Faţa de peşte proaspăt
Ionuţ Şendroiu
Contractul pe care l-am semnat pentru a lucra medic în Africa a fost voluminos şi scris cu litere mici. Mi-au trebuit cam două cafele să parcurg primele cinci pagini, apoi am început să-l citesc în diagonală. Cafeaua era diluată, iar în birou nu se fuma. Ultimele 3 pagini nu le-am mai citit, era ceva cu asigurarea în caz de deces în misiune şi detalii legate de repatrierea cadavrului.
Am semnat rapid şi am plecat. Când citeşti documente de genul asta, ţi se face sete, nu glumă! Am sunat câţiva prieteni dispuşi să iasă la o bere, chiar înainte sa cobor din clădire. Taximetristului i-am zis că mă grăbesc foarte tare. Evident, a urmat o noapte euforică, prelungită, cu final neaşteptat, dar extrem de plăcută.
Dimineaţa a fost confuză.
Despre Murtala Muhammed, la o ciorbă de burtă
Sunt momente in viaţă când o ciorbă de burtă şi o bere fac minuni. Dimineaţa aia a fost exact unul dintre ele. Mă rog, a nu se înţelege prin dimineaţă vreo oră foarte matinală. Era cam pe la prânz.
Chelnerul tocmai mă întreba dacă vreau smântână şi ardei la ciorbă, cînd a sunat telefonul. De la firmă.
– Domnule Şendroiu, v-am trimis pe e-mail detaliile de zbor. Veţi ateriza pe Aeroportul Muhammed Murtala din Lagos la ora locală 20.45. Vă avertizam că acesta este unul din cele mai nesigure aeroporturi din lume şi vă punem în vedere să nu ieşiti din incinta aeroportului decât după ce veţi fi identificat de către persoana de contact. Compania noastră nu işi asuma nici o responsabilitate pentru cazul în care …
E nevoie de vodcă pentru a digera anumite informaţii. Cum ar fi aceea ca trebuie sa aterizezi pe aeroportul Muhammed Murtala din Lagos, la ceas de seară. Am comandat două vodci, preventiv. Convorbirea cu reprezentanta companiei se anunţa plină de multe alte noutăţi interesante.
– Da, şefu’, am notat: două vodci. Da’ smântânica, ardeiaşu’?
– Domnu’ Şendroiu, mai sunteţi? Vocea din telefon se simţea neglijată. V-am trimis pe e-mail, împreună cu detaliile de zbor, fotografiile domnilor Chucks şi Dayo. Unul dintre aceştia vă va aştepta la aeroport. Vă atragem atenţia ca iluminatul în aeroport poate fi deficitar uneori, de aceea vă rugăm să vă asiguraţi că veţi fi contactat de persoana corespunzătoare înainte de a o urma în afara aeroportului. Vă reamintim că este total nerecomandabil sa părasiţi incinta …
Am băut o gură de vodcă şi mi-am aprins o ţigară. Aveam senzaţia ca ascult ştirile CNN la telefon.
– Avem o smântână foarte bună, să ştiţi. Fermentată. Şi ardeiu’ e estraordinar, toţi clienţii serveşte …
– Bine, cu ardei şi smântână. Şi încă o vodcă …
– … aeroportului fără a fi însoţit de către reprezentantul firmei noastre. De asemenea, pentru securitatea dumneavoastră, compania va recomandă să nu purtaţi la vedere bijuterii, ceasuri, camere foto sau alte obiecte de valoare. Ar fi ideal să purtaţi o vestimentaţie cât mai … ăăă … puţin atrăgătoare.
Mi-o imaginam pe tipa de la firmă răsfoind o revistă de modă, în timp ce recita textul de mai sus. Am rugat-o sa îmi trimită restul sfaturilor pe mail. Nu de alta, dar între timp venise ciorba, cu ardeiul şi smântâna de rigoare, iar vodca nu prea îmi intra la ora aia. Eu, de fapt, intrasem acolo să beau o bere şi să încerc să-mi revin din confuzia dimineţii.
