TOP 10 cărţi pe care le-ai început, dar nu le-ai terminat niciodată

Julius Constantinescu

 

1. „Pendulul lui Foucault” – Umberto Eco
Mai mulţi prieteni mi-au dat asigurări că doar primele 35-50 de pagini sunt plicticoase, imediat după aceea scriitura bolovănoasă dispare şi în locul ei se aştern în faţa ochilor pagini vii, alerte, captivante şi viguroase. Odată intrat în posesia acestei preţioase informaţii, am încercat să citesc „Pendulul lui Foucault” direct de la pagina 36, însă a fost la fel de plicticos. Probabil nu numărul paginii contează, ci numărul paginilor citite: cam după 35-50 se estimează că cititorul şi-a pierdut orice urmă de voinţă şi nu va mai abandona monumentalul roman.

 

2. „Mă numesc Roşu” – Orhan Pamuk
Recunosc că nu mi-am cumpărat-o, o citeam la o fostă iubită de-a mea, când mai înnoptam la ea. N-am apucat s-o termin, că nu-mi doream o relaţie de lungă durată.

 

3. „Nord” – Céline
Ştiu, Céline e probabil cel mai mare geniu al secolului XX, mai mare chiar decât Einstein (pentru ziariştii sportivi: decât Hagi). De unde ştim noi că Céline este genial? Pentru că, în loc de punct, pune trei puncte la sfârşitul propoziţiei – or, este cunoscut că nici un geniu adevărat nu-şi încheie propoziţiile cu punct.

 

De asemenea, noi mai ştim că Céline este genial fiindcă sare de la una la alta după o logică ştiută numai de el, fără să livreze cititorului cheia. E ca şi cum eu v-aş spune: „Pandişpan!… cazan ignitubular… marţ” – iar voi, după zece minute, nereuşind să înţelegeţi ce căcat am vrut să spun, aţi conchide: „Sunteţi genial, maestre!”

 

4. “Muntele vrăjit” – Thomas Mann
După ce interesul publicului larg pentru filozofie s-a stins, nemţii şi-au bătut multă vreme capul: “Şi acum ce dracu’ să facem ca să mai plictisim omenirea?” “Păi, hai să scriem şi noi cărţi de-astea de care se citesc acum, beletristică” “Şi dacă nu ne iese?” “Asta e, ne apucăm de fotbal. Cumva, tot îi omorâm noi de plictiseală!”

 

5. „Cătunul” – William Faulkner
Întotdeauna mi-a fost milă de nevastă-sa lui Faulkner, probabil de câte ori îl striga la masă primea acelaşi răspuns: „Imediat, dragă, termin fraza asta şi vin”. Apoi, invariabil, i se sleia supa până încheia bărba-su fraza.

 

Mă rog, chiar şi aşa, fără punct, scriitura lui Faulkner e una dintre preferatele mele, aşa că m-am afundat în lectură, l-am cunoscut pe eroul nostru, l-am însoţit pe câmp, l-am urmărit dând cu sapa şi încetând apoi lucrul, ba poate l-aş fi văzut, cu ochii minţii, chiar vârându-se în pat, dacă soarele ar fi apus naibii odată.

 

Frumuseţea inegalabilă a apusului pe cinci pagini…

 

6. „Fructele mâniei” – John Steinbeck
Steinbeck e unul dintre scriitorii mei favoriţi. „Fructele mâniei” este însă cam ca şi cum cineva, ştiind că-ţi place nisipul fin, te-ar lăsa în mijlocul deşertului fără nici un pic de apă.

 

7. „Demonii” – Dostoievsky
Nu mai ţin minte de ce n-am terminat-o – s-a întâmplat demult, prin liceu. N-am mai încercat de-atunci s-o citesc fiindcă, pentru mine, Destoievsky e ca Beatles-ii: îmi plăceau foarte mult în liceu, dar nu-i mai ascult de foarte mulţi ani.

 

8. „Lupul de stepă” şi „Jocul cu mărgele de sticlă” – Herman Hesse
Nici măcar nu vă pot indica exact ce anume m-a plictisit la cărţile astea două, într-atât de puţin mi-au stârnit interesul. Dacă toţi părinţii le-ar avea în casă şi ar citi din ele cu voce tare, probabil nu ar mai exista nici un copil pe lumea asta care să nu doarmă după-amiază.

 

9. “Republica” – Platon
După primele două ore de lectură, în minte ţi se conturează tot mai clar o întrebare: cum mama dracului de nu l-a călcat nimeni în picioare pe Socrate? Cunosc oameni care au mâncat bătaie pentru mult mai puţin.

 

În fine, după ce te vei chinui câteva zile în şir cu “Republica” lui Platon, va veni, firesc, şi ce-a de-a doua întrebare: de ce l-au condamnat la moarte atât de târziu?

