Cum am devenit un şofer perfect conducând un Cielo fabricat în ’96 (I)
Fratele Andryusha
Episodul I: Tranziția
Generaţiilor mai tinere, care s-au născut direct în maşina cu motor cu 16 valve, cutie Tiptronic şi ABS Bosch 8.1, le vine probabil imposibil să înţeleagă că trecerea de la o Dacie berlină la un Cielo cu an mai bătrân decât ea echivala, pe vremuri, cu trecerea de la măgar la motocicletă, fără etape intermediare. De ce spun asta? Să vedem.
Prima maşină, cumpărată când împlineam frumoasa vârstă de 30 de ani, a fost o Dacie berlină fabricată în ’97. Varianta pe carburator. Proprietarul o ţinuse degeaba, având maşină de serviciu, astfel că maşina era practic nouă, cu rodajul făcut în mod profesionist şi eventualele piese care pică până în 50.000 de kilometri schimbate. Sculă de sculă, cum ar veni, frate!
Odată cu maşina am moştenit şi mecanicul ei, un domn care era atât de priceput la Dacii încât dacă, printr-o eroare oarecare a Cosmosului, modelul berlină s-ar fi şters din memoria colectivă a omenirii, acest singur personaj ar fi fost capabil s-o refacă în întregime, piesă cu piesă, având la dispoziţie numai un cuţit din silex şi un mănunchi de iască uscată.
Defectul meu major este acela că mă străduiesc să învăţ toate prostiile. Astfel că, încă de la primele mele întâlniri cu mecanicul (v-am spus că maşina era practic nouă, dar mai necesita unele mici retuşuri care s-au ridicat, în timp, la o valoare egală cu mai bine de jumătate din preţul de achiziţie), am băgat la cap fără să vreau toate secretele legate de buna funcţionare a unei maşini pe carburaţie fabricată la Piteşti. Astfel, am învăţat să desfund jigler-ul de relanti, beneficiind în acest scop şi de contribuţia minunatei ierni dintre anii 2003-2004, bogată în zăpezi şi temperaturi cu multe cifre sub semnul minus, am învăţat să pornesc la temperaturi joase, să… mă rog, fel de fel de lucruri minunate şi folositoare. Am învăţat că atunci când se strica o piesă trebuia să mergi în magazin şi să precizezi corect fabricantul piesei cu care voiai s-o înlocuieşti. Îmi aduc astfel aminte, cu nostalgie, că, spre exemplu, pentru toba finală existau trei fabricanţi cu preţuri crescătoare: unul complet noname, al cărui produs era prevăzut pentru o funcţionare de maxim o lună, exista un al doilea fabricant, cu firmă, care garanta o funcţionare impecabilă a produsului timp de 6 luni şi exista, în fine, produsul original, de Piteşti, de a cărui corectă funcţionare timp de doi ani de zile era perfect încredinţat tot magazinul, de la manager la femeia de serviciu, başca eventualii clienţi intraţi între timp să cumpere o bucşă volan, de aia bună, din cauciuc.
Evident, nefiind cu totul bătut în cap, am reuşit să mă debarasez în timp de mecanicul originar, să pun mâna pe un domn simpatic care lucra chiar la reprezentanţă şi căruia îi era imposibil să-mi refuze vreun favor şi pe suficienţi bani încât să fac berlina să meargă cât de cât, la un preţ ceva mai moderat decât dacă aş fi făcut aceleaşi călătorii cu taxiul. De asemenea, în cei doi ani şi jumătate cât am ţinut Dacia, am căpătat suficientă experienţă încât să pot să afirm într-o discuţie între şoferi – fără să mi se subţieze glasul şi fără să roşesc – că maşina mea consumă 6 litri de carburant în oraş şi 4 litri în afară, că îmi porneşte întotdeauna iarna la minus 25 de grade la prima cheie şi, în general, e o maşină atât de fiabilă încât nu m-a lăsat niciodată la greu, oricât de improprii ar fi fost condiţiile în care o exploatam.