Espresso, bere şi febră Dengue
După ce mi-am verificat e-mailul, am simţit nevoia să dau restart. Fotografiile celor doi domni pe care trebuia să îi recunosc pe aeroportul din Lagos erau niste cópii scanate ale unor fotografii alb-negru, tip buletin. Nişte jpeg-uri de 15k, fiecare. Singurul lucru pe care l-am inţeles din poze era că amândoi sunt cam la fel de negri, doar că cel numit Chuks e puţin mai grăsuţ.
Reţinusem însă ideea de bază: deşi considerat cel mai nesigur aeroport din lume, Murtala Muhammed părea cel mai sigur loc din Lagos. Nu aveam de gând să pun la îndoială această informaţie.
Am zburat spre Nigeria la 5 dimineaţa, cu escala la Milano. Aeroportul Malpensa din Milano seamănă cu un mall uriaş, unde clienţii vin la cumpărături cu avionul. Era ora locală şapte când am aterizat, iar cursa spre Lagos decola la 15.30. Mi-am luat un espresso. Era incredibil de bun, aşa ca am mai comandat două, înainte să-l dau pe gât pe primul. M-am aşezat la o masa şi am scos un tratat de boli tropicale. Am deschis direct la capitolul despre febra Dengue, pe care intenţionam să îl citesc pînă la îmbarcarea spre Nigeria. La scurt timp după al treilea espresso, am început să tremur uşor şi am comandat o bere. Studiam fotografia unei bolnave de dengue în criză, cu gingii sângerânde, buze crăpate şi ochi congestionaţi, când un val de bere mi-a inundat pagina. Chelneriţa se holba la poză părând că face eforturi să nu vomite. Paharul de bere încă tremura pe masă, jumătate gol. Restul berii se lăfăia pe tratatul meu, reflectînd spoturile de neon de pe tavan.
– Vă rog să mă scuzaţi, s-a fâstâcit ea, gesticulând italieneşte cu tava în mână, dar non e posibile con aşa poze in ristorante. Clienţii noştrii mănâncă, aici nu e night club!
Am rugat-o să-mi aducă următoarea bere la sticlă şi să mă lase să o desfac eu. Ce îmi place la Milano este că în orice local găseşti pe masă şerveţele la discreţie. Am plasat câteva între paginile cărţii, sperând să reuşesc să o usuc până la îmbarcare. Nu mi-a ieşit. Chelneriţa s-a întors cu sticla de bere, însoţită de o tanti cu ruj de buze grena, care părea şefa de sală. Mi-au cerut să închid “revista aia” şi să o pun la loc în bagaj, deoarece stric apetitul clienţilor.
Chelneriţa mi-a pus desfăcătorul şi sticla de Peroni pe masă, apoi s-a dat înapoi doi metri. Şefa de sală mă privea ca pe un ciudat sexual. Dacă aş fi făcut un gest brusc, probabil că ar fi chemat carabinierii. Am lăsat banii, mi-am luat berea, cartea şi bagajul şi am ieşit pe peronul din faţa aeroportului.
Aer curat, la orizont se vedeau Alpii, iar în faţă un şir lung de taxiuri albe si vreo sută de taximetrişti care vorbeau în acelaş timp. Nu era chiar ca la biblioteca universităţii, dar măcar se putea fuma. M-am aşezat pe bordură şi am redeschis tratatul la pagina cu şerveţele. Câţiva metri mai incolo, doi taximetrişti şi trei carabinieri răsfoiau un Hustler.
Pastila de malarie
Pe la două şi jumătate, a început îmbarcarea. Nu eram singurul alb din avion, dar ceilalţi trei arătau aparte. Păreau sculptaţi cu târnăcopul şi îmbibaţi în alcool. Unul dintre ei avea tatuat pe antebraţ un bust de femeie cu câte o sanie ninja înfiptă în fiecare sfârc. Nu ţineam să aflu ce are tatuat pe umeri.
