Teorema celor trei perpendiculare pe înţelesul tuturor
Fratele Andryusha
Enunţ:
Fie o dreaptă d perpendiculară pe un plan alfa. Notăm cu M punctul în care dreapta intersectează planul alfa. Ducând din M o perpendiculară pe o dreaptă oarecare b, aflată în planul alfa, obţinem un punct N. Unind punctul N cu oricare punct aparţinând dreptei d vom obţine o dreaptă perpendiculară pe dreapta b.
Profesoara mea de matematică din gimnaziu se numeşte doamna L. Acum e pensionară şi o mai zăresc din când în când prin cartier, navigând printre tonete, tonetari, marfa tonetarilor agăţată – evident! – pe dinafara tonetei, câini vagabonzi, alte persoane care navighează, la rândul lor, în condiţiile descrise mai sus. Asemănătoare, până la un punct, celebrei „Isoscel” din filmul de tristă amintire al tinereţilor noastre, doamna L. recupera prin masivitate ceea ce Isoscel pierdea în prestanţă şi câştiga în agresivitate ceea ce Isoscel nu putea avea fiind, înainte de toate, actriţă şi nu profă de mate. Pe scurt, era spaima şcolii, posesoare a unei directe de dreapta devastatoare şi a unui upercut stâng de-a dreptul mortal. Se imaginează chiar că, dacă doamna L. ar mai fi în formă în zilele astea, legendarul Carl Froch ar evita să se întâlnească cu ea în ring, preferând să se porcăiască cu Bute pe site-uri cu conţinut sportiv dubios.
Cele mai încântătoare ore petrecute vreodată în compania doamnei L. erau orele de geometrie. Şi cele mai încântătoare ore de geometrie erau acelea în care doamna L. nu avea chef să ţină lecţia, drept urmare se instala la catedră şi începea să scoată la tablă „ciurucurile” sau „nulităţile clasei”, cum le denumea ea. Aceste ciurucuri trebuiau musai a fi ascultate la teorie, întrucât fără teorie era evident că n-au nicio şansă să rezolve problemele, de parcă la rezolvatul problemelor de geometrie le stătea capul respectivelor ciurucuri…
Iar metoda doamnei L., în aceste binecuvântate ore, era de a scoate, pe rând, ciurucurile în faţa clasei, până când numărul elevilor rămaşi în bancă devenea simţitor egal cu cel al elevilor ieşiţi „la tablă”. Nervozitatea doamnei L. cunoştea, de-a lungul respectivei ore, un crescendo extrem de palpitant pentru noi, cei rămaşi în bănci. Întrebările complicate, de genul „tangenta unei drepte la un cerc”, „apotema unei piramide regulate”, „volumul unei prisme a cărei feţe laterale fac un unghi de n grade cu planul bazei…”, lăsau loc, treptat, întrebărilor din ce în ce mai simple: „ce-i bisectoarea?”, „ce-i aia mediană?”, „înălţimea unui triunghi!”, „drepte perpendiculare!”. Perfecta inocenţă cu care „nulităţile” declinau orice competenţă în materie de noţiuni elementare de geometrie, fie ea plană sau în spaţiu, avea darul de a descătuşa energiile latente ale doamnei L., aduse în stare de explozie iminentă printr-o enervare savantă, graduală, obţinută după ani grei de exerciţiu, probabil.
Punctul culminant al orei îl reprezenta detonarea, adică momentul în care doamna L. îşi scotea cu gesturi largi ceasul electronic bărbătesc de la mână, apuca o „rigluţă de lemn, în trei muchii, dacă are cineva?” şi se apuca să croiască fără părtinire, de la un capăt la celălalt, şirul de năpăstuiţi. Desigur, uneori rigluţa în trei muchii nu era suficientă şi atunci doamna L. nu ezita să recurgă la armele sportului nobil, testând combinaţii pugilistice fulgerătoare, alternând croşee, upercuturi, directe, toate acompaniate de un joc de picioare năucitor. La finalul orei, ceata de ciurucuri abia se mai ţinea pe picioare, aruncând priviri pline de reproşuri unui antrenor imaginar, care uitase să arunce prosopul la timp, deşi rezultatul partidei era evident încă din start.
