Postul nu e post destul

Cum ne intoxicăm pios în postul Paştelui

Dr. Ionuţ Şendroiu

 

Bănuiesc că preafericitul care a inventat postul Paştelui avea ceva cunoştinţe medicale şi nu era chiar rău intenţionat. Din punct de vedere medical, menirea iniţială a postului a fost aceea de a-i ajuta pe enoriaşi să-şi destupe arterele înfundate cu slănina ingurgitată în timpul iernii.

 

Analizînd foarte pragmatic, putem afirma că, de-a lungul secolelor, postul Paştelui i-a ajutat pe creştini să gândească mai bine (prin faptul ca le permitea să transporte ceva mai mult oxigen la creier, printre plăcile de aterom), să muncească mai eficient (se mişcau mai uşor, datorită reducerii cantităţii de osânză de pe burdihan şi a colesterolului din vene si artere) şi nu în ultimul rând să se înmulţească mai plăcut (prin ameliorarea erecţiei, funcţionarea sistemului erectil masculin fiind serios şifonată de grăsimile din sânge).

 

Discrepanţa semnificativă dintre speranţa de viaţă a călugărilor comparativ cu restul poporului acum 150-200 de ani ne arată importanţa slăninii de porc, precum şi a faptului că penicilina nu era încă inventată.

 

Inventarea penicilinei nu a dus totuşi la egalizarea speranţei de viaţă între asceţi şi laici, între timp apărând cola, margarina şi fast food-ul.

 

Slavă Domnului, Coca Cola e de post!
Pe vremea când era bunica fată, meniul de post presupunea urzici, ridichi, ştevie, păpădie, gulii, prune uscate, nuci, mere, linte, fasole, mămăligă, ceapă etc.

 

In prezent, coloana vertebrală a postului în fascinanta noastră patrie a ajuns să fie formată din margarină şi soia. Crenvurşti de soia, mici de soia, pateu de soia, cârnaţi de soia. Orice cetăţean cu frica lui Dumnezeu, ghiul pe inelar şi unghie lungă la degetul mic împinge mândru la supermarket un cărucior încărcat cu „mezeluri de post”, baxuri de margarină (d’aia cu omega, evident) şi bidoane de cola (că e păcat sa bei alcool in post). Toată această evlavioasă încărcătură este înghesuită în portbagajul SUV-ului si devorată săptămânal.

 

hipermarket

Despre margarina cu omega 69 am mai scris, nu vreau să vă mai plictisesc. Mezelurile din soia nu sunt deloc mai breze. Peste 90% din cantitatea de soia prelucrată în ţările est europene provine din plante modificate genetic. Ştiu că nu este genul de informaţie pe care să o primeşti cu zâmbetul pe buze, dar nu asta mi se pare cel mai grav. Ci faptul că există oameni dispuşi să ungă pe pâine o pastă de soia produsă în urmă cu 6 luni şi păstrată tot acest timp într-o cutie de metal, pe raftul unui supermarket. Faptul ca produsul are termen de garanţie un an şi aromă de „foie gras” cu măsline li se pare ceva mişto. Aceşti oameni sunt concetăţenii noştri, votează, fac copii şi au permis de conducere.

 

Practic, pentru îngrozitor de mulţi români, o masă de post în 2015 înseamnă să înece un amestec de soia, margarină si pâine albă într-un litru de băutură carbogazoasă gen cola.

 

Ce efect va avea combinaţia asta asupra unui sistem cardiovascular burduşit cu sarmale şi cârnaţi de-a lungul iernii, vom afla prin 2025, sau poate chiar mai devreme.

Share:

14 comments

  1. RoseN 8 April, 2015 at 13:44

    Vai de mine si de mine, da’ ciocolata cu zmeura o fi de post?

  2. v 8 April, 2015 at 13:58

    no, acuma, te țineam de băiat serios, începi și tu să dai cu barda în modificările genetice? 🙂

  3. dan ionut 8 April, 2015 at 17:07

    se mai adauga si uleiul de palmier, e noua moda in cautarile de la raft…

  4. deaddy 8 April, 2015 at 19:50

    Misto, zice si de sistemul erectil! Avem post cu secsulete! 🙂

  5. Belle dImagination 8 April, 2015 at 23:48

    Acu 200 de ani speranţa de viaţă a călugărilor era mai mare decât a mirenilor fiindcă nu deţineau soacre în dotare.
    Egalizarea a fost adusă într-adevăr de penicilină, însă menţinerea ei se datorează în mare măsură comuniştilor care dădeau repartiţii intenţionat la mama dracului faţă de locul în care te născuseşi, întărind prin această practică distanţa dintre mirean şi soacra personală. Sau soacrele.

