Cum îi iubea Securitatea pe poeţi
George Damian
Dan Petrescu (scriitorul, nu fotbalistul) povesteşte un episod interesant din timpul aventurilor sale cu Securitatea comunistă. Securiştii aveau faima că îi cam dezdoaie cu bătaia pe opozanţi, însă Dan Petrescu (scriitorul!) a trecut printr-o experienţă bizară. În anul 1983 domiciliul lui Dan Petrescu a fost percheziţionat de o echipă de securişti condusă de colonelul Constantin Rotaru. Băieţii cu ochi albaştri s-au comportat civilizat, adică nu i-au fărâmat chiar toată mobila cu topoarele şi nici nu i-au scos toate plăcile de faianţă din baie.
La plecare, colonelul Rotaru s-a oprit în uşă şi i-a recitat lui Dan Petrescu nişte versuri din Emil Brumaru (pentru a înţelege suprarealismul momentului este nevoie de cunoştinţe avansate de literatură; concurs fără sincere felicitări: reproduceţi fără căutare pe gugăl o strofă din Emil Brumaru, asta dacă reuşiţi să treceţi de cenzura de la comentarii). Bietului scriitor a rămas cu mâna-n aer: cu doar câteva zile în urmă îşi exprimase în compania unor prieteni apropiaţi părerea că securiştii nu se pot ocupa de scriitori şi literatură pentru simplul motiv că nu sunt în stare să reproducă măcar o strofă dintr-un poet contemporan.
Astăzi pare doar o întâmplare haioasă, însă, atunci, Dan Petrescu (tot scriitorul!) avea o dilemă destul de complicată: ce voia, de fapt, să-i spună securistul? Că e capabil să se ocupe de scriitori şi literatură? Sau că unul din prietenii lui toarnă la organe?
Probabil că, după ce au plecat băieții, a recitat niște versuri care l-ar fi făcut și pe Emil Brumaru să roșească.
Maestre, puteai matale face rost macar de niscaiva felicitari simple pentru concursul ista…
Ce felicitari simple? Ultra-mega-extraordinare felicitari puteau sa fie ca oricum nu stiam raspunsul.
Îi iubea năprasnic !
… bănuiesc că i-a recitat din ”detectivul conan”, cea mai tâmpită serie de poezii pe care o cunosc…
însă pentru un colonel de securitate e o performanță… nu-i puțin lucru să te exprimi folosind cuvinte mai lungi de 4 litere…
Pentru respectarea adevarului istoric, solicit si anexele cu versurile respective 😀
deci azi e marti 😀
N-am înţeles propoziţia “Bietului scriitor a rămas cu mâna-n aer…”. Tocmai se pregătea să-l pălmuiască pe securist, sau cum? =))
Colonelul Rotaru nu e rasarit din paginile lui Pavel Corut ?
Aveai părul lung până la cer
Atârnai de dânsul pe pământ
Mă gândeam să-ţi mângâi trupul sfânt
Sânii cu sfială să ţi-i cer
Coapselor închise să mă-nchin
Să le-ating uimit ce albe sunt
Doar cu floarea grea a unui crin
Să le-mbrăţişez îngenunchind
Şi apoi ca fluturii să pier
Luat de dup-amiază şi de vânt
Aveai părul lung până la cer
Spânzurând de dânsul pe pământ…
Traiasca democratia, traiasca mogulul, vedeti breeeee ca nu-i nici o cenzura 😀
@RoseN:
Îl mai văd câteodată târându-şi cipicii pân’ la piaţă. N-ai zice că e aşa obsedat, văzându-l cum se mişcă. =)) =))
@Fratele Andryusha: Mda? pai ia sa-ti mai citesc una, sa te lamuresti zic 😀
Scîrbit de cîte toate
Se-ntîmpla-n lumea asta,
Azi dimineata-n perne
Mi-am rasucit nevasta
Cu fata-n jos si-n locul
Cel tainic dibacie
Am pus sa intre-ntreaga
A mea grea barbatie.
Apoi am întrebat-o:
“Îti place cînd în tine
Lucreaza diamantul?”
Ea îmi raspunse: “Bine
Ma simt atuncea, draga;
Parca as fi o fraga!!!”
@RoseN:
De-aia o fi plecat biata femeie-n State, s-o fi săturat să fie întoarsă cu faţa în jos ori de câte ori nu-i mergea moşului televizorul… =)) =))
@RoseN: :”> :”> :”>
asta inseamna ca revolutia nu s-a facut pe versuri de poezie contemporana.
Saracul Adrian Paunescu, cat s-a chinuit el.