Metodele doamnei L. erau atât de eficiente încât, deşi la ora la care scriu aceste rânduri a trecut aproape un sfert de veac de la cele descrise, pot fi consultat în orice moment din zi sau din noapte asupra problemelor de geometrie din gimnaziu. Mai ales că materia, după cum am putut constata recent, s-a redus simţitor, ajungând cam la 20 de procente din ceea ce lucram noi pe atunci. Am ajuns să cred că însuşi Euclid, dacă ar fi avut-o profesoară pe doamna L., ar fi pus încă de pe atunci bazele geometriei neeuclidiene, iar la sfârşitul orelor s-ar fi prezentat, spăşit, cu caietul pe care scrisese rezolvarea conjecturii lui Poincare, liniat şi fără ştersături.
Pentru aceia dintre voi care, totuşi, se încăpăţânează să nu priceapă nimic din teorema celor trei perpendiculare, am pregătit un mic filmuleţ pe care vă invit să-l vizionaţi, în continuare:
Notă Julius: Frate Andryusha, sper că o să-i plătești ședințele de terapie lui V3ntor.
Profesorul Grigore Moisil, la o ora de matematica, dupa ce a citit prostiile pe care le-a debitat unul dintre studenti intr-o lucrare, il cheama pe respectivul la el, il pupa pe frunte si zice:
– Tu poti sa te lauzi la toata lumea ca profesorul Grigore Moisil te-a pupat in fund, ca asta nu-i cap.
degeaba ne-ai pus si filmulet ca io tot nu inteleg mnica
cred ca asta cu definitiile e boala profelor de mate :)) si a noastra scotea tot colectivul doar ca la intrebari simple..gen ce e functia…si evident…intr-o sesiune de d’astea se treceau in catalog 2 de 30 de ori :))
oare ce s-ar intampla dc doamna L. s-ar intalni cu Chuck Norris?
Istorie, matematica, pe ce site de pe internet am nimerit?
“Din cauza temperaturilor ridicate, cerșetorii își fac din nou apariția în Bistrița” 😀 acum am priceput de ce vine domnu’ dan președinte încoace sîmbătă
Superb!
Și care e demonstrația?
Ma scuzati dar se vede ca “la baza” sunteti arhitect. “Dreapta” d, asa cum ati reprezentat-o e – de fapt – o semidreapta.
Unde e rigluta aia de lemn în trei muchii? =))
Sa ne predea geometria numai Fratele Andryusha. Eu am oprit filmuletul la minutul 1:50.
Andryusha, asta-i geometrie sau genetica ? Stie toata lumea ca daca imperechezi doua perpendiculare nu poa’ sa iasa decat tot o perpendiculara :)) Chiar tre’ sa iei bataie de la o femeie ca sa pricepi ??? =)).
A propos, ar fi frumos sa faci un martisor tri-perpendicular si sa i-l oferi doamnei profesoare de 8 martie, ca s-a chinuit sa scoata om din tine !
PS: bag sama ca asta cu scosul ciurucurilor la lectie e o metoda foarte raspandita printre profii de “reale” din Moldova.
@Cristi: Pe un site e…ducativ, evident ! Mai incolo vine Julius si ne completeaza orarul cu Muzica si Gramatica, iar maine ne da lucrare :))
Eu cred că ne putem apuca deja de orar…
Fetele, e OK; puteti da play cu incredere. Nu are ce sa vi se intample. Ori il intelegeti, ori nu. Nu stiu inca daca da dureri de cap sau ceva … o sa vad cum ma simt mai incolo. 😛
@Fratele
Filmuleţul ăsta genial merita şi o coloană sonoră. Profa vă caftea cu amortizor de sunet?
