Din deficienţele sistemului bancar
Julius Constantinescu
Nu vroiam decât să verific dacă mi-au intrat nişte bani pe cardul ING, chestiune de maximum un minut.
Bag cardul, introduc codul PIN. “Bună ziua, Iulian Constantinescu. Specificaţi suma dorită”. Asta era singura opţiune, nimic despre verificarea soldului. Scot cardul şi îl mai bag o dată – acelaşi rezultat. Mă scarpin în cap, încerc ecranul cu degetul în mai multe locuri, tot nu vrea. Scot cardul şi mă mut la bancomatul alăturat. Aceeaşi poveste. “Hmm, ciudat”, îmi spun, şi îmi încerc norocul la cel de-al treilea şi ultim bancomat, cel pentru operaţii fără numerar. De data asta, bancomatul îmi scuipă pur şi simplu cardul afară: “Acest card nu este acceptat pentru tranzacţia dorită”. Ce să fac? Mă duc din nou la primul bancomat. Apoi, la al doilea. Apoi, din nou la al treilea.
“Paştele mă-sii”, îmi zic, şi dau să ies. În uşă, îmi încolţeşte un gând: “Dar ce-ar fi dacă…?”. Şi bag cardul pentru o ultimă încercare, cine ştie, poate cu noroc. N-a fost.
Intru în maşină şi-i spun prietenei mele: “Dragă, nu-mi arată soldul, cred că le-a căzut sistemul”. Prietena mea se uită cam cu neîncredere la mine. “Dă-mi cardul”, îmi zice, şi se duce înăuntru cu el.
Oare de ce toate femeile mă cred tâmpit?
Eu rămân în maşină şi trag cu ochiul. O văd scoţând cardul din primul bancomat şi mutându-se la al doilea. “Aha”, rânjesc satisfăcut, “nici la tine nu merge. Ca să vezi…”.
Iese destul de calmă şi îmi bagă cardul sub nas. “Ce scrie pe el?”. “Ãăă… UniCredit…”. “Exact”. “Dar”, mă apăr eu, “dacă era cardul de la UniCredit, de ce mi-a luat PIN-ul de la cardul ING?”. “Nu ţi-ar fi dat oricum nici un ban”. “Ba mi-ar fi dat!”, urlu, “mi-ar fi dat!”. Scot cardul de la ING şi i-l vâr sub nas: “Dar poţi să-mi spui, te rog frumos, de ce e albastru cardul de la ING? Ar trebui să fie portocaliu! Normal că am scos din portofel cardul portocaliu, mă gândesc că e logic ca ăla portocaliu să fie cardul ING, nu?”.
Prietena mea dă înapoi în astfel de situaţii: “Da, dragă, ai dreptate. Sunt ei tâmpiţi”. Cred că din cauză că argumentaţiile mele sunt fără cusur, femeile îmi dau întotdeauna dreptate.
[…] Scot cardul şi mă mut la bancomatul alăturat. Aceeaşi poveste. “Hmm, ciudat”, îmi spun (more) De la Julius citire Niciun comentariu […]
plm n-am inteles exact, oricum am spart si io un bancomat recent. ca mi-a blocat cardu nejustificat,deci ceva deficiente exista.
Asta e unul din textele dedicate femeilor?
@petra: acum ma incalzesc, ai nitica rabdare 😛
Bre, fă-ţi şi ‘mneatale cont de internet banking. Economiseşti carburant, timp şi nici nu o să mai ai motive de ceartă cu consoarta. Drept este, nici idei de articole nu o să mai ai…
@Petra
Din text reiese cât de înţelegătoare sunt femeile. Asta nu e de bine??
Noroc ca prietena nu are (inca) statutul de nevasta, caz in care isi permitea sa fie sincera… 🙂
Julius, încălzeşte-te mai repede că timpul zboară şi răbdarea nu-i chiar punctul nostru forte 😀
julius, tocmai ai dovedit că portocaliul îi induce în eroare pe cetățeni!
Acum, că tot ne-ai spus băncile la care ai cont, nu ne spui și conturile și PIN-urile? Așa, doar să vedem cât de frumoase sunt….
excepţională postare. să dai vina pe bănci înainte de 1-8 martie este o mişcare tactică de geniu. ce nu-nţeleg eu este cum ai reuşit să te procopseşti pe cap cu o prietenă.
@Stephanie: Ma, tu tii cu ursu’!
Zi-mi si mie nr de card si PIN-ul ca sa-i verific si sa-i fac si eu un pic de kk. 🙂
Julius io am impresia ca te cauta popa sa bagi un dans cu Isaia !
bravo divine,
ai reusit, in sfarsit, sa gasesti un exemplu concret care flateaza inteligenta feminina utilizand din plin inversiunea psihologica.
bravo, esti un mare meserias in astfel de gaselnite.
nu degeaba am propus eu ca un parc din cernavoda sa iti poarte numele.
esti mare, maestre!
dupa acest articol ma gandesc de nu cumva sa propun insasi numele localitatii in divinesti sau julius gara.
