Postul nu e post destul

Aventurile Familiei Puiu în străinătate (I)

Megami

Personajele: aici.

JAPONIA

După ce au cutreierat Europa în lung şi-n lat, familia Puiu s-a hotărât să se îndrepte spre destinaţii mai exotice şi a ales Japonia. Alegerea nu a fost întâmplătoare, ci determinată de faptul că familia Puiu (care din principiu nu stă niciodată la hotel, ar fi o risipă totală de bani) avea nişte prieteni acolo. Prieteni cunoscuţi la nunta unei nepoate, cu are au stat mai pe îndelete de vorbă la ciorba de burtă de a doua zi, căpătându-se astfel cu o invitaţie în Japonia. Decizia fiind luată, familia Puiu îi trimite un e-mail voios familiei Japonezu, anunţându-i că îi vor vizita pentru o scurtă perioadă de trei săptămâni. Mai jos aveţi o descriere a întâlnirii dintre familia Puiu şi Ţara Soarelui Răsare, împreună cu locuitorii ei.

Ziua 1. Familia Puiu ajunge cu bine în Japonia, fiind întâmpinata la aeroport de familia Japonezu, venită cu două maşini, ca să încapă toate bagajele. Din fericire, familia Puiu e obişnuită cu călătoriile şi nu-şi ia niciodată prea mult bagaj. Doar se duc în casă de oameni, nu în pustiu. Prima seară decurge în armonie, familia Japonezu fiind pregătită să aştepte musafirii cu şampanie franţuzească, homari, sushi şi tort.
Noaptea 1. Familia Japonezu le cedează musafirilor dormitorul lor şi cea mai bună cameră din casă, cea unde se află altarul familiei. Înainte de culcare se aude vocea indignată a doamnei Puiu: “Dragă, dar necivilizaţi mai sunt japonezii aştia! Auzi, să-şi culce musafirii pe jos! Iar la copii să le dea camera aia fără mobilă! Cred că o foloseau drept magazie!”.

Ziua 2. Mic dejun copios, cu fructe de mare, icre de somon şi tartine cu avocado. În Japonia nu prea se bea apă minerală acidulată, dar familia Japonezu a cumpărat un bax pentru musafiri. Domnu’ Puiu bea satisfăcut un pahar şi le explică gazdelor: “Eu nu pot să beau decât apă acidulată. Apa plată e fix apă de la robinet, n-are nici un rost să dai bani pe ea!”.
Ziua continuă cu o plimbare relaxată prin oraş. Vară japoneză, caldă şi umedă ca o saună, aerul având consistenţa unei supe care nu s-a răcit destul. Din fericire, automate cu băuturi se găsesc la tot pasul. Domnu’ Puiu se îndreaptă către unul şi se opreşte brusc. Faţa căreia soarele japonez îi dăduse o frumoasă culoare trandafirie capătă nuanţa sucului de roşii fiert prea mult. “Un euro o sticlă de apă la jumătate!”. De indignare, cuvintele îi ies şoptit din gât.
Seara 2. Domnu’ Puiu filozofează, oferind ascultătorilor idei despre supravieţuire: “Pe căldura asta, toată chestia e să nu pierzi lichide. De aia, secretul e să nu bei. Că dacă bei, imediat transpiri şi pierzi lichidele din organism.”

Prima săptămână trece în mod plăcut pentru gazde, care au pregătit un program de vizitat, combinat cu ieşiri la restaurante tradiţionale şi nu numai (ca să nu se plictisească musafirii de mâncare japoneză, i-au invitat la un all-you-can-eat brunch la Ritz Carlton), teatru şi alte asemenea activităţi cultural-distractive. Domnu’ Puiu se gândeşte că ar fi cazul să ofere şi ei ceva gazdelor, aşa că propune: “Ce-ar fi să facem şi noi o masă românească aici? Invitaţi şi voi nişte prieteni, iar noi facem un grătar, nişte mici, o ciorbă de burtă…”.

va urma

Share:

36 comments

  1. Ciprian 2 September, 2010 at 09:30

    @megami Parca suna mai bine “familia Japonescu”. Inceputul e bun, doamna Puiu ce mai face atmosfera cu vorbele ei de duh.
    In urmatorul episod domnul Puiu interactioneaza cu buda nipona? Povestea cineva ce experienta apocaliptica a trait intr-o astfel de locatie.

  2. GiacomO 2 September, 2010 at 09:51

    De abia astept partea a doua :D.
    Pun pariu ca la masa romaneasca oferita gazdelor, nu se va asculta manele si nimeni nu se va imbata :))

  3. Ciprian 2 September, 2010 at 10:21

    eXclusivitate!!! Am facut rost de doua fotografii ale familiei Puiu din timpul vacantei in Japonia. =))
    In prima fotografie este intreaga fam. Puiu si in cea de-a doua doar dna si dnul Puiu.