Mergea perfect o melodie din repertoriul de “penibile” 😀
Teorema celor trei perpendiculare era paralela pentru unii. :))
Am pus-o! Iar rămân repetent! 😕
Nu am mai lacrimat asa de la Titanic.. 🙁
Felicitari, Frate Andryusha :X
Da’ echer de lemn n-avea? :)) Ca e mea profa avea si de-asta…de-ala mare, sanatos. A, uitasem un amanunt: profa de mate era si maica-mea, in acelasi timp :)).
@Ferdinand: Chiar, si demonstratia???
lasati nimicurile astea geometrice, unde-i butonul de LIKE?
“Pentru aceea dintre voi care, totuşi, se încăpăţânează să nu priceapă nimic din teorema celor trei perpendiculare…” Misogin eşti tu, bă!
Parca rezolvam probleme de-astea acum un milion de ani… Ceva-ceva imi mai aduc aminte, dar ca prin vis…
Geometria moare, dar nu se preda !!! =))
Vezi, frate Andryusha, daca vii cu chestii de-astea simple? Cititorii sint dezamagiti, nivelul site-ului e prea scazut pentru ei.
Data viitoare arata-le o problema dintr-aia cu gasirea punctelor in care patru sfere sint tangente conului in care sint inscrise.
@Insignifianta: :))
“.. pentru noi, cei rămaşi în bănci.” … deci Fratele Andryusha era bun la geometrie si nu era scos la tabla cu ciurucurile .. 🙂
@Ina_adevarata: Aia e inginerie inversă, ce zici tu acolo. E mai complicat. Lasă-l pe Perelman. C-o rezolvă şi gratis.
Bine ca la 3:15 AM m-am apucat sa o sun pe mama sa o intreb cum se demonstreaza teorema celor 3 perpendiculare, de-a crezut femeia ca am innebunit. Ultima data cand am sunat-o asa insetata de cunoastere matematica a fost sa o intreb ce inseamna f-cerculet-f. Pentru restul lumii, f-cerculet-f se traduce simplu, dar nepitoresc, prin “f compus cu f”.
UPDATE: I can demonstrate the shit out of teorema celor 3 perpendiculare. Numa’ sa ma intrebati si va zic si voua.
Fratele Andryusha rămânea mereu în bancă la ora de geometrie că, dacă îl scotea la tablă, doamna L. ar fi fost nevoită ca după 5 minute să facă totuşi lecţia… =))
Io, in gimnaziu, la Sc. Gen. 1 Bistrita, aveam prof. la mate (D-nul Olteanu), pe unul care CHIAR A FOST BOXER la viata lui, si, NU, nu folosea rigla de lemn in 3 muchii (si nici echerul de lemn, Cri), ci compasul ala mare de desenat cercuri pe tabla, ca avea si surubul ala de metal pentru fixare, deci era mai “eficient”.
@Maeva: Nu te intrebam, ca asta-i un site de pe internet pentru ‘telectuali, ce crezusi? =))
@Fratele Andryusha: 😀 😀 Stim stim, unii au sustinut dintotdeauna ca esti genial =))
@RoseN: SUPERLIKE! =)) =))
@imperator: Depinde câtă matematică ştie domnul Chuck Norris… :))
@Dramoleta: corect. să bage „Ani de liceu”, cu Stela Enache și Florin Bogardo. @Frate Andryusha?
Cu toate ca risc sa par serios am o curiozitate, daca aveti binevointa:
Cu ce program/aplicatie s-a facut reprezentarea grafica pt teorema? Nu ma refer la filmul in sine ci strict la grafica din film.
multam’
@JULIUS: Da, nu-i o idee rea – am s-o fac. Am ezitat să-i bag o coloană sonoră de frică să nu mă umfle ACTA de acasă… =))
@plesneala: ZWCAD => Google Sketchup => Blender => Gimp => Windows Movie Maker.
@Raluca: Tot un vis… 😀
Daca nu descopeream DC-ul ramaneam si acum scufundata in bezna ignorantei.
@Fratele Andryusha: Fă-te DJ că ştii să mixezi =))
@Dramoleta: Eu mixez pe “silent”, ultima fiţă! =))
@Fratele Andryusha, sarumana.