– continuarea, la prânz –
N-ai fi avut probleme cu identificarea persoanei de contact daca l-ar fi trimis pe Babatunde sa te astepte la aeroport.
Sensibile italiencele… eu cand am googalit Dengue am vazut numai poze cu tantari.
@Cms: bine ca esti tu primul! 😛
Nu au somn ominii astia…
Normal sa gasesti servetele la discretie, stie toata lumea cum sunt italienii.
Cine se scoala de dimineata, ajunge in Africa 🙂
noh, se vede ca Mariana e mai noua pe la noi, si restul comentatorilor de pina acum sint baieti .. ca nu a atras nimanui atentia acest pasaj, de altfel cheia intregului text:
“Ar fi ideal să purtaţi o vestimentaţie cât mai … ăăă … puţin atrăgătoare.“
Bula vine la scoala schiopatand de zor.
-Ce-ai patit, Bula? intreaba invatatoarea.
-Pai sa vedeti, doamna. Taiam lemne si mi s-o-nfipt o aschie-n ckur.
-Bula, nu vorbi asa in fata clasei! Zi-o si tu mai pe ocolite.
-Aaa…pai da: taiam lemne si a sarit o aschie…
-Si?
-Si m-a ocolit o data…si m-a ocolit a doua oara…da’ a treia oara tot in ckur mi-o intrat !
Asa si Doc: a ocolit prin Milano, a ocolit prin Lagos, da’ pan’ la urma tot in Murtala a nimerit!
@sow: Mucosi? :))
Welcome back, doc!
LMA!!! ~O) ~O)
3:-O 3:-O
@Dan1: bonus
@Mariana:
Ia gugălește și Peroni și ai să vezi că printre sticlele cu bere sunt doar poze cu gagici, de unde deduc că e bere pentru femei asta. 😉
La mulți ani, Doc!
La multi ani!, tuturor Ionilor, atat pozitivi, cat si negativi!
(Asta urare a la Zu, bre!) :))
@Cristina Ş.: =)) corect! Ma scuzi, eu eram preocupata sa vad ce mama naibii a oripilat-o in asa hal pe chelnerita… si mi-a ramas curiozitatea nesatisfacuta in asa hal ca m-am blocat! :))
@sebra: Claaar, acu am si mai mult material pentru avatare! :))
@sebra: In general bautura e (buna) pentru femei cand o beau barbatii 😉 In particular, vinul rosu 😀
@Mariana:
ceva de genul: http://naturalunseenhazards.files.wordpress.com/2012/04/hemorhagicdenguefevervictim.jpg
http://afaq.files.wordpress.com/2011/09/dengue_fever2.jpg
@Dexter: Eu zic ca e la fel de buna si cand o beau femeile. Zau! 😀
@sendroiu:
Când te-au rugat fetele să pui o poză mai exemplificatoare cu Babatunde n-ai fost așa săritor. :))
@sendroiu: There goes my lunch! Mmmda, multumesc, alta data o sa-mi tin nedumeririle pentru mine. :))
@Mariana: da” sensibiloasă eşti soro! Vezi imagini mai însângerate la orice jurnal de la ora 5. Iar ăia cică nu-s atinşi de niciun microb tropical. Doar de alcool şi fără minte.
@Dexter: Am avut unul din ăsta-n casă pe termen lung, care era îndrăgostit de perla lui Dinică ”abia aştept să-mi moară pu*la ca să mă pot dedica băuturii” şi exersa zilnic pentru proba de sticlism şi halbere. Ba dacă mă gândesc mai detaliat, am mai avut unul care prefera să socializeze cu musiu Bachus decât cu mine. Primul a fost un dezastru absolut la pat. Al doilea din punctul meu de vedere pierdea timp preţios, ingerând prea multe lichide.