Ai dreptate, Julius, si noi suntem alaturi de tine ori de cate ori ai de argumentat astfel de incidente. Prietena ta a schimbat parametrii problemei, de aia PAREA ca are dreptate – adica a introdus un parametru nou, cardul UniCredit, si asta a dat peste cap intregul algoritm de argumentare. Femeile dau peste cap pana si logica 😀
*insusi
@filip: dansul ăla e pe muzică “house”?? 😀
@restu: mă e ceva dubilios aici… m-am dus şi eu azi să scot bani… de pe cardul nevestei >:P da’ bancomatu becere’ era “out of order”. bun, hai la berede’, că tot e la 10 metri distanţă, acolo, la fel.
mă duc alături… vorba vine, vizavi, la raiffeisen, chit că nici prin cap nu-mi trecea să scot de-acolo, şi ăla “out”. “of order”, nu “money”, deşi, mai ştii!!…
io am impresia că azi, 1 martie, sistemul bancar ţine cu noi… cel puţin aşa am crezut eu până s-a dus nevastă-mea şi-a scos de la ghişeu. cu extrataxă, fireşte!…
cel putin fi fericit ca nu a stat sa iti explice de ce gresesti tu si s-a multumit sa spuna ca ai dreptate doar ca sa taci:))
Logic ai gandit, Julius: tara portocalie, banca portocalie… Cardul de ce sa fie albastru?!
@Si-la-vara-cald / Vara Eterna, pentru Ciprian
Pentru că albastrul e culoarea complementară portocaliului???
Am inteles!
E post de 1 Martie.
Cu dedicatie.
Nu m-am gandittttt!
Stau si ma intreb ce-o phi de 01.04……..
bine, Julius! io am patit in metro, am folosit cardul de ing pe post de unicredit :)). am tastat la un pos codul pin unicredit de 3 ori, pina am blocat cardul de ing :))
Eu nu mai pot sa tac.
@Julius!!!!!
Sper sa nu ai nevoie sa te incalzesti si pentru alte activitati decat scrisul…:D Ori chiar te crezi in mincinosul mincinosilor….
Domnu’ Joules. Din ce povestisi matale aci, e clar ca niciunul din bancomatele pe care le-ai penetrat cu respectivul card, nu era de UniCredit. Este stiut faptul ca bancomatele sunt niste masini prietenoase, oricand fericite sa-ti stea la dispozitie, cand e vorba sa le jumulesti de bani (contra – evident! -comision). Asa cum fac indeobste si amantele. Dar numai bancomatele bancutei-mama sunt si tandre, sincer iubitoare, si-ti arata si soldul. Ba chiar iti dau si un mic extras de cont, iar comisionul e ieftin-ieftin, cam cat un martisor pe care-l ia un sot nevestei!
Cat despre PIN… Numai de bine! Ori l-ai tastat pe cel corect, aferent cardului… si de-aia masina era gata sa te serveasca cu banutzi… Ori… vorba lui Stefan, daca te mancau destele sa tastezi de trei ori, incorect PIN-ul, bancomatul facea “hap!”. Si nu vrei sa stii de ce dixtractie ai parte, cand pati asa ceva, pana iti recuperezi plasticul.
Hai! Recunoaste! Ea vroia bratara cu cristale “Zvaroschi”, dar din (motiv de) lipsa de cash, i-ai luat un fir de zambila, nu? 🙂
ING e cumva banca pentru ingineri? 😛
Acesta este un exemplu clasic de: cel mai deștept cedează. Și nu ești tu, Julius. =))
Ce înţeleg eu din toată istoria este că gagica ştia codul PIN, din moment ce ţi-a cerut cardul ca să rezolve ea problema. Probabil că la fel ai procedat, de-a lungul timpului, cu toate gagicile. Ăsta ar putea fi un răspuns la întrebarea existenţială care te frământă: „Oare de ce toate femeile mă cred tâmpit?”
Io cre’ca duduia nu numai ca a reusit sa convinga bancomatul ca ea chiar merita banii tai de pe card, ci l-a si golit, dovada ca s-a dus si la al doilea. Pina la urmatorul salar adio hypermarket, mergi la ABC-ul de la partrer sa te treaca tanti Marioara in caiet…
Nu-i băga în seamă, Julius, lume rea…
Eu credeam sincer ca te cheama Julius…
ehee julius ai ajuns si la carcotasii matinal si da chiar te`au vorbit de bine 😉
bravo julius =)) nici mie nu mi-se pare normal ca,cardul de ING sa fie albastru.
[…] Din deficiențele sistemului bancar […]