Partea cea mai simpla pare sa fie Win Movie Maker.
Blenderul nici acum nu l-am dezarhivat, de instalat ce sa mai zic.
CONTINUĂM ASTĂZI CU UN TEXT DE GRAMATICĂ, IAR PENTRU DISEARĂ CAUT NIȘTE RECOMANDĂRI MIȘTO PE DIACRITICA ȘI SITE-UL SOCIETĂȚII DE ȘTIINȚE NATURALE. SĂ VEDEM CE GĂSEȘTE ȘI DJ COTCO. DACĂ ȘI ÎN CONDIȚIILE ASTEA FACEM PESTE 3000 TRAFIC, ÎNCERC O ASOCIERE CU OXFORD UNIVERSITY SĂ ACORDĂM BURSE ÎN LOC DE SINCERE FELICITĂRI LA CONCURSUL CU PISICI.
@plesneala: În Movie Maker m-am chinuit cel mai mult, că acolo nu se potriveau cadrele, actorii făceau numai figuri, nu găseam figuranţi suficienţi, scenariul avea lacune… :))
Abia astept zoologie/botanica ca sa trollez in cunostinta de cauza(nu ca la mate si istorie). >:)
M-as baga si pe la anatomie dar mi-e tarsa cu Doc Sendroiu si CMS in zona. 🙂
@Fratele Andryusha: Si banuiesc ca nici cascadorii nu scoteau cascade care sa impresioneze publicul. :))
Cand ajungeti la disciplina Purtare ma fac si eu prezenta, ca am avut doar de zece O:-)
“Pentru ACEEA dintre voi care, totuşi, se încăpăţânează să nu priceapă nimic din teorema celor trei perpendiculare,…” :)) ai primit like-uri şi de la cititoare?
Daca dupa ceva geometrie in spatiu vreti si putina fizica, va propun filmuletul “Dansul Supraconductorilor”
http://www.youtube.com/watch?v=m2NKe4wEoUo
Abia aștept episodul cu puterea punctului față de cerc.
@Cristi: La fotbal şi la anatomie se pricepe toată lumea, crede-mă. :))
Cu asta ai redus la jumate unicii de pe referate.ro. 😀
@JULIUS:
Ce urli aşa??
@JULIUS: Si ce zbieri asa la noi? :))
Am uitat să precizez că doamna L. bătea şi cu echerul mare din lemn şi cu compasul, de asemeni şi cu o “râncă” făcută dinntr-o împletitură din tuburi subţiri de nylon. Habar n-am cum de se pricepea la atâtea, cred că absolvise matematica pe la Shaolini pe undeva. =))
Doamne, ce amintiri zglobii mi-ai starnit, despre fioroasa doamna Matei, din generala. Nu se incurca in riglute si compasuri, da’ avea un dos de palma de cica nu mai vedeai 3 zile. Pe baieti ii dadea cu capul de tabla, era metoda ei didactica preferata. N-am nimerit in mainile ei, mama a fost o draguta si m-a dat si la meditatie la ea (nici acolo nu se jena sa-i snopeasca) dar stiu ca mi se lichefia sufletelul in mine doar cand ii auzeam vocea de vrajitoare. Am devenit desigur cea mai buna din clasa si daca nu se relaxa total treaba la liceu (filologie, da’ mi-a parut rau cand am observat ca as fi putut intra in cel mai bun liceu din oras, la clasa de info), sunt sigura ca as fi ajuns si eu sa descopar cateva teoreme.
@sebra, @N.A. ..da, mey, ce-o fi zbierind asa .. data viitoare te pomenesti ca ia si rigla aia in .. cite muchii erau? n-am retinut, ca eu n-am avut de-a face cu asa ceva
p.s. nu trebuia sa puneti butonul inapoi, ca oricum nu dau like, am intrebat doar asa, de curiozitate
acu’, ca tot ii ai pe toti in cifre, poti sa spui si un pret pentru televizoru’ ala :))
Ooof, amintirile ma chinuiesc… =(( Nu se mai fac profesori ca pe vremea noastra! Mi-o amintesc pe micuta, dar impetuoasa tovarasa de mate Lavric, care ne sedimenta informatiile prin aplicarea unor lovituri dibace de cizma peste capete. Cand nu ne mai dovedea, isi scotea cizma si ne troznea unde nimerea.