Aşa că băutura nu-i bună pentru femei dac-o beau bărbaţii. Cea mai bună e când o beau duşmanii.
@Belle d”Imagination: Doar ca de cand a descoperit fie-mea Disney Jr eu nu am mai vazut o stire la tv… si sa fie vreun an de atunci. Colegii imi spun periodic ce se mai intampla prin tara, sa nu fiu chiar asa plutasa. :))
Pentru partea cu alcoolicii nici like nu pot sa-ti dau, bine ca ai scapat de ei!
aaaah, what a beautiful day, un text suuuuperb si zapada afara, ce-ti mai poti dori 😀 (mda, o plaja, soare, mare, ma roooog, amanunte :D)
La Multi Ani John!
Asa-mi explic de ce ai ajuns pe meleaguri africane…datorita diminetilor confuze….
Asteptam continuarea.
@RoseN: Un kilogram de zmeura? 😐
@Dan1: yummy… dar ma hranesc acum cu aburii acestei magnifice creatii literare 😀
(macar nu ingrasa)
Hehehe, amintirile ma chinuiesc :)) Rau. Acum cativa ani, combinand luna de miere cu revelionul am ajuns in Curasao. Totul minunat numai ca ma cam muscau tantzarii. Evident, nu am luat in seama. Dupa revelion m-am trezit cu febra foarte mare si dureri de oase de parca fusesem batuta la Siguranta Statului. Stare de voma continua, desi imi era foarte foame tot timpul. O verisoara care e medic m-a sunat si mi-a spulberat visul ca as fi cumva racita si mi-a explicat ca am Dengue. Si sa speram ca nu e hemoragica, a adaugat. Adica, cu alte cuvinte, mortala…
Zborul de intoacere a fost cumplit. Curasao-Miami-Dusseldorf-Bucuresti. La Miami imi era atat de rau incat am vrut de bunavoie si nesilita de nimeni sa ma duc la spital. M-a convins sotul sa nu fac asta in America, aia se sperie si ma baga in carantina, macar sa ajungem in Germania ca acolo macar avem cu cine rationa. Am ajuns totusi la Bucuresti si direct la spital la Victor Babes. Am asteptat mai bine de o ora la camera de garda, printre rudarese cu copii in brate, cu boli contagioase, riscand sa ma imbolnavesc de la ei. Dengue nu se ia, asa ca m-am enervat si am plecat. A doua zi, la Euroclinic am dat peste un medic arab care lucrase in Venezuela si care era foarte obisnuit cu cazurile de Dengue. Era tare fericit ca eram vie … Nu exista tratament, doar m-a pus 2 luni pe Live 52 pentru ca aveam ficatul praf. Si evident regim. Si odiha.
Febra Dengue nu te omoara dar te anihileaza cam vreo 4 luni de zile. Senzatia de voma nu-ti dispare cam doua luni si pana la 4 luni abia mergi si urci 3 etaje.
Febra Dengue hemoragica te anihileaza de tot.
Pana una alta, eu una ma bucur ca am scapat si stiu sigur ca orice ar fi, in zona Caraibelor nu mai calc.
APP LA MULŢI ANI DOC! SĂ TRĂIEŞTI 1000 DE ANI ÎN PACE, FĂRĂ REPARAŢII CAPITALE!
Şi la cât mai multe texte romantice pe DC!
@ Mariana, cam de juma de an am descoperit şi eu Disney jr şi pe cuvânt că dorm ca un prunc cu ei pe post de poveste de noapte bună.
@Belle d”Imagination: Pot sa ti-o trimit pe fiica-mea sa va uitati impreuna si sa am si eu liniste in casa? Ca urasc sa aud desene pe fundal. 😀
PS: mai sunt cateva minute pana la pranz. Doc?
Dacă dimineaţa e la prânz, probabil textul de la prânz va apărea sub patronatul lui Dj Ortho, melomanul de la miezul nopţii.