Dar, pentru că am început prin a vă vorbi despre tranziţia către Cielo, vă spun doar atât: după trei zile de condus noua achiziţie, când am decis să mut berlina din faţa blocului în parcare, ca să nu se uite vecinii chiorâş la mine că o fac pe nababul cu două maşini, mi-a trebuit un minut să-mi adun toate forţele să apăs ambreiajul şi alte două să reuşeşsc să introduc maneta în viteza întâi. Mergea atât de greu încât nu m-am putut opri, în acele momente dramatice, să nu slobod un puhoi de invective la adresa acelor duşmani care, profitând fără îndoială de întunericul nopţii, au pătruns în draga mea berlină fabricată la Piteşti şi mi-au distrus-o în ultimul hal, înainte de a putea-o vinde unui alt fericit cumpărător.
– va urma –
=)) =)) =))
P.S. Noh si acum sa citim 😀
P.P.S. sa-mi explice si mie careva despre ce-i vorba va rog 😀 Frate A., aveti legatura!
@RoseN: treburi bărbătești … printre altele … semn ca l-a prins bătrânețea
Fresh meeeaaaat!!! :>
Ma lesi? Dacie care sa porneasca la -25 C la prima cheie ?? poate cheie franceza … =)) stiu, stiu , povestile astea sunt ca si alea pentru pescari: “uite atat consuma Dacia mea, ii dau jaratec dimineata, se scutura, si e ca noua” =))
Nu vreau sa fiu malitioasa, dar am crescut intr-o familie cu un puternic cult “anti-Dacia “, prin urmare numai scoala de soferi m-a prins intr-o Dacie.
Deci tot Dacia te-a invatat meserie!
eu nu prea am inteles.astept II.
Acu’, că mi-am adus aminte, exista parcă o chestie numită “şoc”, o manetă pe care o trăgeai spre tine până la jumătate dacă era aşa şi aşa de frig, şi complet dacă era naşpa de frig. Generaţii întregi de şoferi de Dacie ştiu că în numărul corect de milimetri cu care trăgeai chestia spre tine, raportat la temperatura de afară, consta 90% din măiestria de şofer de Dacie. Pentru că, nu-i aşa, ca s-o şofezi trebuie mai întâi s-o porneşti…
@unmihai: şi acum se plânge că vede femei la volan! păi asta-i ce plăteşte el pentru anii de nervi făcuţi cu Dacia celorlalţi şoferi, care aveau maşini adevărate!
urmeaza un serial in care tu o sa ne explici cat de tare erai tu ca aveai Dacie din ’97?
si acu’ ce masina ai?
@Fratele Andryusha: Recunosc, am pacatuit: m-am urcat in masini conduse de femei si m-am simtit bine vazand cum fac ele toata treaba (sau macar incearca) 🙁
@chocolate: Bugatti Veyron cu chip tunning, l-am dus în 10.000 de cai putere cu un consum de numai un litru la suta de kilometri.
@Fratele Andryusha: nu te credem! dă-ne link 😀
@ionut: Am mai păţit-o şi eu, de aia le spun oamenilor cu care vin în contact s-o ia mai uşor, că am fost traumatizat la viaţa mea… :))
singura Dacie pe care am condus-o a fost o Dacie Nova, dar biata dacie s-a auto-incendiat la cateva zile dupa ce am condus-o.
declar pe proprie raspundere ca nu i-am facut absolut nimic ca s-o determin sa ia aceasta decizie, nici macar n-am reusit s-o pornesc.
:))
am si eu o masinutza din ’96….raspund oricarei intrebari de ordin mecanic, ceva, cablu timonerie, bielete,
pompa ampreiaj, supapa acceleratie….spuneti simptomul si va dau diagnosticul !!! ar fi plictisitor sa am o masina cu cutie automata :))
@Fratele Andryusha: te cred, ca si io mint
@Old John Wheel:
M-ai si gasit 😀 Auzi la el… “ailalti cu masini adevarate ”
Deci… sunt fericitul posesor al unei Dacii 1310 pe carburatie, fabricatie 1999 octombrie (2000 ce mai incolo, incoace). I-am pus si GPL!
