Julius Constantinescu

Pe Ion V., din satul Moroieni, județul Prahova, îl apucase sâmbătă o hărnicie inexplicabilă, lucru cu atât mai reprobabil cu cât, după cum se știe, omului gospodar îi șade iarna mai bine cu băutura decât cu munca. Încălcând, așadar, acest frumos obicei statornicit în mediul rural, Ion ieșise în curte și se spărgea în figuri curățând zăpada. Prin deszăpezirea principalelor artere de circulație din gospodărie – respectiv, cele care duceau spre grajd, cotețul de găini, buda din fundu’ curții și beciul cu vinișor – Ion s-a trezit brusc confruntat cu un excedent de zăpadă, pentru care nu avea un spațiu de depozitare adecvat. (more…

Julius Constantinescu

Pe lumea asta există meserii în mare vogă (mă rog, astea întotdeauna sunt alea bănoase, bănuiesc că meseriile de bibliotecar sau muzeograf nu vor isca niciodată isterie printre absolvenţii de liceu – presupunând, desigur, că în viitor vor mai exista absolvenţi de liceu), meserii mai puţin căutate, dar care vor reveni cândva în actualitate (de pildă, cea de profesor de română; în 20 de ani, cineva va trebui să ne citească mailurile şi să ne explice ce scrie acolo), şi meserii care pur şi simplu vor dispărea cu totul (aici i-aş aminti pe reparatorii de brichete şi pe ceaprăzari; prima meserie va dispărea atunci când, deşi se vor vinde în continuare ţigări, logic, practic nu se va mai putea fuma nicăieri, iar meseria de ceaprăzar nu va mai servi la nimic, odată ce vom purta cu toţii căscuţe de titan). (more…

Pe adresa redacţiei DailyCotcodac a venit, între multele plicuri cu mită şi cereri de bannere şi un drept la replica din partea numitului Gabi Oană, proprietarul site-ului Gaben.ro. Acesta a dorit să aducă o serie de precizări referitoare la articolul acesta.

Spicuim din dreptul la replică: (more…

Am fost luna asta (sau luna trecută, nu mai ştiu exact) prin frumosul oraş Iaşi. Frumos am zis! Pe bune. Mergi prin centrul ăla şi se revarsă peste tine istorie, literatura română şi valuri de patriotism mişto. Parcă auzi pe Doina şi Ion Aldea Teodorovici susurându-ţi la ureche “Eeeeeminescu să ne judeceeee”. (more…

Pe faleza staţiunii Benidorm din comunitatea valenciană eu şi cu prietenul meu Endre Barabas ne plimbam lejer beţi cu nişte aparate foto atârnate de gât. Pozam drogaţi şi gagici care dansau topless pe plajă. Era răcoare, cel puţin dintr-un anumit punct de vedere, adică doar vreo 27 de grade.

Mult mai beat, un cetăţean al republicii franceze găsi de cuviinţă că e bine să ne ia de după gât şi să se împrietenească cu noi. Omul era atât de prietenos încât la un moment dat ne-am trezit că-l căram de-a dreptul. “De unde sunteţi prieteni?”, ne-a  întrebat omul în franceză.
(more…

Vă povesteam acu’ ceva vreme că avem asfalt pe stradă. Plus nişte şanţuri pe ici, pe colo, să nu gonească lumea. Autorităţile locale, probabil primarul, au decis că e cazul să semnalizeze aceste şanţuri. Au pus un semn de circulaţie care atrage atenţia asupra pericolelor chiar în dreptul casei mele (şi-a vecinului Mitică). (more…

Îndrăgitul Eftimie

Bănuiesc că nu mai e un secret pentru nimeni că vreau distrugerea Bulgariei, să văd ceafa bulgărească strivită sub bocancul cotropitorului român. Zilele astea catraveţarii au mai făcut o prostie, cât să mă convingă şi mai abitir că trebuie eliminaţi până la unul. Vreau să fiu un al doilea Vasile al II-lea, supranumit “Omorâtorul de bulgari”. (more…

Julius Constantinescu

Mihai P. este un cetăţean din judeţul Vaslui – deci, cum altfel decât de toată isprava? Decis să scape odată pentru totdeauna de săracie (am uitat să vă spun că era sărac lipit pământului? Dar vouă judeţul Vaslui ce vă sugerează, prosperitate?), Mihăiţă s-a hotărât să recurgă la o soluţie extremă – alta decât să-şi găsească un serviciu, normal, el fiind doar disperat, nu şi tâmpit. Carevasăzică, să se sinucidă. Dar, să vedem ce poate face în acest sens un om sărman, fără posibilităţi. (more…

Radu Pircă
E noaptea dintre ani în frumosul sat vasluian Oţetoaia, botezat după buchetul specific al vinului care se produce aici. Dumitru, Toader şi fratele acestuia, numit probabil tot Toader (vouă nu vi s-a întâmplat niciodată, după o vadră de vin, să uitaţi cum îl cheamă pe primul vostru copil?) beau straşnic. Prilejul e o petrecere în sat – se pare, onomastica unuia din gospodarii oţetoieni, pe care părinţii l-au învrednicit cu un nume precum “Revelion”. (more…

Radu Pircă
Acum, când magia Sărbătorilor ne cuprinde pe toţi (mor după asocierea asta între Naşterea Domnului şi magie – acum 500 de ani ar fi ars pe rug editorii TV precum cârnăciorii de grătar), m-am gândit că s-ar cuveni, în loc de variate atrocităţi, fie ele din istorie, fie din jud. Vaslui, să vă prezint un frumos obicei de iarnă de pe meleagurile noastre. (more…