Cred ca strofa ce i-a recitat-o colonelul lui Petrescu era cu dedicatie. Il injura in versuri din Brumaru
Stiu eu ce i-a recitat colonelu’!
Imi place sa-ti perchezitionez apartamentul,
Sa-ti string degetele-n usa,
Sa-ti mângâi spinarea cu pulànul,
Petrescule! Ne mai vedem noi!
Astea erau, nu? =))
mai au saraci si momente de ratacire…zic
@RoseN: Parcă te plângeai că ai mult de lucru la serviciu… [-(
Măh, voi să nu vă loaţi de nea doctoru’ Brumaru, că ăla mă trata pă mine cân’ ieream de fo’ 2 ani! Da’ ziceau ai mei că decât să ajungă cu mine la el, mai bine aşteptau să intre ex-nevastă-sa în schimb la dispensar 😀
Dilema mea, după ce am citit acest text: la ce echipă juca Dan Petrescu (scriitorul)? Că Dan Petrescu (fost-balistul) ştiu. 😕
Cei mai tineri probabil nu isi amintesc, dar pe vremea cand Romania mai avea fotbal acesti oameni au facut istorie. Parca il aud pe Cristian Topescu:
– Brumaru scapa pe extrema, driblinguri in batista, pune la pamant unu, doi, trei aparatori, centreaza si Dan Petrescu…GOOOOOOOOOOOL!
Momente magice…
@camionagiu: Că Sebastian Domozină nu puteai să spui, ha? Ce, iereau prea multe O-uri în “goooooooooooooooooooooooooooool!!!” ???
Si noi avem in oras un medic ginecolog care s-ar putea apuca de scris versuri din astea “erotice”. Daca ati sti voi ce vocabular bogat are si ce sinonime si epitete foloseste pentru partile anatomice…
@camionagiu & @Old John Wheel: Ma scuzati, dar comentatorii români, si mai din vechime si contemporani, folosesc mai mult “baaara”, peste poaaarta” si “faaaantastic ce ratare” decât “goool”, da? 😐
@Dan1: Tocmai d-aia ne-a fost muuuult mai uşor să ne amintim de un “gooool”, că ierea folosit atât de raaaarrr încât ierea un eveniment notabil… 😀
Fiti atenti ce am gasit eu
Iubito, tabla înmultirii
E pentru mine un supliciu.
Nu stiu cît face sase ori noua
Nici dac-as fi batut cu biciul.
De tine, mica si nervoasa
Ca sînt atît de imbecil.
Dar, iata, gîndului meu lenes,
Pe care cu sfiala ti-l
Strecor sub rochia usoara
Si galbena, nu-i este frica,
Desi plutim în plina strada,
Sa te sarute pe pisica!!
Vai ce versuri, RoseN! Imi dogoresc obrajii.
@ralu: asta-i una din alea foaaaarte delicate, dedicată, probabil, unei eleve de pension… 😀
@Old John Wheel: uite una si mai delicata
Suprema servitoare
O, servitoare, dulce servitoare
Din îngereasca mea copilărie,
Îţi miroseam cu lăcomie fusta
Plină de purici din bucătărie
Şi-ţi căutam chiloţii sub saltele
Ca să le sorb cerescul lor parfum,
Cu nara dilatată, cu ochi umezi,
Cu inima făcând trans-bara-bum!
Sutienul tău mototolit şi acru,
Ham pentru ţâţa grea de arpacaş,
Îl sărutam, mi-l potriveam cu cârpe
În magazii obscure de la Iaşi.
O, servitoare, dulce servitoare,
Când adormeai în terfe şi sudori,
M-apropiam de tine cu sfială
Să-ţi văd coapsele moi cu floci şi pori.
Aveai mamela bleagă cât ceaunul
Şi la mijloc cu sfârcul urduros.
Ţi le-am zărit pe geam într-o amiază
Când să le speli într-un lighean le-ai scos.
Oh, părul gras, cu rădăcina tare,
Dat la culcare cu petrol lampant,
Înfierbânta în el orice agrafă.
Iar curul tău gigantic şi vibrant,
Cu bucile cum pernele şi roşii,
Purtat în rochii leoarcă de lături,
Ţi-l arătai, pe putini aplecată,
Punând cu-nţelepciune murături!!!
Iete, a scris si poezie religioasa ;))
ngerii dau foc la case
Sfintilor sa le-amiroase
Dulce, -n raiuri de matase,
Sufletele noastre grase.
Si fecioarelor zmulg sînii
Fiindca-s prea zemosi si-n pîlnii
îi storc pe felia pîinii
La sfîrsitul saptamînii.