@Mats: salut, batrane!
nu pot spune ca ajuns acolo exclusiv datorita diminetilor confuze, cert e ca eram destul de confuz cand am ajuns.
Acum mi-e dor de o dimineata confuza ca de mama 😉
PS: nu pot sa cred ca citesti Daily Cot in Olanda :))
E deja 12.26, a trecut miezul zilei.
VREM DOC ŞENDROIU!
@Ciprian: N-auzi bre ca e confuza (dimineata). Deci si prânzul e confuz! :))
@sendroiu: de ce n-ar citi oamenii DC şi în Olanda? ei ce au?
“Ar fi ideal să purtaţi o vestimentaţie cât mai … ăăă … puţin atrăgătoare.” – de unde inteleg ca duduia aia il vazuse pe Doc in carne si oase, in toata splendoarea sa, si ce si-o fi zis, sarmana: “bai, deci daca mie, ca sunt o alba semi-frigida si-mi vine sa sar peste birou si sa sfasii hainele de pe doctor, ce viol colectiv ii trag panaramele alea de negrese daca-l prind…” :))
@Julius: da, mah, stiu ca abia asteptai sa apar…
Citesc DC oriunde m-as afla. In combinatie cu cafeaua de dimineata…prelungita pan’la pranz.
@John, ma bucur sa te regasesc (raman la parerea mea) neschimbat.
@Stephanie: moOoaaama, ce decolteu ti-ai tras!!!
@sendroiu: pai tu ce credeai
acu’ apare si DanOne sa ne indemne sa te primim cu bratele deschise :))
@Belle d”Imagination: Amu, no, n-am mai specificat ca si cu bautura e la fel ca in multe alte aspecte ale vietii: nici deloc nu-i bine (poti da in dementa la pensie, si nu neaparat ca ar fi pensia mica), nici mai mult de vreo 2 pahare de vin nu-i bine (risti sa-ti ramana soldatelul in transee). Sper ca ne-am inteles 😀 😉 😛
@Cristina Ş.: Wow! si tu, Brutus?! se pare ca nu am mai intrat de multa vreme pe DC.
E bine ca M3BIS nu impune restrictii la pozele de profil 🙂
@sendroiu: Pe ce crezi tu ca s-a bazat traficul pe DC (atata cat a fost) in ultimele saptamani? 😉
@sendroiu: 😀 vai de mine si de mine, cum sa puna restrictii? 😀 pe acest minunat site de cuuultura de pe internet e libertate si democratie 😀
@Stephanie: De unde de vede ca n-am fost atat de deplasata de m-am gandit la viol…
@Tot RoseN: Ne potolim, da? Doc e singur la el pe vapor, in jur numa’ barbati, deci…
Fetelor, se pare că efectul avatarurilor voastre asupra doctorului se compară cu un acces de febră Dengue hemoragică. ;))
@Stephanie: deci sa-l imbratisam toate pe domnul Doc, de revenire >:D< , zic
@Cms: :)) :))
@sendroiu: noooh, da’ de unde!! chiar el ni le verifica de autenticitate, ne da voie numai cu poze de-ale noastre, pe care le-a vazut la noi pe FB, nu cu d-alea nice gasite pe net
@Julia: valeeu , mai fata! bine ca te-ai “reparat”
@Cristina Ş.: mintenas sa ma scoti de la moderare, auzi, tu?! hmm .. X(
@Cms: Adica il podideste sangele pe ochi si pe gura? :-O
@Tot RoseN: frumos gest din partea lui M3Bis, intr-adevar.