Am luat-o la 43000 si acum are 9’jde mii! Multe Mercedesuri am lasat in urma pe autostrada! Draga de ea!
Sa-ti intre bine in cap!
😀
Pentru episodul doi am păstrat anumite comparaţii între Dacia lui taică-miu din ’70 şi Dacia mea din ’97. Plusuri şi minusuri, teste comparative, părerile altor piloţi participanţi la trafic, etc.
Adevarul ca posesia unei Dacii iti caleste … Nu stiu sigur ce se caleste, dar ceva se caleste sigur de la atatea injuraturi ce ies pe gura unui sofer de Dacie.
Si apropo de injuraturi… cine vrea sa invete sa injure si nu vrea sa se duca in armata sau sa se faca doctor, sa-si ia Dacie .. cat inca se mai gasesc!
Dragii mei, am mai spus-o si aici si pe alte bloguri, Andryusha exagereaza! Eu am avut-o din 1981 pâna în 2010 (aceeasi) si am studiat-o atât de amanuntit încât stiu si acum ca era o masina cu 4 roti rotunde din cauciuc (dispuse doua în fata si doua în spate), ca de altfel si Cielo si multe alte automobile, cu exceptia camioanelor, autobuzelor si TAB-urilor. Avea în stânga un volan cu care puteai sa cotesti la dreapta, la stânga, dar puteai sa mergi si drept. La fel si Cielo si majoritatea automobilelor cu exceptia TAB-urilor. Mai avea si faruri cu care puteai sa vezi noaptea pe unde conduci, stergatoare – ca sa poti merge si când ploua, si – cel mai important – avea scaune pe care sa stai când conduci ca sa nu te crezi în autobuz. Si Cielo are asa ceva si majoritatea automobilelor actuale. Diferente atunci? Da, aerul conditionat! 😛
@unmihai: hahahaaa!!!
Mai văzusem eu p-unu’, cu vreo 13 ani în urmă, care m-a “lăsat în urmă” în Râmnicu Vâlcea, prin centru. Merea cu un oltcit, eu având un audi 200 quatro de 2.5 litri pe benzină, model american. Da’ m-a lăsat în urmă 20 de metri, pe urmă a început să tuşească şuruburi şi piuliţe 😀
@unmihai: A mea pornea si la manivela! 😛 Muschii ti-i caleste! :))
Da, Frățioare! Uitasem de trasul șocului!
Învățasem și eu să desfund jiglerul de ralanti, Doamne-ferește- eu care nici măcar un bec nu mă-ncumetam să schimb…
Doamne, ce bine că am scăpat de Dacia aia superbună, care consuma atît de puțin și care pornea la prima cheie- și motorul torcea- excelent motor!- și avea garda înaltă și portbagaj mare și…
A mea pornea la zero absolut. Pe bune – am ieşit odată la -273,15 grade Celsius, m-am îndreptat spre maşină, am râcâit oleacă gheaţa de pe încuietoare, m-am suit la volan, am învârtit cheia şi… zvârrr! motorul a început să toarcă ca un tigrişor. Bine, mă şi ocupam de ea, nu ca alţii… =))
Eu aş zice vreo două, da’ mă abţin că ştiu părerea lui Andryusha în legătură cu femeile şi şofatul.
@Fratele Andryusha: Aia cu gheata la încuietoare – lasaaati – ca si la Cielo ai stat s-o dezgheti mai zilele trecute! =))
Într-un compartiment de tren erau un pachistanez, un castravete şi o dacie.
Intră naşul: aveţi apoziţii?