  6. sendroiu 9 April, 2015 at 03:53

    v: Majoritatea plantelor modificate genetic sunt concepute sa reziste mai mult tratarii cu ierbicide. Prin urmare, un fermier care nu cultiva plante GM este obligat sa foloseasca o cantitate limitata de ierbicide pt a-si proteja recolta impotriva buruienilor. Unul care cultiva plante GM isi permite sa foloseasca ierbicide cat vrea muschiul lui, cultura nu va fi afectata, va arata la fel pe raft in supermarket. Doar ca acele legume au incasat mai multe ierbicide decat ar fi decent. Acum, intrebarea este care capsuna este mai recomandabila, aia tratata cu 2 chile de ierbicide sau aia tratata cu 10 chile …
    Mai mult decat atat, studii recente au dovedit ca “Crops built to withstand herbicides could breed with each other and transfer their genes to weeds. These “super-weeds” would also beat the herbicides.” (WebMD). Transferarea genelor modificate catre buruinile care parazitau culturile de plante modificate genetic a dus in timp la aparitia unor buruieni rezistente la ierbicidele conventionale. Super-buruienile necesita super-ierbicide, nu?

  7. Radu Vasile 9 April, 2015 at 05:14

    Si totusi asta mi se pare o discutie inutila, sau, daca vrei, teoretica.
    Nu tin post si nici nu am avut intentia, dar ma confrunt adesea cu discutia asta mancare nesanatoasa vs mancare sanatoasa.

    Sa presupunem ca vreau sa dau curs indemnului de a manca sanatos… Ce alternative am? Avand in vedere ca locuiesc la bloc si nu am nici macar un metru patrat de pamant?

    De unde pot sti eu ca alimentele pe care le cumpar sunt din alea bune sau din alea rele?

    De unde sa stiu ce cantitate de ierbicide au fost folosite?

    Spre exemplu, nu cumpar lapte imbuteliat, cumpar de la o laptarie de jos care aduce de la o ferma. Dar fac asta numai fiindca 2 litri ma costa 5 lei, in timp ce 1 l de lapte imbuteliat in magazin ajunge 3 – 4 lei. Laptele e bun, gras si sunt multumit de el. Dar de unde dracu sa stiu daca e sanatos? Cu ce or fi hranit aia vacile, cat de stors de bacterii o fi?

    Habar nu am. Asa ca, in momentul in care cineva nu poate oferi niste alternative viabile, mi se pare aiurea sa iti spuna ca ceea ce faci faci prost.
    Poate o stii si tu, dar nu ai identificat inca solutia corecta.

  8. florescul 9 April, 2015 at 09:36

    Textul e din seria “oldies but goldies” … mi-a placut la fel de mult in noiembrie 2013 cand l-am citit prima data (tot aici). Asta doar asa, sa nu credeti ca v-au murit cititorii fideli (si tacuti). Imi place mult stilul domnului doctor, se incadreaza in umorul de calitate.

  9. gabriela 9 April, 2015 at 14:47

    Uleiul de palmier este uleiul saracilor in Asia. Uleiul de nuca de cocos e ultima fitza. E chiar mai scump decit uleiul de masline.

  10. Nedu Merit 9 April, 2015 at 18:07

    Doc` Şendroiu, poate avem vreun vaccin secret. 🙄
    Nu e musai să le ştii `mneata pe toate.

  11. Nedu Merit 9 April, 2015 at 18:23

    @ RoseN:
    Depinde cum e ciocolata: cu lapte de vacă sau cu lapte de soia?

  12. khan 11 April, 2015 at 21:16

    le shtii shendroiule ff bn uneori

  13. Minos 20 April, 2015 at 23:20

    Dead wrong, herr doktor. Logica e inversa la OMG. Plantele modificate genetic au incorporate gene care le fac rezistente la daunatori, deci fermierul foloseste mai putine pesticide.
    nu le fac apologia, e doar un fapt

  14. sendroiu 21 April, 2015 at 11:49

    Herr Minos, ai dreptate, doar ca eu vorbeam despre ierbicide, nu despre pesticide. Ierbicidele sunt substantele care inhiba dezvoltarea buruienilor, iar buruienile nu afecteaza planta direct, ci indirect, prin competitia pentru lumina si nutrienti. Deorece buruienile nu cresc direct pe planta, sau in contact cu planta, nu sunt afectate de ceea ce numesti “gene care sa protejeze OMG impotriva daunatorilor”. Daunatorii la cre te referi tu sunt de obicei insecte parazite, fungi, levuri – chestii care se dezvolta direct pe planta. OMG au in schimb gene care le fac mai rezistente la actiunea ierbicidelor. Deci, fermierul poate otravi solul cu ierbicide pana nu se mai dezvolta nici o buruiana. Planta OMG va absorbi otrava, dar nu va fi afectata.
    In concluzie, o cultura OMG are nevoie de mai putine pesticide, dar poate tolera cantitati mult mai mari de ierbicide.

Leave a reply