 

10. “Toba de tinichea” – Günter Grass
Sincer, am impresia că pe asta am terminat-o totuşi, dar pe vremea aia eram student la Construcţii şi aş fi citit orice, numai să nu pun mâna pe cursul de “Rezistenţa materialelor”.

 

Tu ce 10 cărţi n-ai reuşit să termini niciodată?

42 Comentarii »

  1. Cristi 05/09/2014 @ 08:38

    Sunteţi genial, maestre! 😀

    Thumb up 0

  2. CID 05/09/2014 @ 09:25

    Pendulul lui Foucault !!! Ura !!! Deci nu sunt singurul caruia nu i-a placut cartea aia !
    Mi-era si rusine zau asa sa zic ceva de rau ca in jurul meu auzeam numai “Pendulul… carte mare dom’le”.

    Thumb up 0

  3. CID 05/09/2014 @ 09:26

    Si nu uita “Ulise”de James Joyce.

    Thumb up 0

  4. dush 05/09/2014 @ 09:30

    Sa adaugam pe lista si ana barton cu prospect de femeie. ea nu scrie cu 3 puncte ci cu 3 cuvinte/propozitie. Obositor nene!

    Thumb up 0

  5. Belle dImagination 05/09/2014 @ 09:40

    Eu în general dacă încep o carte, o termin.
    Prima carte pe care n-am fost capabilă să o termin e ”Îngeri şi demoni”. Mă, recunosc că-mi place SF/ Fantasy. Dar să nu-mi insulte în halul ăsta inteligenţa. Dej de 1700 de ani plus minus se chinuiesc mulţi să rezolve dilemele alea şi vine Tom Hanks şi în nicio săptămână o rezolvă atât de bine încât se şi însoară cu rezolvarea dilemei?
    Alta a fost vol 3 din Harry Potter.
    Silmarion

    PS: Mie mi-au plăcut şi ”Lupul de stepă” şi jocul cu ”Mărgele de sticlă”. Mult chiar.

    Thumb up 0

  6. F. 05/09/2014 @ 09:59

    Biblia. Si o sa ard in iad pentru asta.

    Thumb up 0

  7. RoseN 05/09/2014 @ 10:47

    Carte…carte… mi-e vag cunoscut 😕 aaaaaah dap, mi-am adus aminte… cartea de identitate 😀

    Thumb up 0

  8. Cms 05/09/2014 @ 11:13

    Rozico, de “Cartea de bucate” n-ai auzit, este?

    Thumb up 0

  9. RoseN 05/09/2014 @ 11:24

    @CMS-ica aaa… hmm… am vaga senzatie ca m-ai injurat in fraza aia 😀

    Thumb up 0

  10. Ben Ami 05/09/2014 @ 11:29

    observ ca Honoré de Balzac nu v-a deranjat deloc! :)

    Thumb up 0

  11. dongabone 05/09/2014 @ 11:35

    Oribilă carte. “Rezistența materialelor”, zic. Un fel de fizică da’ cu fiare 😉

    Thumb up 0

  12. sebra 05/09/2014 @ 11:35

    Codul fiscal. N-apuc sa-l termin ca-l schimba astia toata ziua si trebuie sa-l iau de la capat.

    Thumb up 0

  13. marian 05/09/2014 @ 11:44

    Una si buna:
    Orbitor – Mircea Cartarescu

    Thumb up 0

  14. Mirandolina 05/09/2014 @ 11:48

    “Pe aripile vântului” nici moarta nu am putut depăși pagina 40, maxim, de oricâte ori am încercat

    Thumb up 0

  15. deaddy 05/09/2014 @ 11:59

    Mi-am mai amintit: Hobbitul lui, desigur, Tolkien. Desi e o treime din oricare volum al stapanului inelelor n-am reusit sa inaintez mai mult de 30-40 pagini. Si ca tot faceam statuie lu’ Ender si urmatoarele am primit de ziua mea Orson Scott Card “Chemarea pamantului” pe care am inceput-o de vreo 2 ori, dar n-ai cu cine, domnule! Si ca tot e oarecum la moda, m-am apucat de Cantec de aia-aia, adica Gheimu Throanelor & comp, dar m-am intepenit prin volumul 2, sau 3, ca deja stiam din film ce si cum, n-am mai avut chef.
    P.S. Oare cum vreti voi sa-mi amintesc ce carti n-am terminat daca in ultimii ani reiau vreo 10 carti si de fiecare data le percep ca noi? Chiar discutam cu Alzheimer ala…

    Thumb up 0

  16. GabGbp 05/09/2014 @ 12:03

    Marcel Proust-În căutarea timpului pierdut.
    Mă simt prost, sincer, dar mi-am petrecut jumătate de vară încercând să trec de pagina 70, am încercat toate metodele, să fac yoga în timp ce citeam, să citesc cu voce tare, să citesc de 10 ori acelaşi paragraf..