@sebra: Spune, nu te sfii, poate mai învăţăm ceva unii de la alţii, cât mai putem… 🙂
Eheeee… da’ ştiam io o dacie care pornea la sub zero absolut! Făcea apropitaru’ cum făcea de scădea temperatura la 280 de grade sub zero, în condiţii de laborator la CERN, şi ştii ce? Nici măcar nu-i dădea la cheie! Numa’ i-o arăta şi zvârluga deja începea să toarcă! 😀
@serban:
“-N-avem, naşule, da’ nu putem rezolva altfel? O circumstanţială de mod, o diateză reflexivă, ceva?” :))
@Dan1: Cel mai mişto era când mă duceam iarna la benzinărie şi, din ditai coada, eu eram singurul care mă duceam cu coada între picioare înăuntru să întreb “dacă n-au cumva un ibric de apă caldă, să dezgheţ capacul de la rezervor…” =)) =))
Şi pentru cine nu ştie cum ar arăta o dacie la zero absolut, iete-aici:
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=339912492695555&set=a.339912302695574.80205.100000304214919&type=1&theater
No, Frate, p-una d-asta să te văz cum o dezgheţi la încuietoare! :))
@Old John Wheel: Aia nu e Dacie, e sculptura în gheata la Harbin International Ice and Snow Sculpture Festival toata ziua! =))
@Old John Wheel: asta o avea soc?
si oare cat trebuie tras ca sa porneasca?
@Fratele Andryusha: precizarea corecta a fabricantului s-a mostenit la Logan. De exemplu jantele de tabla sunt de doua feluri: jante de Iasi(mai proaste) si jante originale (asa zise de Pitesti). 😀
Despre Dacie ai uitat sa precizezi faimoasa teorema: “cum o inveti asa o ai” cu referire la consum, pornire sau viteza dupa caz in functie de discutie. =))
@chocolate: Nu ştiu dacă maşinile alea au şoc, da’ proprietarii sigur au avut câte unul baban când au coborât din casă să le pornească :))
@unmihai: Da, ca numai pe Dacii se facea aunci scoala… 🙂 Avea Dacia aia un schimbator de viteza antic, zici ca de la tractor il luase instructorul, nu uit cat traiesc.
Dupa ce am facut scoala, m-am urcat in masina unui amic, un BMW dragut, si cand a vazut ala cum schimbam vitezele, s-a cam ingalbenit la fatza. 🙂
A doua oara nu m-a mai lasat la volan. Ce vremuri, domle, ce vremuri…
tocmai am venit acasa de la un garaj unde prietenul meu Diesel M mi-a schimbat bujiile si merge uns. Adica doar 2 bujii, ca n-am avut bani de 4.
El intorcea de cheia dinamometrica si eu bateam din picioare pe langa el zicand:
– Hai ma manca-ti-as mai repede ca am inghetat, baga-mi-as ceapa-n p@@@l@!
Asa se procedeaza daca chiar te pricepi la mecanica.
ăăă deci dau la schimb Uopel cu cutie easytronic (+consultanta) contra orice cazan cu 4 roţi şi cutie manuală. Vă mulţumesc.
Aha! Am înţeles perfect totul! În benzină vă daţi artişti că ştiţi să mestecaţi. Într-o cratiţă n-aţi mesteca nici picaţi cu ceară topită!
@Andryusha frate, ţi-e uşor să te pricepi la dacie. Doar ai un dac personal.
Desi am facut scoala de soferi dupa 2000, m-am chinuit sa gasesc un instructor cu Dacia 1310. Stiam din batrani ca cine poate sa conduca Dacia, poate conduce orice alta masina.
Si mi-a fost de folos. Am mai avut ocazia sa conduc ulterior o Dacia “de serviciu”. Ma simteam ca intr-o masina de World Rally Championship ; motorul urla, masina se scutura si trancanea din toate incheieturile , volanul mi-a dezvoltat musculatura din partea superioara a corpului, in timp ce gambele si cvadricepsii se antrenau serios pentru actiona ambreiajul si frana, adrenalina atingea cote alarmante. Personal, consider ca sa conduci o dacie din aia e un exercitiu fizic mai solictiant si mai sanatos decat mersul pe jos. Unde mai pui ca toate astea se intamplau pe la 50-60 km/h, respectand deci legislatia rutiera in vigoare si fara sa`mi periclitez foarte mult viata si integritatea corporala ( bine, mi-a murit motorul pe calea ferata in acelasi moment in care incepau sa zangane semnalele sonore care anuntau venirea trenului, dar aia e alta poveste:))
Am plecat să târguiesc un capac Delco şi încă o chestie, poate reuşesc să-l pornesc pe Grippen în seara asta, că de duminică sunt pieton… =))
@Lepka: tureaza mai muuuult si dupa aia da usor drumu la ambreiaj! Nu vezi ca urcam terasamentul si n-are putere???
