Aventurile Familiei Puiu în străinătate (II) |
Megami
MASĂ ROMÂNEASCĂ LA SAKAI
Mereu dornică să experimenteze, familia Japonezu acceptă cu veselie şi invită câţiva prieteni la masa românească. Doamna Puiu compune un meniu şi alcătuieşte o listă de cumpărături cu doamna Japonezu. Din nefericire, domnu’ Puiu îşi dă seama că tot programul făcut de japonezi le-a cam dat planurile peste cap, aşa că îşi declară intenţia de a merge la Kyoto înainte de petrecere, în ziua fixată pentru pregătiri. Doamna Japonezu înghite în sec şi cu jumătate de gură le spune că nu-i nimic, o să se ocupe ea de pregătiri. De mâncare românească nu mai poate fi vorba, că doamna Japonezu nu se pricepe să gătească nimic mai ca lumea, cum ar fi o ciorbă de potroace şi nişte sarmale, aşa că invitaţii vor trebui să se mulţumească cu meniul internaţional al doamnei Japonezu.
Ziua petrecerii. Familia Puiu se trezeşte relaxată pe la ora 10, că doar sunt în vacanţă. Doamna Japonezu e deja agitată pentru că în două ore trebuie să aibă masa gata pentru 14 persoane. Domnu’ Japonezu e plecat să cumpere gheaţă şi fructe. În rest, mâncarea e gata, iar băuturile se răcesc cuminţi în frigider. În timp ce doamna Puiu dă ultimele indicaţii referitoare la aranjamentul mesei, domnu’ Puiu se face o nouă ofertă generoasă: “Să nu luăm şi noi o băutură mai rafinată, ceva? Un gin, de exemplu. Un gin tonic la început e foarte indicat, că le taie pofta oamenilor de a bea prea mult.” Doamna Japonezu înghite din nou în sec (trebuie precizat că doar cu una din sticlele de vin cumpărate de familia Japonezu se pot cumpăra mai multe sticle de gin de cea mai bună calitate) şi îi spune zâmbind că au destulă băutură.
Musafirii vin, încărcaţi de cadouri pentru familia Puiu (să aibă şi ei o amintire din Japonia), aşa că domnu’ Puiu face un efort şi nu îşi arată nemulţumirea faţă de faptul că a irosit o zi întreagă de plimbare. La sfârşit, familia Puiu, istovită de atâta conversaţie şi zâmbete, se odihneşte pe canapea cu o bere în mână. Familia Japonezu face curat. Domnu’ Puiu râgâie satisfăcut şi face o glumă:
“Auzi, Japonezu, io credeam ca la voi nevasta face totul. Da’ uite ce drăguţ eşti tu când dai cu aspiratorul! Foarte drăguţ! Chiar o să-ţi fac o poză!”.
Domnu’ Puiu ţopăie graţios în jurul domnului Japonezu, cu aparatul de fotografiat de 1000 de euro în mână. Domnu’ Japonezu strânge din dinţi şi încearcă să nu-şi aducă aminte de strămoşul samurai, ci de strămoşul călugăr budist: “Samurai rău, preot budist bun… samurai rău, preot budist bun… samurai rău, preot budist bun…”.
- va urma -

Twitter
Facebook





3 Septembrie 2010 la 8:18 am
Cam constipată familia Japonezu.
3 Septembrie 2010 la 8:27 am
stramos preot budist…deci japonezu asta de fapt era un chinez imigrant?
3 Septembrie 2010 la 8:58 am
şi, în tot timpul ăsta, odraslele..
3 Septembrie 2010 la 8:58 am
cumva povestea asta se termina cu un harakiri in grup al familiei din japonia?
3 Septembrie 2010 la 9:32 am
Rai mai sunteti!
Intentia conteaza!
3 Septembrie 2010 la 9:39 am
Megami, de ce-ai sarit peste vizita la Kyoto? Eram curios daca civilizatia, confortul, punctualitatea transportului feroviar nipon sunt chiar asa cum se zvoneste pe la noi: http://www.youtube.com/watch?v=2Rv7jElA8dI