@plesneala: Şi eu am stat cu Blenderul instalat vreo doi ani în calculator până când, pe neaşteptate, într-o seară, mi-am dat seama cu ce se mănâncă… :))
Dar despre dreapta a şi despre dreapta c de ce nu scrieţi? Vă e frică?
@serban: A, ele sunt conţinute într-un plan beta, nişte ciurucuri… =))
Într-un compartiment de tren erau trei perpendiculare. una moldoveană, una ungureană şi una vrânceană.
Iară cea moldovană şi cea ungureană mări se vorbiră şi se-ntersectară ca pe cea vrânceană s-o omoare la apus de soare. Că era mai ortogonală şi-avea puncte mai multe şi mai…
Eu mă întreb, oare profesoarele de matematică sunt severe din fire? Ori ajung cu timpul să fie așa. Daca e varianta 2 atunci cred că ăsta a fost motivul adevărat pentru care s-a subțiat programa.
@Fratele Andryusha: Eu ţin cu punctul N
@serban: La un moment dat, intră naşul şi le întreabă o chestie, apoi ia o rigluţă de lemn în trei muchii şi…
Deci atentie, tineret!! Pe vremea cand se purta uniforma, parul trebuia impletit sau tuns scurt si neaparat, strans sub BENTITA. Dupa cum vedeti, inca mai am istericale cand imi amintesc de obiectul acela infam. Proful de fizica din liceu, care in timpul orei scula cate juma de clasa la cate o intrebare, asteptand, rabdator, minute intregi raspunsul – zic, acelasi prof avea program de vanat bentite in pauze. Zece probleme de fizica bentita; adica lipsa ei. Noroc ca am descoperit o culegere cu rezolvari la sfarsit dar si-asa am facut scurta la mana scriind:)) Proful de mate, in schimb, o dulceata de om. Radeai impreuna cu el cand iti punea doi. Mi-l amintesc intrand vivace in timpul unei ore de fizica. Era o tacere mormantala, lugubra, cum am zis juma de clasa ridicata in picioare, cu privirile goale, resemnati in nimicnicia lor. T. le-a aruncat o privire agera, cuprinzandu.i intr-o clipa, si a exclamat: “Ce-i cu voi, ma?!! si schimband rapid directia privirii spre colegul de la catedra: Jigodii!!!!”
@Ferdinand: N-am perceput-o niciodată ca pe o chestiune de severitate. Pentru mine era doar o piesă de teatru pe care doamna L. o interpreta la perfecţie, ca să mai alunge din monotonia orelor comuniste. Altfel, ce rost ar fi avut să-l întrebe pe un elev care habar n-avea ce-i aia o dreaptă, chestiuni legate de arii laterale, volume, intersecţii, tangente, treburi?… Toţi ştiam că n-are niciun rost, dar nu putea să-l pocnească chiar aşa, din prima, trebuia găsită o motivaţie plauzibilă gestului, altfel n-avea niciun haz… Mişto era prin clasa a 8-a când se apropia prima treaptă şi noi rezolvam probleme îmbârligate, cu sfere tangente, conuri, prisme, paralelipipede şi mai pica câte unul din ăsta în plasă şi începeau întrebările – ce-i aia bisectoare? triunghi isoscel? triunghi echilateral? aria dreptunghiului?… Linişte.
