O poveste de capră şi spadă |
Julius Constantinescu
Ion Cotolan avea cinci capre (lucru care, în mediul rural, echivalează oarecum cu a avea Dacie la oraş). Caprele având, spre deosebire de vaci, o personalitate mult mai pronunţată, acestea au intrat relativ repede în conflict cu vecinul lui Cotolan, Vasile Gavrilă, aşa încât, în timp, între Gavrilă şi caprele lui Cotolan s-a cimentat o ură solidă. Pe lângă aroganţa proverbială a caprelor, pe Gavrilă îl scotea din minţi obiceiul acestora de a sări gardul pe dedesubt în gospodăria lui, unde rodeau tot ce le ieşea în cale. Nici nu ieşea bietul Gavrilă pe poartă, să se duca în ale lui, că una dintre capre, care până atunci se prefăcuse că trebăluieşte prin gospodărie, dădea semnalul: “Hai, fetelor, c-a plecat ţugulanul”. După care treceau frumuşel în bătătura lui Gavrilă, unde făceau prăpădul de pe lume. Pentru a le surprinde pe caprele lui Cotolan asupra faptului, Gavrilă încercase de câteva ori să se întoarcă pe nepusă masă, însă caprele parşive îl simţeau imediat şi treceau înapoi în curtea lui Cotolan, unde se apucau să pască sfidător. Văzând că Gavrilă nu reuşeşte să le dea în fapt, caprele au devenit extrem de arogante şi au început să dea dovadă de neglijenţă, ceea ce, într-un final, le-a fost fatal: Gavrilă le-a surprins la el în bătătură şi le-a uscat cu bătaia.
Cocoşate de Gavrilă, caprele s-au dus glonţ la Cotolan, să se plângă: “Ne-a bătut, fir-ar mă-sa a dracu’ de ţăran prost, de ne-a sunat apa-n cap”. Iniţial, Cotolan, profund nemulţumit de carenţele de educaţie ale caprelor, nici n-a vrut să stea de vorbă: “Da’ ce-aţi căutat voi, fă, în târla omului? Bine v-a făcut, să vă-nvăţaţi minte altădată”. |n loc să se căiască pentru faptele lor reprobabile, caprele l-au privit cu obrăznicie şi i-au comunicat bietului Cotolan: “Bre, fii atent acilea, până nu rezolvi problema cu bou’ ăla, te-ai lins pe bot de lapte, de la noi nu mai vezi decât căcăreze”. Având de ales între boicotul caprelor şi o vizită ca-ntre vecini, cu parul, Cotolan a cumpănit bine şi, în cele din urmă, a ajuns la o concluzie înţeleaptă: Gavrilă nu dă lapte. Drept urmare, a luat parul şi s-a dus peste el. Din nefericire, deşi nu dădea lapte, Gavrilă dădea foarte bine cu grebla (obiect despre care orăşenii cred, complet eronat, că ar fi o unealtă agricolă).
Twitter
Facebook
mifty
Cms
RoseN
Costi
4 Aprilie 2009 la 9:43 pm
Caprele astea sunt niste animale complexe!!!(vezi capra cu 3 iezi si caprele Irinucai)
4 Aprilie 2009 la 10:52 pm
Totusi cum au reusit respectivele capre sa sara gardul pe dedesubt?
4 Aprilie 2009 la 11:30 pm
mai exista cotolan sau i-a venit de hac cinstita grebla?
5 Aprilie 2009 la 12:05 am
Bre, am înţeles, Gavrilă nu dădea lapte, da’ nevastă’sa?
5 Aprilie 2009 la 10:06 am
@Radu: Mai baiatule, face si omul o gluma si tu il pui sa ti-o explice??? Think!!!
5 Aprilie 2009 la 10:15 am
si…deznodamantul?
5 Aprilie 2009 la 12:07 pm
@4mall: Ma gandeam ca explicatia va fii chiar mai haioasa decat gluma.
5 Aprilie 2009 la 1:05 pm
O poveste de capra si grebla, mai degraba
Chiar asa, s-a terminat cu niste ani de puscarie si o relatare la stirile de la ora 5 ? caprele au trecut de cealalta parte (a gardului) definitiv si au convituit cu vecinul in deplina armonie pana la adanci batraneti ?
5 Aprilie 2009 la 3:15 pm
Si pana la urma au murit ambii vecini…unul a primit un par in cap in timp ce cellalt a sangerat pana la moarte…
5 Aprilie 2009 la 7:03 pm
Mai tineti minte cum se faceau “comentariile” la Limba Romana? Mai tineti minte intrebarea clasica “Ce a vrut sa transmita autorul?”
Ia imaginati-va cum ar suna opera lui Julica in cartile de comentarii:
“Autorul, folosind un fin procedeu stilistic, desi nu a spus-o explicit, a insinuat prin sugerare pe ocolite, cum CA COtolan nu auzise de expresia “sa moara capra vecinului”, ci doar de expresia “sa mori tu” (aluzie diRECTa la Gavrila)”
6 Aprilie 2009 la 2:00 am
Asta parcă-i din Fără Zahăr
Și o zic cu toată duioșia.
Julică, concluzia face toți banii. De când ai lansat site-ul ăsta nou, nu trece o zi în care să nu mă felicit că te-am pus în RSS feed.
6 Aprilie 2009 la 2:21 am
Bine ca nu beau lapte de capra. Ma capream forver!
6 Aprilie 2009 la 1:58 pm
Am ras cu lacrimi, tare
6 Aprilie 2009 la 9:46 pm
“Dotatul” cu capre nu putea face alianta cu vecinu’cu “grebla”-singurul argument de “forta”. Oricum caprele il vor manca de viu (ele dau laptele)eventual cu un nou stapan-nu neaparat tap!