3 Septembrie 2010 la 10:21 am
Ca, in timpul liber, japonezii par sa se distreze bine: http://blog.360dgrs.nl/wp-content/uploads/crowded-pool-japan.jpg

3 Septembrie 2010 la 11:39 am
@Dan1

Ce se mai inghesuie astia sa mearga la munca! Nu-s normali!
Dar si la strand!
3 Septembrie 2010 la 11:53 am
Eu cred ca undeva in povestea asta va avea loc un bukkake !
3 Septembrie 2010 la 11:55 am
@Dan1 Umbla vorba ca la Kyoto i-ar cam fi fugarit calugarii budisti pe familia Puiu pe motiv ca cica ar fi incercat sa isi umple sticla de apa in lacul de langa templul de aur din Kyoto, unde si pestii tineau capul deasupra apei, asa rea era la gust. Insa pe caldura aia, ce Dumnezeu sa fi facut sarmanii. Acum nici sa se apuce sa dea bani pe lichide. Chiar asa rau n-au ajuns. Stiti si voi ca apa trece, banii raman. Cronicile japoneze nu mentioneaza alte aventuri ale minunate familii puiu in Kyoto, insa daca te pui bine cu Megami, poate gaseste ea ceva surse
3 Septembrie 2010 la 12:01 pm
@Lucifer Nu fii inger rau. Japonezii au ciordit busdismul de la chinezi acum 1300 de ani, cu aproximatie. Pune si tu o marja de eroare de 1000 de ani, sa fim siguri. Deci asadar si prin urmare, stramosii familie Japonezu isi rezerva dreptul sa fie budisti.
3 Septembrie 2010 la 12:03 pm
@slvc
Dooom’le, astia sunt oameni care stiu sa se si distreze când e de distractie, da’ când e de mers la munca…
Se inghesuie, la propriu!
Vai de steaua lor!
Doamne, ce bine ca ma nascui român!
3 Septembrie 2010 la 12:06 pm
@Ciprian Cred ca ei erau budisti, insa s-au cam constipat dupa ce i-a cotropit familia Puiu. E greu cand stii ca se aude prin peretii de lemn cam tot ce faci. Asta explica constiparea familiei Japonezu, insa pentru cacofonia mea nu exista explicatie.
3 Septembrie 2010 la 12:07 pm
@Karatekaprochinez