Dragă Fratele Andryusha, pe mine aceste cuvinte MĂ doare. E drept că am neglijat semnele divine care m-au avertizat in timp util (tocmai ce ajunsesem cu lectura la început de … enunţ când din senin “Mozzila crashed”), dar eu nu şi nu, m-am ambiţionat şi am redeschis să lecturez ceea ce, cum spuneam, mă doare. Despre matematica pe întelesul tuturor nu puteai să scrii şi tu?! Adică ştii tu, câte rujuri poţi să cumperi de x lei, cum să rămâi cu bani după ce plăteşti întreţinerea, de-astea…
@l@ura:
O enervam pe colega mea, profesoara de geografie spunându-i că nu mă interesează bentiţa ci doar ce este în interiorul ei.
După asta, când a devenit toa’şa directoare, i-am spus că nu am nimic împotrivă ca elevele să poarte uniforme scurte, peste genunchi, dar aş fi drastic cu cerinţa ca profesoarele să poarte fuste lungi până la glezne. Trebuie să ne ocupăm şi de educaţia estetică, ce mama naibii!?
Şi-a pus pilele în funcţiune şi m-a mutat la al liceu.
@serban: =)) Genul de poveste pe care elevii o adora cand o afla – si o afla!!Ce liberi trebuie ca se simteau la orele tale. Aaaaah, comunismul……
@Cristina Ş.: Riglă în unghi diedru, îi zice. 😛
iar n-am timp sa citesc toate comentariile. insa am o singura intrebare… ce ti-a facut nene filmul ala??? ca de trista amintire nu e sigur!
@ Andryusha
Bai… tu ai invatat la 22! Hahaha!
E prea mic Iasul ca sa fie doua doamne L. asa cum ai descris-o tu.
Si ai dreptate… cu matematica de gimnaziu ma iau si acum la tranta fara complexe
Deci clar, trebuie sa renunt la rubrica de metale! Am atatea sa va spun despre reactorul cu amestecator. Desigur, pentru cei pretentiosi, pot vorbi si despre reactorul cu sicane. 😀
@l@ura:
E mai complicat.
Elevilor (în general, copiilor, tinerilor, dar şi adulţilor) le prinde foarte bine să înveţe constrângerile, respectarea regulilor, impunerile (chiar arbitrare). Pentru că aşa e viaţa. Trebuie să fie pregătiţi pentru asta.
Libertatea are sens numai prin comparaţie, prin contrast cu contrariul ei. Tot aşa frumosul nu există decât în contrapunere cu urâtul, binele cu răul etc.
P.S. Eu am fost un profesor prost.
@unmihai: Judeci! :)) promoţia… ’87, parcă.
@Camelia: Acum, fiecare cu amintirile lui, unele mai triste decât ale altora… =))
@Cici: Semnele divine îţi spuneau să treci pe Opera, da’ dacă le-ai ignorat… :))
@Fratele Andryusha: Am uitat să zic – linişte, apoi jmoaf! =))
pff .. e plin de rigle, dosuri de palma, upercut etc .. de-aia nu-mi vine sa dau like .. banuiesc ca e vorba de matematici aplicate, nu?
@Cristina Ş.: Dacă dai “like”, toată lumea o să înţeleagă că de fapt e “nu, nu like!”. =))
@Fratele Andryusha: dadui .. 🙂
@serban: da, ar fi de discutat… libertatea are sens prin existenta sa, la fel si binele; cu frumosul se chinuie lumea de cand se stie si nu reuseste sa-i dea de capat; cred ca ai fost un profesor bun, cu coloana vertebrala.
…dar pentru ca suntem pe un site de arogante ma retrag strigand: Jos Matematica!! Jos Odioasa Dictatura!! Sa vina anarhistii!! =))
Demonstraţia la teorema celor 3 perpendiculare e foarte simplă, de aceea nu am considerat necesar s-o mai reprezint grafic:
din faptul că dreapta d este perpendiculară pe planul alfa, rezultă că este perpendiculară pe toate dreptele conţinute în planul alfa. Deci este perpendiculară şi pe dreapta b conţinută în planul alfa. dreapta MN este, la rândul ei, perpendiculară pe dreapta b. Din acestea două rezultă că dreapta b este perpendiculară pe planul format de dreptele d şi MN. Consecinţă – dreapta b este perpendiculară pe TOATE dreptele conţinute în planul dMN. Toate dreptele formate de punctul N cu punctele dreptei d sunt conţinute în planul format de dreapta d şi MN.