Si ademenesc pe jaruri
Coapse largi, spre-a urca daruri,
Tavalite prin mararuri,
Tie, Doamne, Doamne, Doamne!
uite cenzura! Dupa ce am postat com29 mi-o cazut netu. Ma opresc aici c-o sa zica lumea ca-s perversa
Pai si pe aista de ce nu l-am studiat in scoala?
@Nero: Daca era si subiect de bac, multa lume trecea
Cu atata cultura ati luminat ziua lui T0ad3r si “cititorului de taxe german” 🙂
@Nero: ai avut noroc. D’aia! Io am avut-o profa de lit.romana pe nevasta-sa (Tamara), asa ca l-am studiat 😀
Cenaclu literar cu RoseN, numai pe DC !
@Lecteriţa: si citim poeziile pe roluri, asa-i? :))
@Lecteriţa: Mda, a declanşat un val de recitări de lirică por_no_grafică! =))
o chitara rece si o muzicuta ar completa perfect! =))
nu ma pot abtine. Cred ca asta i-a dedicat-o lui Julius
Blazonul lui Julien Ospitalierul
Se dăruie, în interpretarea lui J. O.,
Femeilor pe care le-a iubit o-ho-ho!
Primeşte ecusonul meu de mare fraier
Pe-un câmp de azur şaizecişicinci de boi ferici
Alături de un crin murat în aer
Şi-o bilă somnolentă de popici
Plus
Într-un răzor vernil de napi
O nimfă surâzând cu cracii-n sus
Fără ciorapi
Ci doar cu-nrouate jartiere
Ţinând un dirijabil în palmele-i de miere.
ohohoho! Prima data la moderare. Cred ca-i de la f.r.a.i.e.r
nu ma pot abtine. Cred ca asta i-a dedicat-o lui Julius
Blazonul lui Julien Ospitalierul
Se dăruie, în interpretarea lui J. O.,
Femeilor pe care le-a iubit o-ho-ho!
Primeşte ecusonul meu de mare f.r.a.i.e.r
Pe-un câmp de azur şaizecişicinci de boi ferici
Alături de un crin murat în aer
Şi-o bilă somnolentă de popici
Plus
Într-un răzor vernil de napi
O nimfă surâzând cu cracii-n sus
Fără ciorapi
Ci doar cu-nrouate jartiere
Ţinând un dirijabil în palmele-i de miere.
ps: n-am mai asteptat moderarea
Daca stia autorul ce dezmat literar va declansa oare mai scria acest articol?
P.S. Cine se baga sa scrie un articol despre Salten si caprioara Bambi? 😀
@Cristi:
Nu-i niciun dezmăţ. Nu văd citate din Dan Petrescu…
@serban: Pai daca nu a scris despre “craci, sutiene, …” nu e demn de a fi citat. =))
Deci se poate cu fleici si fara Sanziana Buruiana…
@serban: …și când te gândești că ignorăm frumusețe de opera orală a lui Dan Petrescu! Nu trebuie decât să citim rapoartele comisiilor de arbitri delegate la Krasnodar. Mister Bursucul a fost deja tradus în limba engleză și, iată, și în rusă. Se vede clar că poetul n-avea valoare…
@Dan1: Remarcabilă expresivitate a liricii de serviciu! Letaaaal! :-)))
george, da-mi voie sa-mi exprim neincrederea totala in marturisirile d-lui petrescu, suna a ceva romantat si cu parfum de scriitor dornic sa fi fost bagat in seama si de securitate. Brate atingand norii si citate hamletiene rostite in pragul usii pentru impresie dau bine unor povestiri necesare navetei plictisitoare. de aici ce sa intelegem? ca exista si securisti umani? ca dl petrescu a fost iertat de serviciile secrete datorita geniului prezentarii inghinalului feminin? (ms d-rei/d-nei roseN pt completarea culturii generale). Ca erau scurtcircuitari in abrutizarile securistoide ce dominau mentalul anilor trecuti?
in fine, un subiect interesant, pana la verificarea securistica (si jurnalistica, cu minim 3 surse) imi place dar il tratez ca pe o poveste frumoasa. Lasand asta,iti urez succes George
A fost si un arbitru Dan Petrescu.
@dadu: Aoleu dom’le ca prea le iei toate in serios
@dadu, eu l-am crezut pe cuvânt pe Dan Petrescu; referinţe bibliografice: Dan Petrescu, “Deconstrucţii populare”, Editura Polirom, 2002, p. 138-139. Istorioara mi s-a părut amuzantă, plus că a stârnit o adevărată emulaţie pentru versurile lui Emil Brumaru, ceea ce nu este puţin lucru în ziua de azi. Cred că am fost serios, nu ştiu dacă se aprobă acest comentariu.