Singura obiectie e ca nu a instalat un buton care sa permita ca atunci cand dai click pe anumite avataruri, aceastea sa se mareasca … O:)
@Mariana: Păi dacă îi creşteţi tensiunea! Noi am fost obişnuiţi, v-aţi pus pe rând pozele alea, dar pentru bietul doctor, să vă vadă acum pe toate patru dintr-o dată, e un şoc destul de mare. 😛
Poftim, doctore:
http://www.dailycotcodac.ro/2013/01/mogul-caut-slujba/#comment-372881
@Cms: :)) saracul doc
@Cms: Cred ca un soc si mai mare l-ar avea pacientii daca s-ar duce acum la cabinet si l-ar gasi pe bunul doctor cu o erectie de toata frumusetea… =))
@Stephanie: ;)) :”>
@Cms: A se mentiona ca eu am fost de-a dreptul obligata sa imi pun asa poza, ca am avut un pinguin sexy ca avatar si n-a fost acceptat de catre public!
@Mariana: da, da, da, asa e!! toate am fost de-a dreptul obligate, publicul a cerut-o!
si uite ce bine a picat, acum, cind se intoarse domnul Doc Sendroiu :))
@Cms: adevarul este ca acum coloana cu comentarii arata mult mult mai bine!
@Cristina Ş.: Oricum, tu ne-ai dat clasa, macar ai pus o poza personala. Nu? =))
@Cms: Pârâciosule! 😛
Sa-mi spuna si mie cineva cum e cu visatul ursitului in noaptea de Boboteaza, ca eu azi-noapte l-am visat pe Julius. Nu mi-am pus busuioc sub perna, nici post n-am tinut, fata mare nu mai sunt, presupun ca visul meu e irelevant iar Julius poate rasufla usurat, nu? :))
@Stephanie: a-ha-ha-ha :)) :))
uite, bre, cum se duse si ultima sansa a lu’ Julius!
@Mariana: da, normal, poza personala, ce, voi nu?!
@sendroiu: … si o putem face (coloana de comentarii) si mai placuta daca ne schimbam si noi pozele, nu? 😀
@Stephanie: Cred ca s-a strecurat o usoara confuzie: aia e de Sfântu Andrei, parca. :))
@Cristina Ş.: =)) normal ca da, ce vorbe-s astea? zici ca esti unu ce ne-a facut parca grase triste si mai nush cum, nţ-nţ! =))
@Stephanie: Da’ poate vrea, de ce sa punem raul in fata? :))
@Cristina Ş.: A, ba da, stiam ca e o conditie de baza ca sa pot comenta pe DC… si cand am fost pinguin tot eu eram! :))
@Tot RoseN: si lepre inculte ;))
@Mariana: tot tu erai? :))
@sendroiu: Se pot mări, dar niţel mai complicat:
– click dreapta şi Properties (IE) sau View Image Info (Firefox)
– selectat şi copy a ceea ce scrie la address (URL) sau Location
de exemplu: http://0.gravatar.com/avatar/6130b94614f5cba38fe380c073162f08?s=55&d=monsterid&r=G
– new tab şi paste în căsuţa de adresă
– editat “s=55” – la mult (de exemplu s=555)
– enter
@serban: pfoooaaaiiii! Doc, mai bine te imprietenesti cu posesoarele pe FaceBook
@serban: Cred ca nu vorbea de avataruri, voia doar tzâtze mai mari! =))
@Dan1: Există o procedură şi pentru aşa ceva.
@Cristina Ş.: Da, cred ca Scarlett Johansson accepta pe oricine ii da friend request! :))
@Dan1: cine, Doc Sendroiu ?!?! nuuu, fugi d-aci!
el vrea doar sa vada cu cine sta de vorba, si fara ochelari :-B
@Mariana: ;))
@Stephanie: Dacă în vis stăteai cu decolteul ăla generos pe pieptul lui, normal că, atunci când s-a terminat visul, a putut şi bietul Mogul să respire uşurat. 😛
@Cms: a-ha-ha :))
cum ar fi fost daca l-ar fi visat asa Belle ?!?! :))
@serban: Spune-ne-o, spune-ne-o, nu ne tine pe jar!
@serban: Adicaaa… am vrut sa spun… poate-l intereseaza pe doc! Ca eu nuuu, Cms, nuuu…
Its time for Africa :))