Domnul P., motanul şi voia lui Dumnezeu
Radu Pircă
Pe la 9 dimineaţa pe bulevardul Banu Manta putea fi zărită o siluetă bătrânicioasă, troienită de zăpezi şi din direcţia căreia se auzea un val de sudălmi la adresa primarului Chiliman (nemeritate, în opinia noastră, deoarece edilul sectorului 1 nu influenţează în niciun sens media cretinismului politicienilor români). Silueta, ca şi bogatul vocabular de injurii, îi aparţineau domnului P., aflat încă din prima zi lucrătoare a anului în căutarea unei circi financiare, ca orice pensionar care se respectă.
Deodată, dintre vălătucii de nea ţâşnesc în faţa eroului nostru o doamnă mai în vârstă cu un bichon şi un motan. Domnul P. e cât pe ce să se împiedice de ei, dar se redresează la timp, echilibrând cu dibăcie geanta cu acte cu plasa cu franzele. În mod niţel surprinzător, motanul şi bichonul, în loc să-şi scoată reciproc ochii, se uită dispreţuitor la domnul P. – “Sper că n-o să cazi peste noi, biped cretin…”
– Dar ce drăguţi sunt, spune domnul P., încercând să mascheze faptul că mai avea doar un pic până să facă bichonul clătită, sunt ai dumneavoastră amândoi?
– Doar ăsta, zice doamna mai în vârstă, indicând, în silă, căţelul. Dar motanul… ştiţi ce deştept e?
– Se vede, doamnă, spune mieros domnul P., care are un mare respect pentru vârstnicii din sectorul 1, fiindcă majoritatea sunt disciplinaţi şi au simţul ordinii, deşi n-au fost în armată.
Dă să mângâie motanul, dar lighioana îi întoarce fundul şi se bagă sub o maşină la adăpost de fulgii de zăpadă. E mare şi roşu şi trebuie că are cel puţin 8 kile. Le aruncă trecătorilor priviri rele şi n-ar fi de mirare să asmută bichonul pe ei.
– Şi ce frumos este, spune domnul P. cu prefăcătorie în glas, credeam că e al cuiva.
– Nu, zice doamna, cu părere de rău în glas, a vrut să-l ia cineva la curte dar a fugit şi s-a întors aici. Avem noi grijă de el, cum ne descurcăm şi noi.
Şi într-adevăr, sub maşină îl aşteaptă o casoletă cu piept de pui cu legume şi nişte resturi de felii de cozonac.
– Nu s-a putut obişnui cu lipsa libertăţii, se vede treaba, spune domnul P., care demult aştepta să introducă expresia “se vede treaba” într-o conversaţie.
– Aşa e, săracul. Aici e fericit, dar vedeţi şi dumneavoastră cum arată.
“Uşor supraponderal, săracul “, gândeşte domnul P.
– Îi era mai bine la curte, continuă doamna, dar dacă n-a vrut… cine ştie de ce s-a ataşat de noi…
“Chiar, cine ştie, că văd că de pieptul cu legume nici nu s-a atins”, gândeşte domnul P. Cu voce tare spune însă altceva:
– Sigur îi era mai bine acolo, dar şi aici… văd că aveţi grijă de el bine.
– Da, săracul, dar aici, ştiţi cum e… e la voia lui Dumnezeu.
“Da”, gândeşte domnul P., “să-l păzească Dumnezeu de un infarct, că nu-i de glumit cu colesterolul.”
Dacă ţi-a plăcut acest text, trecând peste faptul că eşti un pensionar perfect, s-ar putea să-ţi mai placă şi:
Primul :))
Cam gelos domnul P. Sau poate ii era ciuda ca nu a prins mata sa-l vanda chinezilor ca sa faca un bussnes din prima zi a anului…
Da’ ce cauta domnul P. tocmai în Banu Manta? Parca locuia în îndepartatul Sud?
[…] This post was Twitted by groparuro […]
@Dan1: Cum ce căuta? O Circe financiară, din aia… =))
[…] This post was mentioned on Twitter by JuliusDC. JuliusDC said: Domnul P., motanul şi voia lui Dumnezeu » Daily Cotcodac http://bit.ly/hqE4Gi […]
Pa’ nu poa’ sa plateasca la orice circe… circi… Tre’ sa plateasca la aia la care e arondat! =))
@Dan1: Ma, tu tii cu ursu’? Lasa omu’ sa plateasca unde vrea!
Păi, d-aia a ieşit cu geanta de acte. Să protesteze pentru eliberarea Circelor! Libertate, egalitate, pensionăritate!… :))
Eu cred ca o cauta pe vrajitoare Circe, aia de-i incurcase durmul spre casa lui Ulise-Odiseu :D, sa-l ajute cu un impozit mai ieftin ca rosiile.
Sarmanul domn P., el cu franzela digerata in plasa si motanul obez manca cozonac cu cacao. =))
@4mall
Pai zicea ca-i respecta pe pensionarii din sectorul 1 ca “sunt disciplinati si ordonati”! De-aia ei nu vin niciodata sa-si plateasca taxele in Brâncoveanu, daaa? =))
Da’ motanu’ ala, asa, din descriere, nu vi se pare Arsulici! =))
Motanul ala merita urcat in primul microbuz de Vaslui (one-way ticket) ca sa invete sa manance tot din farfurie!
=)) motanul cand l-a vazut pe domnul P a simtit ca are o sansa sa devina vedeta si a organizat pe loc un casting ptr concursul cu pisici….el interpreta de fapt pe james bond…..s-a ascuns sub masina ptr ca il atacau niste teroristi cu un avion iar de mancare nu s-a atins ptr ca stia ce e otravita=))
Chestia e ca Dl. P. , in acea zona, era foarte departe de orice “circi” din sectorul unu. I s-au dat indicatii gresite. Acum ramane de investigat cine l-a indus in eroare.
“o siluetă bătrânicioasă, troienită de zăpezi”? cred c-a fugit Le Solitaire din materialul anterior (n-a vrut nimeni sa-l cumpere) =))
Si mie mi se pare ca dl. P. e cam invidios pe norocosul motan… :))