  4. ienihabarnam 2 September, 2010 at 10:25

    io cred ca familia japonezu trebuia sa mearga pana la capat, si sa le ofere musafirilor o experienta autentic japoneza, care sa frizeze zenul, daca se poate. sa fi doarmit toti 4 direct pe podea intr-o camera fara aer conditionat, sa fi mancat natto (fasole fermentata) la micul dejun, funa-zushi (peste fermentat cu orez) la pranz, si nara-zuke (legume fermentate in drojdie de orez) la cina. pai au venit sa vada si sa experimenteze japonia, sau sa manance homari si sa bea apa plata la 1 euro sticla de jumate? huo!!!

  5. N.A. 2 September, 2010 at 10:40

    Hai, mai, ca sunt distractivi Puii astia! =)) Mai ales daca nu esti in postura familiei Japonezu… 😀

  6. sebra 2 September, 2010 at 10:46

    1 euro o sticlă de juma de kil de apă? E ieftin, măi! La chioşcul şcolii unde învaţă copiii mei, e 6 lei! Sau mă păcălesc ăştia :-??

  7. Megami 2 September, 2010 at 10:51

    @Ciprian: multumesc pentru poze, sunt leit personajele :))
    @N.A. Mie-mi spui… 🙁

  8. lulu 2 September, 2010 at 11:13

    @megami
    Tot ce au facut puii in japonia putea face varul Costel din pascani in bucuresti 🙂 Sper ca in episoadele urmatoare vor face si ei ceva specific zonei respective, sa simta oamenii ca au fost in vacanta 😀
    PS Si daca ei nu s-au facut de rusine suficient, fa-i tu pe “hartie” sa te simti razbunata

  9. vizy 2 September, 2010 at 11:16

    Foarte tare, asteptam continuarea! :))))

  10. Silavaracald 2 September, 2010 at 11:31

    Hai mai, te-ai oprit exact cand devenea mai interesant! 🙁
    Julius, ia baga si episodul al doilea, ca ma roade curiozitate.

  11. Savantu' 2 September, 2010 at 11:38

    @Ciprian
    Interactiunea cu buda nipona???.
    La Plesu a fost a fost cum a fost.
    Io, acum 10 ani, intr-un hotel 5 stele la Osaka.
    Buda, cum o descrie Plesu in link-ul lui Ciprian. Reglezi temperatura capacului, iti pui muzica, iti pui lumini de care vrei.
    Ma trece aia mare; vad ca are buton care iti face dus la rozeta (e mishto, mai ales la hartia lor subtire), si apas; se porneste o arteziana frate…
    Nu rezulta de nicaieri ca trebuie intai sa tragi apa, apoi sa activezi dusul pentru rozeta. Era cam ca la jacuzzi, recicla cu presiune apa deja existenta!!!!

  12. Savantu' 2 September, 2010 at 11:42

    @ienihabarnam

    Hai ca esti sadica. Mai trebuia sa zici si de mochi-tzuki (un dulce facut din orez fiert batut vreo doua ora cu o bata ca de cioban).
    Ai ales cam tot ce e mai nashpa.
    Da’un ebi-tempura, un sashimi, ce are?
    Favorita mea e d-soara Anghila (nu-i stiu numele in Japoneza), chiar acum sunt in Tsukuba (pana pe 15) si o sa ma duc sa-mi iau una.

  13. Tweets that mention Daily Cotcodac »  Aventurile Familiei Puiu în străinătate (I) -- Topsy.com 2 September, 2010 at 11:45

    […] This post was mentioned on Twitter by Melania F., sebra. sebra said: Daily Cotcodac» Aventurile Familiei Puiu în străinătate (I) http://bit.ly/cV55t0 […]

  14. Savantu' 2 September, 2010 at 11:50

    @megami
    Tatami si Futon.
    Eram in cartierul cu vreo 25 de case cu etaj, si o mica curticica, puse la dispozitia “Savantilor”straini cu familie (cel putin 4, deci noi eram OK, ca avem doi baieti).
    La parter holisor, living, baie, dinning (urcai 3 trepte) si o bucatarie langa dinning, + doua camere cu tatami (si futoanele aferente, pe care le luai/puneai la loc din/in dulapiorul aferent.
    La etaj alt WC si 2 dormitoare europene, cu paturi; am luat io cu nevasta un dormitor, si copii altul.
    Dupa vreo 2 luni, nevasta varsa niste lichid de improspatat rufele de lana/matase, stiu eu ce, la etaj in fata usii de la dormitor. Miros f. puternic, si , desi spala in draci, mirosul ramane; Ea are ceva alergie la mirosuri prea puternice, si decide sa ne mutam jos, intru-n tatami.
    Dupa cateva zile de aerisit, in sfarsit mirosul dispare, dar decidem de comun acord sa ramanem sa dormin in continuare tot acolo. Misterul? Futonul nu scartaie.

