Simţul proprietăţii la ţăranul de bloc
Julius Constantinescu
Îmi lăsasem maşina pe o alee dintre blocuri, lipită de gard, în rînd cu alte maşini. Pe la 11 seara, pică acasă şi proprietarul trotuarului, vede că i-am ocupat locul (îl cîştigase prin luptă, dezumflînd cauciucuri şi ridicînd cu vitejie ştergătoare) şi mă blochează parcînd în dreptul meu, recte în mijlocul aleii. Apoi pleacă acasă, că era şi proprietarul aleii.
Peste cîteva minute (eu eram călare pe geam, că muream de curiozitate), apare o maşină. Claxonează ce claxonează, dar proprietarul domeniului public refuză să se deranjeze; omul din maşină renunţă şi iese de pe alee cu spatele, făcînd un slalom nu tocmai la îndemîna oricărui automobilist (personal, m-a dezamăgit că a părăsit aleea fără luptă). Apoi, pentru că vroiam să plec acasă, sun la poliţie să pîrăsc.
În două minute apare şi echipajul de poliţie, îl verifică prin staţie şi se duce să-l ia din pat. Fiind un om rău, le sugerez poliţiştilor să-l amendeze pentru blocarea unui drum public. După vreo 10 minute (sper că se băgase deja în pijamale), coboară şi Mitică, cu o faţă dărîmată: era un om bun, nu intenţionase să facă niciun rău, pur şi simplu i se blocase cutia de viteze. A şi sunat la Opel, dar abia în două ore vin ăia. Prost cum mă ştiţi, mă înmoi: uite, mă, săracul, l-am înjurat degeaba. Mai zice el vreo două chestii şi urcă sus, ridicînd din umeri şi exprimîndu-şi regretul că nu poate face nimic (nici măcar să mai încerce o dată să-şi pornească maşina).
Ca să pot pleca, poliţiştii se oferă să-l roage pe tipul parcat în faţa mea să iasă şi să-şi mute puţin maşina. Mi-e jenă de mor, mai ales cînd, în creierii nopţii, sună la interfonul omului nevinovat şi-i zic: “Bună seara, de la poliţie sîntem” (bine că nu era vreun traficant de droguri, că făcea infarct degeaba). Omul, foarte amabil, coboară să mă ajute, iar eu, prost cum mă ştiţi, îi explic situaţia: “Ştiţi, i s-au blocat omului roţile”. Prietenul meu automobilist se uită la mine cu ochii mijiţi de somn: “Cam de două ori pe săptămînă i se blochează lu’ ăsta roţile. Fix în acelaşi loc”.
[…] aleii. Peste cîteva minute (eu eram călare pe geam, că muream de curiozitate), apare o maşină. (more…) De la Julius citire X1_AdParams = { ‘pub’ : ‘560302451683403’, ‘site’ : ‘visurat’, […]
Total gresit, incepatori dom’le. Ca sa-ti pastrezi locul de parcare se face simplu rau de tot, parchezi masina astfel incat proprietarul masinii parcate pe “locu tau, c-ai fost primu acolo” sa se foloseasca de absolut toate cele 5 (eventual 6) simturi pentru a pleca. Daca-ti facea asa, nu stiu daca mai parcai a doua oara tot acolo 😉
PS: nu incercati asa ceva acasa (mie mi s-a demonstrat ca un anumit loc nu-mi apartinea, chiar daca plateam chirie) am platit si vopseaua
Fratele meu negru (de suferinta), il trageam pe manlist cu sufa pana in mojlocul strazii principale, am observat ca functioneaza treaba (sa nu ma spui ) si sa vezi cum nu mai blocheaza pe nimeni. Bine iti trebuie utilaj pentru asta nu merge cu orice logan, matiz etc, oricum cu pulitzia nu mere, incercat si rascercat, insa la mutatul masinii 3 strazi mai incolo a prins!
Succcesuri!
@BobotzZz,
sorry, dar la mine nu merge a mea are pest 2t si bullbar de fabrica, si alte minunate accesorii de offroad (if you get me).Treburile astea le-am invatat acum 4 ani cand conduceam un opel amarat dar destul de patratos si in stare buna, crezi ca se apropia unu de mine? Vai de ei, m-au si lovit de vreo 2 ori (si eu pe ei) si cand te dai jos cu zambetul pe buze ca pe tine te costa 100 ron aripa iar pe el j-de mi de euro crapa pipota in ei. Oricum acum nu mai e cazul ca mi-am luat tank si ma p** e ei, a nu se intelege ca sunt agresiv in trafic, nu, doar ca mi-a ajuns de toti marlanii din satuc si atunci ma distrez cand si-o fac cu mana lor vezi locul de parcare, depasiri aiurea, taxiuri idioate, etc…
asa e!BobotzZz ai dreptate.
