Lipscanii, pe urmele Pompeiului
Radu Pircă
Sorin Oprescu a decis la sfârşitul săptămânii trecute că planurile SF precum autostrada suspendată, asfaltarea generală sau apă şi canalizare în toate cartierele capitalei nu au niciun fel de viitor. Ca urmare, primarul şi-a întors privirile spre trecut, unde speră să găsească soluţii pentru Bucureşti. Nu vă speriaţi, n-o să circulăm cu care cu boi pe drumuri de pământ – în principal deoarece drumuri de pământ practic avem deja, deci nu mai iese de un contract nou şi nimeni din guvern nu are vreo reprezentanţă de care de boi în România. Soluţia găsită de Oprescu a fost să decoreze pasajul Lipscani cu fresce romane.
Pe lângă că pe vremea romanilor unde e acum Bucureştiul nu găseai nici măcar un chioşc de ţigări, răuvoitorii ar spune că Oprescu putea să se inspire din alte lucruri pentru care romanii erau celebri cum ar fi administraţia eficientă, apeductele, şoselele excelente, băile publice. Noi credem însă că ideea e foarte bună. De ce? Fiindcă din frescele romane care au supravieţuit până în zilele noastre (majoritatea în Pompei) ne dăm seama că aveau doar două subiecte preferate: peisajele (de obicei, la baie, bucătărie, pe holuri, în camera serverului etc.) şi pornachele (evident, în camerele unde petreceau cel mai mult timp).
Aşa că am ales pentru primarul Capitalei câteva sugestii de fresce romane care să-l inspire în decorarea pasajului Lipscani, însoţite de comentariile specialiştilor noştri (adică Pircă, fiindcă restul nu înţeleg latina – afară de Eftimie, după zece beri).
“Cine sunt fufele alea, Dionysos?” “Nu ştiu, mami, nu le-am mai văzut în viaţa mea, nu vezi ce urâte sunt, aşa dezbrăcate?” “Dionysos, tu mă minţi, e clar că alea te cunosc. Auzi, tu înainte să fii cu mine nu erai cumva ceva zeu al orgiilor?” “Doamne, cum ţi-a putut veni o asemenea idee? Mă-ta ţi-a băgat sigur prostiile astea în cap.”
Istoricii nu s-au decis încă dacă e vorba de zeul Priapus sau pur şi simplu de cineva care a încercat – oarecum imprudent – toate ofertele primite pe mail.
Versiunea romană a “Trădaţi în dragoste”: “Eu am fost întotdeauna cinstit cu tine, trebuia sa-mi spui că nu mai vrei să fim împreună, te spintecam cu lancea şi gata, nu era nevoie sa mă minţi.”
Cum inbusurile aveau să apară abia 2.000 de ani mai târziu, romanii foloseau cu oarecare teamă mobila de la IKEA pe care şi-o asamblaseră singuri.
Ca să economisească banii de cai, romanii au pus în scenă “Brokeback Mountain” cu centauri.
“Lasa, mamă, că mai sunt orgii pe lumea asta la care să-ţi găseşti un băiat serios, nu un golan din ăsta care nici măcar nu sună a doua zi”.
Deoarece nu se inventase anestezia, medicii romani rugau câte o asistentă să se dezbrace în faţa pacientului pe durata operaţiei.
“Dezbracă-te că nu-ţi fac nimic, de data asta facem doar sex” era fraza preferată a împăratului Caligula.
Agamemnon nu-şi amintea precis ce i-au zis zeii să facă cu fiică-sa, dar fiind într-o tragedie greacă, era sigur că opţiunile sale se cam limitează la sacrificiu sau incest.
Drusilla şi-a jurat ca data viitoare o să sune înainte să le mai facă vizite-surpriză prietenilor ei.
“Pater, ce ai făcut azi la serviciu?” “Am ucis Minotaurul, Caius.” ‘Tată, sigur nu ai dansat într-un bar gay de strip-tease?” “Nu, fiule, de unde ţi-a venit o asemenea idee?”
Chiar mă gândeam când o să o daţi şi voi pe pornache, ca toţi oamenii serioşi?
