Julius

Bineînţeles că nu am pretenţia ca, după doar opt zile petrecute în Thailanda, să fi priceput prea multe despre această ţară. Ce voi povesti însă mai jos am văzut cu ochii mei – iar unde n-am priceput, am rugat-o pe ghida noastră thailandeză să mă lămurească. Como se dice la voi?… lectură plăcută!

1. Thailanda e mult înaintea noastră
Poziţionarea geografică într-una dintre cele mai sărace regiuni de glob, Indochina, poate induce ideea că, exceptând poate capitala Bangkok şi zonele turistice din sud, Thailanda e o ţară înapoiată. Nimic mai fals. Eu am călătorit în nord şi zonele rurale de-acolo seamănă mult mai mult cu Europa decât, de pildă, Prundu Bârgăului din Europa.

Prosperitatea de astăzi a Thailandei are probabil ca punct de plecare faptul că este singura ţară din regiune care nu a fost niciodată colonie occidentală. De asemenea, thailandezii n-au avut nici un apetit pentru comunism şi au refuzat să experimenteze orice fel de salturi înainte, revoluţii culturale sau câmpuri de orez îngrăşate cu exploatatori ai poporului, mulţumindu-se să prospere în linişte. Astăzi, guvernul Thailandei are suficienţi bani să finanţeze programe de dezvoltare a comunităţilor locale – bani pe care, de pildă, guvernul României îi aşteaptă de la Uniunea Europeană.

2. Cu toate astea, e o ţară mai ieftină decât Europa
Nu cu mult mai ieftină – legendele de tipul „eram zece inşi, am mâncat şi-am băut toată seara şi la sfârşit am plătit 20 de dolari cu totul” datează din anii ’90, au fost contemporane cu „un joc de-ăsta gen Caritas funcţionează de 30 de ani în Germania” -, dar preţurile sunt totuşi ceva mai mici ca la noi. Mă rog, eu locuiesc în Bucureşti, dacă sunteţi din Botoşani sau Baia Mare e posibil ca preţurile din Thailanda să vi se pară cam ca cele din oraşul vostru.

3. Şi nu are preţuri pentru albi
Spre deosebire de Africa, unde preţurile pentru mzungi sunt de câteva ori mai mari decât preţurile pentru localnici, în Thailanda nu sunt preţuri speciale pentru farangi. Acolo unde se poate negocia, marja de negociere e destul de mică – asta pentru că preţul de pornire nu e de zece ori mai mare decât cel real, ca la turci sau magrebieni.

4. Thailandezii sunt foarte prietenoşi
Până acum, cei mai prietenoşi oameni pe care-i văzusem vreodată erau irlandezii (exceptându-i, desigur, pe oamenii cărora le-am dat bani împrumut). Ei bine, thailandezii sunt şi mai prietenoşi. Din câte am înţeles de la Toy, ghida noastră thailandeză, simplul fapt că te afli acolo, că ai ales să îţi faci vacanţa la ei, este deja foarte flatant pentru ei. Dacă le şi zâmbeşti, i-ai câştigat definitiv, poţi să le ceri şi bani împrumut.

5. Nu se fură
Thailandezii sunt buddhişti, principala lor preocupare în viaţa asta e să nu-şi strice karma. Or, dacă furi în viaţa asta, data viitoare o să te reîncarnezi prost – cel mai probabil într-un gândac, şobolan scârbos sau contabil. În plus, dacă eşti prins furând, te-ai acoperit de ruşine pentru următoarele cinci vieţi – ei nu obişnuiesc să-şi aduleze hoţii, cum se întâmplă la noi, la ortodocşi.

În concluzie, dacă mergi într-o vacanţă în Thailanda, riscul cel mai mare să rămâi fără portofel e pe Otopeni.