Radu Pircă
După cadă, prosoape, periuţa de dinţi şi oglinda din baie am mai descoperit în casă un loc incredibil de murdar, cu toate că e mai tot timpul în contact cu apa şi diverse produse de curăţat. Evident, nu e suportul pentru peria de veceu, care străluceşte de curăţenie şi prospeţime, de-ţi vine să mănânci pe el (exagerez, desigur: mâncarea murdăreşte, n-ai pune-o pe ceva aşa de curat).

Acum câteva zile, cineva din casă s-a gândit să curăţe şi sertăraşul pentru detergent de la maşina de spălat (voi păstra anonimatul persoanei, mai ales că n-aveţi cum să ghiciţi cine dintr-o familie ar putea avea iniţiativa de a curăţa ceva). Cu această ocazie, altcineva a pus întrebări tâmpite, de genul “Din moment ce sertarul ăla are un compartiment pentru pastile anti-calcar, înseamnă că ştiau din start că maşina se poate defecta de la calcar, n-au aflat după aia, deci nu era mai bine s-o facă dintr-un material pe care nu se depune calcarul?” Trecând însă peste aceste întrebări (la fel cum a făcut şi persoana preocupată mai mult de curăţenie decât de mafia anti-calcarului), s-a constatat că sertăraşul ăla împreună cu spaţiul din jurul său constituiau polul jegului în casă. Era atât de murdar, încât la vederea lui produsele de curăţenie se făceau mici şi fugeau să plângă într-un colţ iar laveta cu care urma să fie şters sertarul şi-a luat adio de la familie şi prieteni. Culoarea acelui loc nu putea fi descrisă drept “negru”; era mai degrabă culoarea pe care o imbăracă negrul atunci când se duce la o înmormântare şi nu vrea să pară vesel.

Pentru cititorii care poate n-au înţeles (mai cunoscuţi şi sub denumirea ştiinţifică de “bărbaţi” ), sertarul ăla e mai tot timpul plin cu apă, detergent şi balsam şi, în schimb, nu intră niciodată în contact cu rufele murdare. Chiar numele aparatului din care face parte – “maşină de spălat” – nu sugerează jegul; nu-i ca şi cum ai spune “strung carusel” sau “raboteză”.

Singura concluzie logică pe care am putut să o trag, văzând ceva atât de împuţit într-un dispozitiv dedicat curăţării, a fost aceea că sertăraşul respectiv e un fel de Isus al maşinii de spălat: se murdăreşte ca să ia asupra sa toate păcatele – mă rog, jegul – nostru.