Şi acum revenind, BĂ! NU S-A TERMINAT UICHENDUL CULTURAL?
Profit de cunoştinţele mele de latină pentru a vă povesti etimologia cuvântului a fute, care vine din limba strămoşilor noştri. Şi care înseamnă exact acelaşi lucru ca şi acum. Existau şi substantivele “Fututor” – însemnând cel care fute şi “fututrix”, cea care este futută/se fute.
In serialul Rome ati putut observa grafitti cu astfel de cuvinte pe pereţi adresate lui Caesar. Puteţi şi voi, în cel mai pur stil roman, să scrieţi astea pe pereţii din Lipscani, pentru “edilul” Oprescu. E din latină, deci e vorba de cultură. Atenţie, exprimarea cât de cât corectă este “Ego Zenobie Oprescu Gula Fututor Est”.
@eftimie
Ce ţi-e şi cu etimologia asta… Apropos. La a câta bere eşti?
Azi nimic că am ceva de lucru. Da’ mai pe seara o să ştiu latina la perfecţie.
@Eftimie: Ave!
Apropos de eFtimologie:
O expresie foarte folosita in Angola este “Fudido e mal pago” (varianta portugheza a expresiei noastre stramosesti “si f—t si cu banii luati” ceea ce dovedeshte cu virf si indesat latinitatea comuna.
D’aia nu pot eu sa stau pe chat cu Julius, de exemplu, cind am un pacient in cabinet, ca intzelege 50% din conversatzie 😉
eu ma intreb cat o sa dureze pana cand viitoarele fresce ale lui Oprescu o sa fie numai bune de sprayat de catre adolescentii ce se cred artisti si decoreaza tot ce prind.
in varza mea, ca-mi scapa acum cum se numeste “arta” asta.
@varza
Grafologie?
Nu-i corect.
Daca tot ati scris pe tema data, nu putea sa puna si Sendroiu poze?? Sau urmeaza in partea a doua? Multumim anticipat! 🙂
PS Daca doriti sa analizati si etimologia cuvantului m*e, incercati sa faceti asta la un meci de fotbal, ca sa studiati live problema. La fonetica, pronuntie si accent ma refeream 😀
ati fost rai..cele mai misto poze din pompei erau pure porn..pe alea le asteptam io..cu toate ca nici aia cu Priapus nu-i rea
In campanie, Oprescu n-a scos o vorbuliţă că taie subvenţia la apa caldă şi l-am votat ca ultimul pitpalac.
Priapus, fuck Oprescu, please!
P.S. Pircă, eşti mare! Dacă vrei să te faci primar eu te votez, că de Oprescu m-am săturat să-l tot înjur 😀
dom’ profesor Pîrca
Puteți sa ne povestiți și de ce Priapus în ciuda lungimii și grosimii evidente mai trebuia sa își și cîntărească podoaba? Vroia cumva sa îl facă de rușine pe rivalul Mutunus Tutunus?
Ma luara contractiile de ras! =))
@Don’doftor – E clara treaba cu latinitatea comuna; vad ca si Babatunde are stramosi prin frescele astea :))
@Florian – Observ ca suntem la fel de fraieri – din nou! Eu am regretat amarnic – la vremea respectiva – ca nu eram in Bucuresti, sa-l votez pe primarele-minune…
Eu cred ca balanta aia are legatura cu justitia, care pe vremea aceea nu era oarba… Iar “mana legii” era …evidenta.
@N.A.
Păi să ştii că ai de ce să regreţi. Dacă îl votai, aveai şi tu de ce să îl înjuri mai cu năduf, aşa ca mine.
PS Ce expertă eşti, de ai reuşit să-l identifici pe strămoşul lui Babatunde! :))
@branxu
Fratii Vettii, in casa carora a fost gasita aceasta pictura, erau niste bogatani parveniti, cu gusturi indoielnice in materie de arta, genul care probabil puneau un mileu frumos sub tanagrale. Fresca aceea e mai mult un talisman (are si o inscriptie in acest sens care nu se vede in poza), fertilitatea lui Priap fiind asimilata succesului in afaceri – de unde si simbolurile din domeniul economiei, balanta cu o punga de bani intr-un taler si cosul plin cu fructe (un fel de corn al abundentei). Pe de alta parte, Mutunus Tutunus era o divinitate veche si respectabila si nici macar niste parveniti nu si-ar fi permis sa glumeasca in legatura cu el, in vreme ce Priap era mai mult o moda decat un zeu luat prea tare in serios. Erau cam ca Mos Craciun (Mutunus) si Mos Gerila (Priap).