Mitocanul de bloc,trotuar,palier,cartier!
Deja mi-a crescut tensiunea! Asta merita numai pumni si picioare in gura; dar si politistii aia boi 😀
Si-n Brasov au fost niste viteji, dar… la mine la bloc, de exemplu, s-au trezit cu toate cauciucurile taiate cu simt de raspundere (chestie d-aia facuta vrednic, talon taiat pe 10-12cm). Asta ca sa nu va aduc aminte de aia care au ajuns “artisti” la stirile de seara: pur si simplu, incendiau masinile.
Cintecu’ lu’ Kashai. Stiti voi care…
in cartierul respectiv nu actioneaza baietii care ridica masinute pentru parcare neregulamentara ?
Din păcate peste tot se întâmplă asta. Că de, i-a luat mă-sa parcare țăranului. Dar metode sunt să îl liniștești. Să vezi că pe urmă nu mai parchează. Într-o țară civilizată nu s-ar face așa ceva, dar dacă e să fim țărani și nesimțiți, păi atunci să fim amândoi, nu?.
Julica, noi am avut o tanti care bloca o alee intreaga pe care treceau, e adevarat, doar oameni. Ani intregi oamenii de la blocurile de acolo isi cautau parcare in zona dar nu blocau aleea asta. Si s-a trezit cotofana sa se infinga in alee. Si de la ridicat stergatoarele, tanti s-a trezit cu oua pe parbriz, cu niste parizer intins bine tot pe parbriz, cu saci de gunoi desertati pe masina. Bonus, ca era dupa Craciun, toata masina i-a fost acoperita cu cetina de la vreo 3 blocuri.
Nu a mai parcat acolo.
Stii, ca sa ii lecuiesti pe taranii astia, iti trebuie perseverenta. Cu cat mai murdara si mai imputita “perseverenta” asta, cu atat mai bine.
[…] Solutia ca sa ii faceti pe americani sa va lase in parcare o gasiti aici: http://www.dailycotcodac.ro/2009/04/…ranul-de-bloc/ Urmariti si comentariile. __________________ Campioana unei mari […]
Uite, tot din trafic, http://www.emulte.ro/?p=403.
Sper sa-ti placa.
Cum adică mă, proprietarul aleii? Mă-sa sau tacsu-i ceva mare sculă la primărie sau are rude în parlament că numa ăia au asemenea privilegii
Inconfundabil Jullius. 10
Bancheru: tu ai 2 mane.
Daca locul respectiv era marcat, gen “Loc platit” sau macar era scris pe undeva un numar de inmatriculare… marlanul ai fost tu. Daca nu era scris nimic trebuia sa ii scrii cu cheia pe masina un mesaj dragut.
O intamplare similara mi-a fost prilej de a ma arata fan al campaniei antimitocanie careia i-au tot facut reclama. Parchez si eu un amarat de Matiz pe prima stradutza la stanga din calea Victoriei cat sa beau o “cafea” in zona (era shapte seara, recunosc ca a fost de fapt un ceai, esential e ca am lipsit cel mult o ora) cu o amica. Era singurul loc de parcre liber in acel moment si nu dadea semne sa aiba propritar indreptatzit (nu tu placutza, nu tu scris vreun numar, nici un semn).La intoarcere, constat ca un mitocan s-a gandit ca e cazul sa imi demonstreze el cum stie sa parcheze fix perpendicular. Nici o sansa sa plec. Mi-a facut cu ochiul posibilitatea de a urca din parcare pe trotuar, dar …degeaba… Roata roata edilul bucurestean a randuit frumushel stalpishori printre care ar fi incaput cel mult un Smart, si asta cu un sofer priceput la volan. Desi nici el nu stiu daca s-ar fi incumetat la cat de inalta era bordura… Noroc ca s-a gasit fix atunci sa plece un alt cetatzean ce fusese parcat paralel cu Matizul meu. Am profitat sa ma cobor de pe trotuar in parcare strecurandu-ma la mustatza intre un conifer ce crestea semetz fix in dreptul locului eliberat shi masina vecina, a carei proprietara imi privea cu sufletul la gura manevrele de la un geam la etajul I(a indraznit cu glas timid sa marturiseasca ca e masina ei numai dupa ce s-a vazut scapata de pericol).
Stiu, a fost un gest neelegant pentru o doamna, dar nu m-am putut abtine sa caut in poseta dupa un ruj cu care i-am scris in diagonala pe parbriz “COCALARULE”. Si recunosc, satisfactia din acel moment a facut totzi banii datzi pe rujul devenit astfel neutilizabil…