Promo

Scurtă istorie a meselor în familie

Julius Constantinescu

 

În zorii umanității, când nu existau nici familie, nici proprietate privată și femeile și bunurile erau la comun, exact ca-n comunismul imaginat de Marx, toată lumea mânca la grămadă și în același timp. Motivul era destul de simplu: dacă nu mâncai împreună cu ceilalți, nu mai prindeai nimic – nu-ți păstra nimeni o bucățică de mamut în frigider, cu numele tău pe ea. Nu suntem foarte siguri cum decurgea o astfel de masă comună în peșteră, dar probabil că cel mai adesea mărimea și calitatea porțiilor se stabilea cu parul. Era, deci, ceva complet necivilizat. Abia când prima femeie din grotă i-a spus pentru prima oară bărbatului de lângă ea: ”Măcar pune cuțitul ăla de silex în chiuvetă, dacă tot nu-l speli!”, zorii civilizației erau pe cale să mijească. Și tot atunci, odată cu aceste cuvinte, a apărut și bucuria meselor în familie.

 

De-a lungul mileniilor, mesele în familie au jucat un important rol social, ajutând la coeziunea familiei, la menținerea bunei-dispoziții a membrilor ei și la dezvoltarea armonioasă a copiilor. Desigur, au existat și câteva mici excepții, pe care vom încerca să le trecem în revistă mai jos.

 

Împăratul Claudius, de pildă, a sucombat în urma unei astfel de mese în familie gătită cu pricepere de soția sa, Agrippina, și nici ăla micu’, Nero, nu s-a dezvoltat chiar armonios. Dar, mă rog, iulio-claudienii erau o familie mai aparte. Am putea spune că nici în familia Borgia mesele în familie nu erau foarte apreciate; dimpotrivă, era de preferat să mănânci singur și, mai ales, să te asiguri bine înainte că delicioasa tocăniță din farfurie nu a fost gătită de cineva din familie. Prin părțile noastre, în schimb, mesele în familie au fost întotdeauna o frumoasă tradiție. Lui Vlad Țepeș, de pildă, nu îi plăcea să mănânce singur, așa că, pe lângă familie, avea adesea invitați la masă. Aceștia erau de regulă fie boieri trădători, fie turci și aveau rolul de a-l înveseli pe domnitorul valah la masă cu gemetele lor în timp ce se zvârcoleau în țepe, jucând practic rolul unei orchestre moderne dintr-un restaurant cu program. Cât despre Vodă Lăpușneanu, este binecunoscută slăbiciunea sa pentru banchetele date în cinstea boierilor, la care se mânca și se petrecea ca și cum ar fi fost ultima ta zi pe lume – iar pentru un plus de autent icitate, vodă se asigura că aia chiar e ultima ta zi.

 

Și dictatorul ugandez Idi Amin iubea nespus mesele în familie, fiindcă soția era de multe ori mai fragedă decât cine știe ce opozant ațos.

 

Dar, în rest, lucrurile au decurs și decurg în general bine. Potrivit unui studiu național* realizat de Delikat, 67% dintre români iau zilnic masa în familie. În timpul săptămânii, majoritatea dintre ei, 80%, servesc împreună cina, căci acesta este momentul zilei în care toți membrii familiei sunt acasă. Potrivit aceluiași studiu, în weekend 88% dintre români iau masa de prânz în familie. Într-o proporție aproape dublă, acest lucru se întâmplă mai des duminica decât sâmbăta. Studiul nu ne spune și unde iau românii masa de prânz în familie duminica, dar probabil că cititorii noștri însurați știu răspunsul: la varice la hipermarket, într-o pauză la cumpărături.

 

 

 

 

4 din 10 români și-ar dori să poată lua masa mai des în familie, mai arată studiul național ”Mesele în familie la români”. Dar probabil pentru asta ar trebui să vină mai des acasă soțul care muncește în străinătate.

 

PS: Studiul ăsta mi-a amintit de copilărie și de bucuria meselor în familie. Erau anii ’80, nu existau corporații, nu se stătea peste program, cel mult la ora 4 după-amiază era toată lumea acasă. Puteam lua masa împreună în fiecare zi. Și o și făceam, ori de câte ori băgau ceva la Alimentara. #EpocaDeAur

 

* studiu realizat de Delikat cu sprijinul agenției ISense Solutions, pe un eșantion de 640 de respondenți cu reprezentativitate națională (67% urban, 33% rural), cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani.

Share:

10 comments

  1. Cms 22 August, 2017 at 14:46

    Cei care au zis că gustul de acasă e mama sau bunica sunt nişte ciudaţi!

  2. ErRon 22 August, 2017 at 15:02

    @Cms Nu-s ciudați deloc! Românul s-a născut poet, iar poezia e metaforă!

  3. admin 22 August, 2017 at 15:27

    @csm: prea o iei ad litteram.

  4. JULIUS 22 August, 2017 at 15:29

    ce voiam să întreb: oare domnul Dan1 n-a aflat că s-a publicat un text nou?

  5. CID 23 August, 2017 at 10:37

    Vaaaaai ce rau imi pare,s-a “bagat” text si n-am fost primul la rand ca la ultimele 2 postari ! Catre sfarsitul anilor 80 nu era nimeni la 4 sau mai tarziu acasa,toti galopam prin oras cautand locuri unde s-a “bagat” ceva,nici nu conta ce !

  6. Dan1 25 August, 2017 at 10:57

    @JULIUS: Scuze şefu’, n-am comentat pentru că eram cu gura plină! 🙂
    Totuşi, nu se compară gustul de acasă cu o supă de E-uri produsă de firma care a realizat studiul! :))

  7. Tzica 30 August, 2017 at 17:06

    Ehhmmm … interesant.Adica, contine germeni cognitiv apriorici, ce ar avea sens , pentru a sustine ca nu numai topologia algebrica, nu contine seturi de grupuri abeliene non-contradictorii (inspired by Sheldon Cooper).

  8. CID 31 August, 2017 at 16:45

    Asa e Tzica,ai spus-o cum nu se poate mai bine. N-ai putea comenta ceva si la textul cu virusi ?

  9. Tzica 2 September, 2017 at 16:59

    CID > Mercic de incredere.Momentan sunt siderat, de cat am putut sa decadem ca natie.Auzi tu, ce roman civilizat si educat consuma mici inainte de ora pranzului ??.

  10. angel 12 September, 2017 at 09:12

    Mi-a placut articolul .
    Imi amiteste de un altul ,cel cu pachetelul de la scoala ,din vremurile de mult apuse.

Leave a reply