Domnule Pirca io credeam ca fresca aia cu cantarul e trucata de domnia ta. Spasita, trebe sa recunosc ca mare mi-a fost mirarea sa dau de ea pe gugal… ntz ntz ntz… DC ne invata cultura, nu alta 🙂
@Laura
Da, ditamai cultura! :))
Sunt sigur ca Sendroiu a intalnit foarte multi descendenti africani de-ai lui Priap =))
@punKreas
Ce vrei să insinuezi? 😀
@ Sendroiu: =)) Intrucat dialogul tau cu Jul e de un inalt nivel cultural, iar pacientii tai sunt modele de intelectuali e logic sa aveti un limbaj comun.
De ce am sperat eu ca articolul asta o sa va faca sa spuneti “Uite, ma, ca s-au mai spalat si astia de la DailyCotcodac, nu mai fac glume cazone, au dat-o pe cultura”, chiar nu stiu. Saptamana viitoare cred ca o sa scriem despre arta bulanelii si despre cum sa faci in mod corect gluma cu “trage-ma de deget” si sunt convins ca o sa avem numai comentarii de la Plesu si Patapievici.
@Stephanie: ma, facem si noi ce putem 😉
desi, trebuie sa recunoastem, nu am ajuns inca la nivelul de rafinament intelectualoid al glumelor lui Florian, de exemplu (nici nu ne dorim, dealtfel, stai linistita :)) )
@Pirca – =)) Eu chiar vroiam sa fac observatia ca dupa ce ati castigat premii la Blogfestu’ ala si v-ati vazut cu sacii-n caruta, vi s-a urcat la cap si va dati culti acuma! =))
sa zic si eu una:o fresca da sa arate o scena de amor si ea are sutien.ceea ce inseamna ca ea era sclava.era injositor pentru patrician sa atinga pentru a face placere unei sclave.si ea vine pe deasupra,sa nu se oboseasca patricianu’ dgeaba,oprescu e gata obosit!!!!!!!!
pircă, polărăul ăla e priap doar pe jumătate: pe lângă semnalmentul bun de reclamă la cializ/viagra/alte alea, mai avea ceva: picioare de ţap!!!
da, era văr cu pan…
băi, şi m-am tâmpit eu, sau frescele alea sunt stil renascentist, că şi ăia aveau obsesii cu grăsani/grăsane… şi liniile plus coloristica sunt cam la fel…
@mifty
1. Nu, ala e Pan, Priap e deseori asociat (chiar inrudit) cu el, dar n-are picioare de tap
2. Seamana mult, mai ales prin reprezentarea realista a personajelor si prin folosirea corecta a perspectivei – artistii Renasterii nu cunosteau picturile de la Pompei, dar in schimb erau entuziasmati de teoriile estetice ale grecilor si romanilor si incercau sa le aplice, ceea ce explica asemanarea (bine, ar mai fi o teorie, ceva cu o masina a timpului, dinozauri si femei in bikini aurii, dar sunt sigur ca te-ar plictisi). Daca ai 5 lei cu care n-ai ce face, sigur gasesti la anticari “Mostenirea lui Apelles” a lui E. H. Gombrich, care explica mult mai bine decat as face-o eu vreodata legaturile intre arta antica si cea a Renasterii.
adevarul este ca dl. Oprescu a inebunit de tot.
Ne rupem masinile pe drumurile din Bucuresti, parcarile lipsesc cu desavarsire iar acestui domn primar ii arde de autostrazi suspendate si fresce romane in pasajul Lipscani.
Va spun eu ca o sa se pise toti aurolacii noaptea pe frescele lui in pasaj.Habar nu aveti ce fel de personaje circula noaptea pe strazile din centrul istoric implicit prin pasaj.Drogati, betivi, aurolaci etc.