    Thumb up 0

  17. Ripley 05/09/2014 @ 12:14

    Nu am reusit din vreo 5 incercari la diferente de ani intre ele sa trec de pag. 26 din Zgomotul si furia a lui Faulkner. Ce nu am reusit nici 10 pagini a fost Coelho sau cum s-o scrie.

    Thumb up 0

  18. cornel 05/09/2014 @ 12:15

    Nici eu nu am terminat ‘ Ma numesc rosu ‘ si ” Muntele Vrajit ”, dar mi-a placut ” Lupul de Stepa ”.

    Thumb up 0

  19. cornel 05/09/2014 @ 12:17

    O alta carte pe care nu am reusit sa o termin: ” Un veac de singuratate ” – Gabriel Garcia Marquez – cumplit de plictisitoare.

    Thumb up 0

  20. geo 05/09/2014 @ 12:20

    Cum adică să începi o carte fără sa ajungi la final … “niciodată” cum scrie maestrul, da am văzut la un prieten o lista de genul acesta:

    – Budoar
    – Lady Chatterly
    – Tex total
    – Tereza va raspunde
    – Confesiuni eroice
    – Romanele Infractoarea și Infractoarea Mov (astea cred ca sunt polițiste)

    Thumb up 0

  21. Cms 05/09/2014 @ 12:38

    1. Concert din muzică de Bach
    2. Pendulul lui Foucault
    3. Fraţii Karamazov
    4. Solaris
    5. Românii supt Mihai-Voievod Viteazul
    6. Totem şi tabu
    7. Toamna patriarhului
    8. La Medeleni
    9. Moby Dick
    10. Toată colecţia de reviste Pif şi Rahan
    Adaug două cărţi din care am citit câte două pagini, apoi am renunţat:
    1. Fortăreaţa digitală
    2. Singur sub duş

    Thumb up 0

  22. Yildiz 05/09/2014 @ 12:51

    Pe cand lista cu “10 carti pe care nu le-am citit niciodata”?

    Thumb up 0

  23. sebra 05/09/2014 @ 13:14

    Interesant e ”Top 10 cărți pe care nu le-ai început niciodată, dar le-ai terminat întotdeauna”.

    Thumb up 0

  24. […] O formă simpatică de mișto la adresa acestei acțiuni găsiți aici. E un top al cărților ”pe care le-ai început, dar nu le-ai terminat […]

    Thumb up 0

  25. Serban 05/09/2014 @ 13:25

    Da’ tre’ să fii var­ză cu pilaf la cap ca să-ncepi zece cărți. Orice băiat cu mintea la locu’ ei să prinde de la a doua, hai, a treia, că nu-i pă treabă manevra asta cu cititu’.
    Și dacă ești cu dezabilități, tot te oprești după a șasea.
    Zece ie caterincă, frate! N-ai cum.
    Da’ dacă vrei top, pune-le p-alea care ziceau ăia că tre’ să le citești pentru bac. Ie mai multe dă zece.

    Thumb up 0

  26. Dan1 05/09/2014 @ 13:37

    Bre, da’ voi chiar ati luat-o-n serios, desi vi s-a mai atras atentia ca asta e un site de glume! Ca sa pastram specificul site-ului si sa fim si oarecum ontopic, ian cititi asta: http://www.realitatea.net/victor-ponta-intra-in-leapsa-cartilor-11-carti-care-l-au-marcat-il-provoaca-mai-departe-pe-basescu_1518405.html

    Thumb up 0

  27. Dana 05/09/2014 @ 13:44

    “Portocala mecanica”. Speram ca e de vina traducerea execrabila dar nu era. E la fel de execrabila si in original.
    “Pendulul” m-a complexat si facut sa renunt de la a doua pagina. O data la 17 ani si odata acu, mai recent, la 30 si. Deci nu era de la varsta.

    Thumb up 0

  28. Stephanie 05/09/2014 @ 14:46

    Kamasutra. La pozitia “Roaba” s-a intamplat un accident nefericit-mi-am luxat umarul stang.

    Thumb up 0

  29. dc 05/09/2014 @ 16:47

    “In sfarsit nefumator”, Alan Carr => am avut senzatia ca e emisiune de teleshoping in scris.
    Ocazie cu care m-am lasat de fumat si mult mai simplu: m-am apucat de baut 😀 >:-)

    Thumb up 0

  30. dc 05/09/2014 @ 16:49

    @Stephanie: Pai e bine, ca parcursesesi mai mult de jumate, erai la litera ‘R’ 😀

    Thumb up 0

  31. Adrian 05/09/2014 @ 18:14

    În general sunt perseverent în cititul cărților care nu-mi plac, dar Levantul lui Cărtărescu a fost mai tare ca mine. Totuși recordul absolut în domeniu a fost manualul de Socialism științific, din care nu am reușit să termin nici măcar prima frază.