Bine ca nu aveau lebede in lacul de langa templul de aur din Kyoto, ca cine stie ce le mai dadea prin cap
@Lucifer
Daca-l chema Chinezu’, era ca si cum, la noi, l-ar fi chemat Rusu sau Sârbu, nu?
3 Septembrie 2010 la 12:23 pm
nu cu harakiri, seppuku, ca strmosu’ e samurai si nu folosesc vulgaritati
3 Septembrie 2010 la 1:12 pm
Auzi? eu m-am enervat cam tare citind, de parca as fi fost din familia bietilor Japonezu! trebuie musai sa le intoarceti vizita si sa le intoarceti si “politeturile”!
3 Septembrie 2010 la 1:25 pm
@N.A.
Ar merita! Si sa le spuna: “… Si ca sa nu ziceti c-am venit cu mâna goala, uite, am venit cu niste prieteni, familia Anipponoaie, si familia Japonoiu! Si ti-am adus si o bastârcă de sake “Bucuria lui Eftimie” (cum bine zicea Savantu’ ), facut de mine din orez ales bob cu bob!”
3 Septembrie 2010 la 2:22 pm
Hahahhaa, din pacate doamna Japonezu nu a gustat din tocanitele romanesti si din ciorba acra, ardeleneasca. Ginul tonik, sabia nu-l taie!
3 Septembrie 2010 la 2:23 pm
[...] This post was mentioned on Twitter by sebra, Melania F.. Melania F. said: Daily Cotcodac» Aventurile Familiei Puiu în străinătate (II) http://bit.ly/b7iJHR [...]
3 Septembrie 2010 la 3:28 pm
Megami, daca stramosul a fost calugar budist, cum au aparut urmasi, tinand cont ca monahii budisti fac legamant de castitate? Sau l-a facut si dupa aia s-a lasat de sportul asta, ceea ce explica si caracterul cam schimbator al d-lui Japonezu?
3 Septembrie 2010 la 4:12 pm
bine , bine astia mananca ,se plimba , dau cu aspiratorul s.a.m.d. da` poantele alea bune cand vin ?
3 Septembrie 2010 la 4:29 pm
@Dan1 Nu ca la ei pe lac umbla calugarii. Am vazut eu un documentar cu alergatul pe apa. Cica acum e la moda. I-am zis si io lui tata. Zic ba` tata, ce zici alergam si noi cu picioarele goale pe apa? La care tata imi intinde o bere si zice: Fiule, alergam, da` nu asa, pe uscat.
3 Septembrie 2010 la 4:32 pm
@Follenvie Ma gandesc ca poantele bune vin cand se cara familia Puiu acasa si se reinstaleaza buna dispozitie in ugerul familiei Japonezu. Momentan nu le arde de gluma. Na` ca iar am incurcat sinonimele.
3 Septembrie 2010 la 4:54 pm
Dar ce nesimtiti si Japonezii astia.. sa dea ei cu aspiratorul cand Puii se odihnesc. Noroc cu bunul simt al Cocosului si abilitatea lui de a simula buna dispozitie, desi evident era deranjat de miscarea din jur.
3 Septembrie 2010 la 7:11 pm
Mie mi se pare normal ca doamna Puiu să nu se apuce să gătească pe acolo.Nu se cade să faci asta, mai ales când eşti musafir la cineva!
3 Septembrie 2010 la 10:05 pm
@Karatekaprochinez
Dom’le, deci are dreptate! Nici eu nu pot sa fac nimic pe
inima goalauscat!3 Septembrie 2010 la 11:14 pm
cât de sănătoasă îi răutatea asta a voastră pentru sistemul hilariant al corpului uman!
4 Septembrie 2010 la 11:28 am
@Follenvie
Daca vrei o poanta buna, ia de aici.
Fo doi-trei amici japo jura ca e reala; n-am vazut cu ochii mei, deci nu garantez.
Acu la putere e un guvern de centru-stanga, dar pana de curant a fost unul de centru dreapta (PDL, dar nu-i tot aia).
Acu vrea cativa ani (9-10), moare P.M-ul, un tip foarte bun si respectat.
Partidul il alege lider (si implicit P.M.) pe unul Mori (care inseamna Padure, mai mare deci decat Bush, care se zice Hayashi). Asta avea un IQ cam ca juma’ de Boc (asta nu c-ar fi Boc vr-un inteligent), si nici nu stia nici o limba straina. Clinton avea de mult planificata o vizita oficiala, si nu avea nici un motiv s-o amane. Staff-ul lui Mori sa-l invete cum e cu intampinatul:
- (Consilier) Cand il intampinati, ii ziceti: Welcome, How are you? El o sa va zica ca face bine (n-are rost sa ve incarcati memoria), si dupa aia: and you?
Dupa asta ziceti: Me too, si cu asta v-at salvat onoarea, si pot intra in paine interpretii.
- (Mori) Deci, eu zic Welcome, HOW are you, apoi astept sa termine ce are de zis, zic Me Too, si e gata.
- (consilier) Yes sir.
Vizita:
Mori (uitase): Welcome, WHO are you?
Clinton (glumetz): I am Hilary’s husband.
Mori: Me too.
6 Septembrie 2010 la 7:19 pm
@ Savantu :
23 Februarie 2011 la 9:03 am
[...] caută într-o zi domnul Japonezu, campion de scrabble şi cantautor de origine română stabilit în Ţara Soarelui-răsare, într-o [...]