@Cristina Ş.: Îţi rămân veşnic îndatorat… =))
@Fratele Andryusha: pentru o mai bună înţelegere a teoremei şi desenelor tale eu aş fi semnalizat grafic unghiurile drepte.
Asta e enunţarea.
Demonstraţia? unde e demonstraţia???
Hehe, nici nu ştiţi ce vă pot pregăti eu! De anul ăsta SSM-ul devine materie de predare în licee şi facultăţi.
(Şi nu, nu înseamnă super sado-maso)
@Fratele Andryusha:
E bună demonstrația.
Doar că se bazează pe alte două teoreme; pe care nu le-ai demonstrat încă.
Vorba profului meu de mate:”Până n-ajungi la leme și axiome, pe mine nu mă convingi…”
@Ciprian: Deci eu folosesc grafică computerizată de ultimă generaţie şi voi mă puneţi să evidenţiez unghiurile drepte de parcă am scrie cu creta pe tablă… =))
@Ferdinand: Care teoreme? “O dreaptă perpendiculară pe un plan e perpendiculară pe toate drepte conţinute în acel plan” ? sau: “O dreaptă perpendiculară pe două drepte aparţinând unui plan este perpendiculară pe acel plan” ? Că m-am zăpăcit… =))
@Belle d”Imagination: Comentariul nr. 82. 😉
@Adriana Popescu: Abia aştepţi să trollezi chestiile astea la prima rubrică de metale noi făcută de mine, este? :))
Ok, dupa atata discutie despre matematica ma simt pregatita sufleteste si pentru metalele Adrianei!
Eu una numai din rautate nu as fi facut filmuletul asta. Sa inteleaga si copiii din ziua de azi ca noi traiam fara calculator si fara 3D. Eram nevoiti sa ne imaginam problemele in spatiu, jocurile video si filmele porno…
Acum ma duc la ora de istorie, nu de alta, dar sa vad dac sex-simbolul G.D. s-a intrecut pe sine…
PS Sa scrie numai Fratele Andryusha…
@Andryusha
promotia ’91 … mai tinerel 🙂
Eu eram oleaca mai putin geniu decat Andryusha. In ultimul trimestru de-a 8-a aveam urmatoarele note la mate:2,3,4,6,7,8,9 :D. Daca mai dura trimestrul 2 saptamani impuscam toata gama de la 1 la 10. De fapt nu stiu daca am avut un 10 curat la mate in gimnaziu… 9,50…9,75 am mai impuscat dar 10 parca nu. Cu toate astea e materia pe care o stiu cel mai bine din acea perioada.
Cand se suna si urma ora de mate toata clasa o asteptam pe doamna L. in picioare langa banca si drepti =)) Nu ne asezam jos decat dupa ce ne raspundea la salut si ne zicea sa “luam loc”.
Daca ii raspundeai la o intrebare si nu te ridicai de pe scaun iti zicea: “Scoala-te in 2 picioare nu sta-n 4!” 😀
Daca erai scos la tabla si dumneai se afla pe culoarul cel mai scurt de trecere catre tabla trebuia sa ocolesti chiar si prin spatele clasei daca era nevoie. Zicea sa n-o “calci pe bombeuri” =))
@unmihai: Exact! =)) =))
P.S.: Şi eu aveam în fiecare trimestru cel puţin 2 de 3. Aveam şi 10, dar şi 7, 8… Oricum, nu-mi păsa de note, că pe vremea aia la admiterea la liceu nu conta media din gimnaziu aşa cum au făcut acum, IMBECILII ĂŞTIA, să conteze…
O.O dupa 4 ani de mate intensiv si 5 de poli am ajuns in sfarsit sa vad si eu cea de-a 3-a dreapta! Frate Andryusha sa-ti dea Sfantul Pitagora si Preacucernicu’ Euclid numai intersectii si bisectoare iar tagente doar daca vrei!