    Thumb up 0

  32. ela 05/09/2014 @ 18:49

    Io nu termin nici textele talentatilor autori DC……

    Thumb up 0

  33. ady 05/09/2014 @ 22:59

    Cu privire la pct 5: ce supa sleita!? Poate deja acrita, data la porc, taiat porcul, facut friptura pana termina dl fraza. In cartea aia pe care am incercat eu s-o citesc ajunsesem la pag 30 si nu se terminase fraza. “Ursul”.
    Vol 2 din morometii. (Dupa a treia incercare am abandonat definitiv).
    “Orasul si cainii”-Vargas Llosa.
    Pastorala americana-Philiph Roth.
    Jurnal-Alice Voinescu.
    Or mai fi dar nu-mi mai amintesc.

    Thumb up 0

  34. pretender 06/09/2014 @ 03:08

    Patul lui Procust (C.P.)
    Concert din muzica de Bach (H.P.B.)
    Enciclopedia României (D. G. )
    Critica raţiunii pure (I.K.)
    Istoria imperiului bizantin (N.B.)
    Istoria culturii si civilizatiei (O.D.) – pe la jumatate m-a indragostit de una si s-a dus pe țeavă cu toate alea…
    Nu am terminat niciodata de citit un volum complet de poezii.

    Thumb up 0

  35. deaddy 06/09/2014 @ 09:37

    @Stephanie
    Asta pt ca n-ati citit cu atentie, cred ca nu trebuia sa va plimbati prin casa asa… :>

    Thumb up 0

  36. Hapi 06/09/2014 @ 10:05

    Taina cocoseilor de aur.
    Si acum ma mai intreb din cand in cand care-o fi.

    Thumb up 0

  37. cheguevara 06/09/2014 @ 17:37

    Microbiolgia.
    Am ras cu lacrimi de colegii de camera care adormeau la primele 10 randuri. Si a venit si randul meu. Fratilor si surorilor, ce-am mai dormit cand am invatat la microbi!
    Oftalmologia.
    Ai idee cum e sa citesti o carte si sa n-ai dictionar la ea?
    Muntele vrajit
    Mi-a provocat o hemoragie interna de la atatea artificii artistice, de si-acum caut reviewuri inainte de a ma apuca de citit ceva.
    Invierea
    Cred ca asta era, pentru ca demult mi-am pierdut rabdarea sa citesc rusi. De fapt, pe asta chiar am citit-o, dupa ce am trecut de primele 10000 de pagini de delir.

    Thumb up 0

  38. Dan1 06/09/2014 @ 21:11

    @cheguevara: Ahaaa! Am mai prins un doctor p’aicisa! :))

    Thumb up 0

  39. cheguevara 07/09/2014 @ 09:28

    @Dan1 Cineva tre’ sa citeasca si blogul asta, nu?

    Thumb up 0

  40. Narcisa - Maria 07/09/2014 @ 22:06

    1, Singuratatea alergatorului de cursa lunga – Alan Silitoe‎
    2, Diavolul in rochie albastra – Walter Mosley
    3, Ispita – Vaclav Havel (dar pe asta poate o voi termina la un moment dat, e teatru)
    4, Basme arabe istorisite de Eusebiu Camilar (poate o voi termina, e o editie foarte veche care ma deranjeaza prin praful si acarienii din dotare)
    5, Cartea cu bunici (colaborare de autori) (e posibil sa mi se termine toate cartile din casa la un moment dat si sa o termin si pe asta pe motiv de plictiseala; poate)
    6, Luni de fiere – Pascal Bruckner (in cazul in care o sa trec de un anumit nivel sexual si n-o sa mai stiou ce sa inventez, o sa citesc si ultimul capitol din cartea asta)

    Thumb up 0

  41. Monica 10/09/2014 @ 18:57

    Unde credeam eu că doar 10 cărți mi-au stat în calea fericirii, îmi dau seama că sunt mai multe: astea zece enumerate de dumneavoastră mai sus (nu știu dacă în ordinea asta) și alte două-trei. Până m-am prins că există viață după Hesse. Dar aparțin generației care a prins Hesse la librărie, după revoluție. Primele cărți cu coperți colorate, nu puteau să nu le cumpere cei care mă umileau că le-au citit. Hesse pictează însă interesant (am văzut o expoziție acum doi ani).

    Thumb up 0

  42. Alt Marian 11/09/2014 @ 11:08

    Pai cred si eu ca te-ai lasat de citit – ai descoperit probabil DVDul la Închirieri si ce repede se “citeste” o carte într-o ora juma 😉

    Thumb up 0

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Comentează