  15. ienihabarnam 2 September, 2010 at 11:54

    @savantu’: noooooo, daca eram sadica le prescriam tratament ca ala de ti l-ai facut tu “la rozeta”.
    cum am ales ce-i mai naspa? ba am ales numai si numai chestii cu super-specific, ca sa “guste” si oamenii japonia de-adevaratelea, si sa aiba cu ce se lauda cand se-ntorc acas’. la mochi nu m-am gandit, ca mie se-ntampla sa-mi placa, cu toata pasta de fasole dulce pe care o contin de obicei 😀

  16. Ciprian 2 September, 2010 at 11:58

    @Savantu Te-ai cam facut de cacao in buda lor, de la arteziana. :))

  17. Savantu' 2 September, 2010 at 12:01

    @admin
    Scuze, cuvantul din commentul de la moderare este F. uton.

  18. Ciprian 2 September, 2010 at 12:01

    @silavaracald Cred ca o fie cate un episod pe saptamana, sa pastreze suspansul, asa cam ca in filmele cu Chuck Norris. :))

  19. Savantu' 2 September, 2010 at 12:05

    @Ciprian
    N-a fost grav, ca eram singur in camera, si m-am dus imediat in cada la dus.
    Altu, mult mai nashpa. Pe undeva, buda publica pe bani; dar plateai la iesire din cabina. Un bizon de-al nostru nu avea monezi de loc, si ramane incuiat; tipete, bocanci in usa; l-au scos dupa o ora cu politia si serviciul de salubritate, care avea ceva master-key.

  20. Karatekaprochinez 2 September, 2010 at 12:07

    Sa intelegem ca familia Japonezu e o familie de romani japonizati? O familie care a trecut testul mancatului de prajituri din fasole, pestisori uscati cu alune, radacina de bambus si testul bautului de ceai de paie?
    Imi spunea un amic care sta in Japonia ca intr-o seara a luat cina la un renumit restaurant din Osaka si a fugarit pestele viu prin farfurie pana l-au lasat picioarele. Pe el, nu pe peste, stimati cititori. Pana la urma a ramas flamand. Oricum, din cate am auzit, Japonia e o tara foarte civilizata, unde necivilizatii ies repede la suprafata, asa cum si prin unele bazine din Romania ies la suprafata niste chestii numite IFO (Identified Floating Objects)
    Sa auzim numai de mine!
    Karatekaprochinez

  21. Ciprian 2 September, 2010 at 12:07

    @savantu =)) =)) ca la camera ascunsa.

  22. Americansky 2 September, 2010 at 12:19

    Familia Puiu merge si prin Italia? :))

  23. silavaracald 2 September, 2010 at 13:40

    @Savantu
    Lasă că știu eu pe cineva care nu putea ieși dintr-o budă publică, în Franța, din cauză că n-a tras apa! Să vezi criză de claustrofobie! Și nu, n-am fost eu aia, Cipriane! :-p

  24. Megami 2 September, 2010 at 13:50

    @Savantu’: din cate stiu eu, shower toilets (inclusiv cea de la noi de acasa) cum le zic japonezii folosesc apa din bazinul aferent, nu aia din vasul de toaleta… Sau poate am inteles eu gresit explicatia.

  25. Savantu' 2 September, 2010 at 15:12

    @Megami

    Nu printeso, ai inteles foarte gresit; ala era butonul sa-ti faci jacuzzi la k.u.r cu apa cuarata si calduta din buda; dar dupa ce ai tras apa dupa aia mare; e cum a zis Ciprian, m-am facut de cacao. Stiu bine ca la case de japo normale (am avut si io), dupa ce tragi apa rezervorul se umple printr-un dispozitiv gen chiuveta, in care iti speli mainile (i.e., folosesti la spalat pe maini apa pe care o vei trage la buda data viitoare; Kool nu?); dar n-a fost cazul. Si mai stiu si despre bideu (parca era/este si un senator cu “numele” asta, dar, din nou, nu asta este cazul.

  26. singuruMihai 2 September, 2010 at 15:27

    @Megami, ai inteles gresit; la dusurile alea folosesc apa acidulata la 1 euro sticla de jumate.