@NoOneButMe: Asta ziceam şi eu. Totul e să vezi, după aia vine şi demonstraţia…
ia uite, filme porno pe DC! :))
@Cms: Pe tine o sa te trollez cu probleme de transfer termic! Abia cand o sa treci la profesionisti, iti explic treaba cu reactoarele. :))
@N.A.: Metalele mele sunt apa de ploaie fatza de teorema prezentata de Fratele Andryusha. Iar la cate comentarii are textul lui, simt ca mogulul J. ii va face o oferta de nerefuzat. Sa realizeze o incantatoare rubrica saptamanala de trigonometrie. =))
@Adriana Popescu: sunt convins că nimic nu-și doresc mai mult pe lume cititorii decât o rubrică de trigonometrie. și poate băgăm și una de șah sâmbăta :))
@Adriana Popescu: Accept provocarea. Mi-a plăcut fizica în liceu, chiar şi termodinamica, e loc oricând pentru lucruri noi. Heat me! :))
@JULIUS: Sunt convins că “Şahul cu motoare” de sâmbătă va fi un succes al Ripperului. Mai ales dacă o ia ca asistentă pe RoseN. 😉
@Belle d”Imagination: tu vorbesti serios? ii invata pe aia mici sa nu-si mai bage degetele in priza si sa nu se intepe cu creionul ascutit?!
@Fratele Andryusha: mai Frate, nu mai fac mofturi de mult. Mozilla e de pe vremea cand (mai) aveam drepturi de admin pe calculatorul de la serviciu… Adica de pe vremea cand mai aveam si click-dreapta pe mouse, cand vedeam control panel, mergea si usb-ul… ehe, vremuri!
@Adriana Popescu: Nu mi-a plăcut trigonometria din gimnaziu, ca să nu mai vorbesc de aia din liceu. Bine, de aia din liceu nu pot să spun prea multe, fiindcă atunci când începea ora de mate eu eram demult în parcul Copou, dar orişicât. Nu! Geometrie euclidiană, plană şi în spaţiu! Teorie şi aplicaţii. Proiecte case, vile. Documentaţii tehnice avize, autorizaţii, proiect tehnic. Mă deplasez. =)) =))
@Cici: Deh, atât timp cât se mai învârt platanele harddiskului şi mai intră cât de cât curent în procesor, tot e bine. =))
@JULIUS:
ura!!! se bagă șah la DC!!
@Fratele Andryusha:
Ei vezi? Aici e filozifia matematicii; când le știi pe toate dar nu știi care e definiție, care e teoremă, care e lemă, care e axiomă…
@Ferdinand: Ştiu că singura axiomă pe care trebuie să o reţii la geometria plană e că “printr-un punct exterior unei drepte, trece o dreaptă paralelă cu acea dreaptă şi numai una”. Toate celelalte derivă din ea. La geometria în spaţiu nu mai ştiu care e axioma de bază, probabil “să n-o calci pe bombeu pe doamna L”… =))
…asta e prostia scolastici medievale … incrancenarea-n TRADITIE !
Exista o metoda din TOPOLOGIA MODERNA care simplifica geometria euclidiana …si desi e mai abstracta e mai usor de inteles nde copii !
PS: Nu mai spun ca e mai mult decat echivalenta definitiei scolastice ..
asa ca tema pentru acasa ….incercati cu discuri si raze de disc !
(inca ceva : totul se trage din 3-dimensional… nu deageaba e ciudat topologic fata de n-dimensionalitati !
😉
frumoasa teorema si acum explica la ce ajuta asta ??:))un ex…la ce o folosim
Ce mișto comentarii am scris la postul ăsta! Păcat că nu mai scrie Andryusha.
BA ASAI MATEMATICA SI EU SUNT ELEV SI E GREU DAR ASA ESTE E GEA DA NAI CE FACE
@catalin:
Mare noroc ai avut ca nu ai prins o profă ca doamna L.
Si reciproca e valabila.
Maine dam simularea la mate…si sa dea drq in ele de teoreme ca nusti nmk:))