voastra are un numitor comun: tu ai uitat ceva si el probabil prin insistenta lui vroia la randul sau sa uite ceva.Sau sa-si aminteasca. Sau sa semnaleze ceva. Ce oare?
Profit de aceasta ocazie si povestire ca sa fiu off-topic.
Doresc prin acest mesaj, sa indrept un gand de pace si multumire catre tovarasu Domnu Pirca.
Pentru ce?
Pentru ca mi-a trimis cd-ul cu sonorizarea de la filmul pe care l-a oferit cadou celor de pe DailyCotcodac.
Tovarasu Domnu Pirca, va multumesc mult si raman adanc indatorat.
Va anunt cu respect ca in dimineata asta, cd-ul a ajuns la mine.
Inca odata mii de multumiri, este un frumos cadou de pus sub brad, castigat de craciunul ortodox pe rit nou si sosit de revelionul pe rit vechi.
@iulian rinder
despre banii virtuali de la Julius m-am lamurit demult, asa ca, lunar, alocam bani la buget pentru berea la pet de 3 litri.
@Radu Vasile
Da’ de ascultat nu prea te-ai grabit sa-l asculti, este? =))
Draga Simona, eu i-am zis lu Efu de mult ca sunt suparat ca nimeni nu breveteaza ideia de halba la zece litri. Mergi acasa si spui relaxat, da relaxat rau, ,draga baui si io o bere la halba. Maxim doua. Ce mare lucru?”. Vezi, fetele si Julius e oameni rai.
Nu stiu de ce mai trebuie cautate scuze, oricum nu ne cred. 😀 Oricum, orice am spune aceeasi replica au pregatita: “Puteai sa ma minti, dar nici de asta nu esti in stare!”
Un barbat ajunge acasa si isi gaseste sotia facandu-si bagajele.
– Ce faci, draga? Unde pleci?
– La Las Vegas ! Am aflat ca acolo sunt barbati care m-ar plati cu 400$ ca sa le fac ce tie iti fac pe gratis!
Omul sta putin pe ganduri, apoi incepe si el sa-si faca bagajele.
– Dar tu ce faci acolo? intreaba sotia.
– Merg si eu la Las Vegas … sunt curios sa vad cum te descurci cu 800$ pe an!
HEI…CE AI CU ASTIA DE LA ORANGE? MAI BINE BLESTEAMA-I PE ASTIA DE LA COSMOTE, CA NU-I MAI SATURA NECURATU’ DE OFERTE SI DE MINUTE.
AUZI TU PROMOTIE…5000 ALE TALE SI CU 5000 ALE MELE SI CU 5000 A LU MARICICA AVEM 15000…NU AVEM CE FACE CU ELE DAR …. E PROMOTIE!!!
P.S. LUCREZ LA ORANGE( DECI SUNT OBLIGAT SA LUPT PENTRU INTERESUL SUPREM)
@dan1, culmea ma, l-am si ascultat si mi-a placut atit de mult incat acum caut filmu sa il vad.
Cred ca tre sa fie faze misto pe muzica din aia, e exact muzica aia pe care eu i-as da un pumn in gura la unu si doua picioare pe cocoase!
Deci si filmu tre sa fie tot pe acolo:)
Daca ma vedeai prin casa repetand singurele 3 scheme de kata de la karate pe care le mai stiu pe cd-ul asta…
Ma intreb ce o fi zis vecina de de desupt, o fi zis:
“taci ca isi omoara asta nevasta si pot sa ii iau eu locul”