  27. Savantu' 2 September, 2010 at 15:27

    @Ciprian

    Daca Megami planuieste sa bage doar una pe saptamana, completez eu cand am timp (maine nu, ca plec in excursie la Niko; vad templu cu alea trei maimute: nu vorbeste, nu vede, nu aude; mormantul lui Shogunu’, o cascada mishto, si un lac mishto). Deoarece recunosc spasit ca ma mai uit la MB, si uneori chiar imi place, nu am pretentii, voi baga doar la comentarii.
    Aventurile (reale) ale familiei Savantu’ in Japonia.
    Dupa primele doua microepisoade (buda cibernetica ce te face de cacao; si, respectiv, tatami cu f-uton mai bun ca dormitorul cu divan), va pot povesti despre:
    (a) Bucurosi de oaspeti? sau cum iti lasi pantofii la intrare
    (b) Ofranda pentru stramosi, sau cum pui betele pe platou dupa ce te-ai servit cu piure
    (c) Sergio si bastarca de sake “Bucuria lui Eftimie”

    Evident, la alegerea echipei si comentatorilor D.C.

    P.S. Cea mai mishto faza cu D.C.?????
    Nu ghiciti nici pina in 3011.
    Student 1982; alegeri in consiliul ASC pe facultate (da, am facut facultatea la stat pe vremea lui Ceasca, nashpa, dar asta e, pe vremea aia nu era Spiru), dupa alegeri, de scris intr-un tabel (cu rubrici pre-tiparite) detaliile personale ale celor alesi in consiliu.
    La vicele cu probleme profesional stiintifice; Nume: …I…
    Prenume: ….Sorin…
    Locul Nasterii: Comuna…Washington…; judetul….D.C.

    Si nu, nu e poanta!!

  28. Megami 2 September, 2010 at 15:35

    @Savantu’: tot nu m-am edificat eu cum sta treaba cu buda (nu ala de la Todaiji), da’ poate ne lamurim cand dai tu o fuga prin Kansai 🙂
    Referitor la frecventa cu care vor aparea episoade din saga familiei Puiu, cu Julius trebuie sa vorbiti, ca eu am trimis materialul complet. Nu trageti in pianist!

  29. Savantu' 2 September, 2010 at 15:55

    @ Megami
    Mai stau pe aici doar inca 12 zile (mai am niste seminarii prin Sendai, si o vizita la Tokyo Univ. of Science), apoi trebuie sa ma intorc la munca, facultatile incep in UK la 1 Octombrie, dar pana atunci mai am o conferinta in Creta, asa ca vizitat familii de romani (fam Japonezu cumva???) prin Kansai nu prea intra de data asta, desi mi-ar face placere.
    Toate cele bune.

  30. Mihaela 2 September, 2010 at 20:24

    Ptr Savantu’

    Zici ca esti prin Tsukuba? funny, ptr ca si eu tot acolo sunt!!
    Tare faza ai patit cu bideul si cu apa reciclata! pentru data viitoare iti recomand sa nu te mai atingi de butoanele despre care nu stii ce activeaza. Eu asa procedez si n-am patit vreuna ca asta pana acum. In rest, numai bine si cat mai multe aventuri haioase in Japonia

  31. unmihai 2 September, 2010 at 21:43

    @Redactia DC
    Ati impartit cumva ziare in Japonia? :d

  32. Daily Cotcodac »  Aventurile Familiei Puiu în străinătate (II) 3 September, 2010 at 08:08

    […] dornică să experimenteze, familia Japonezu acceptă cu veselie şi invită câţiva prieteni la masa românească. Doamna Puiu compune un […]

  33. Dan1 3 September, 2010 at 08:12

    Frate, da’ toti sunteti in Japonia? Si Savantu, si Mihaela, si ienihabarnam, si Megami… Julius, tu mai esti inca in Berceni?

  34. Dan1 3 September, 2010 at 12:27

    @Savantu’
    Tatami si Foton. Tatami nu e salteaua aia pe care se lupta aia la Sumo? Sau judokanii? Dar fotonul ala ce e, bre? =))

  35. Daily Cotcodac »  Din cugetǎrile domnului Puiu: despre maşini 28 September, 2010 at 09:17

    […] Aventurile Familiei Puiu în străinătate (I) […]

  36. Familia Puiu de Crăciun » Daily Cotcodac 10 December, 2010 at 08:03

    […] Puiu se întoarce! După minunatele aventuri în Japonia, membrii simpaticei familii îşi petrec acum concediul în Germania, terorizând alţi […]

Leave a reply