Numa de loaze am frate parte la scoala Daily Cotcodac!
@camionagiu: valabil si la pornirea in rampa, nu??
Mai tine minte careva examenele de la scoala de soferi? 🙂
@Fratele Andryusha: Cea mai amuzanta imagine pe ziua de azi “din ditai coada, eu eram singurul care mă duceam cu coada între picioare înăuntru să întreb “dacă n-au cumva un ibric de apă caldă, să dezgheţ capacul de la rezervor…” =)) =)) =)) =)) =))
@serban: 🙂
@Colorit: 🙂
@Colorit:
E o chestie extrem de frustrantă, zău! Ajungi acolo, opreşti, te uiţi în jur: Opeluri, Skode, ocazional Merţane, Renault-uri, Toyote, etc., etc. Toată lumea alimentează, plăteşte, pleacă. Dai şi tu să faci acelaşi lucru, cu aerul că eşti un automobilist normal, care nu investeşte în maşină mai mult decât are nevoie. La urma urmei, maşina este o unealtă care trebuie să te transporte din punctul A în punctul B, nu? Restul sunt mofturi.
Introduci cu un aer degajat cheia în butuc, încerci să învârţi (operaţie care, pe timp de vară, îţi reuşea fără probleme) şi observi că… bască! Iarna nu-i ca vara. Şi atunci realizezi că toate celelalte: Opeluri, Skode, Renault-uri, Toyote, ocazional Merţanuri, parcă nu mai sunt chiar aşa nişte mofturi… =)) =))
@Lepka: Am patit si eu asta odata (prin ’85-’86 cre’ ca era). :))
@camionagiu: La mine era un gunoi în carburator, ceva si s-a nimerit exact când începuse bariera sa bingane. Noroc ca erau niste ceferisti si m-au ajutat s-o împing de pe sina.
@Fratele Andryusha: Eu nu am Dacie, am un Polo destul de vechiut asa, care atunci cand se inchide sau se deschide toarce ca o pisica dar in stilul amenintator, ergo o cheama pisi. Ce mi se intampla acum pe ger e ca nu mai pot sa deschid portiera dinauntru. Mi s-a intamplat inclusiv in benzinarie 🙂 Ma gandesc cum se vede din afara: sta unul plictisit, se uita pe camere si vede pe una disperata cum da cu umarul in usa, face ochii mari, se uita-n stanga si-n dreapta, deschide geamul, deschide portiera, inchide geamul, iese din masina. Cea mai tare faza a fost acum doua ierni cand am intrat in masina prin portbagaj. True story.
@Colorit: Despre încuietori de maşină trebuie un articol separat, sunt prea multe de spus, prea multe de rememorat… :))
@dana: Sigur – mai întâi “sala”, 23 de puncte, apoi poligonul – scos două minute, cel mai bun timp din ziua respectivă, apoi oraşul, picat o dată, luat a doua oară cu şeful poliţiei în dreapta. 🙂
@Fratele Andryusha: Cu viteza v, as adauga eu! =)) Si îmi pare rau ca nu stiu cum sa pun o sageata deasupra lui v, pentru ca e vector, daaa? =))
@Dan1: :))
@Dan1: @Fratele Andryusha:
Brava, măi! No, aşe! Vectori, mânca-i-ar moşu’ pă iei dă vectori!
Ce, numa-n fel de fel de apoziţii s-o ardem noi p-acilea? 😀
@Fratele Andryusha: Stii cum e cu toate povestile astea cu masinile, cand ti se intampla nu e chiar amuzant, dar sunt bune de spus cand te-ntalnesti cu prietenii – echivalentul fiind sa le scrii pe DC 🙂 In privinta banilor dati pe reparatii… M-am imprietenit cu mecanicul si cu familia lui – cand merg acolo ma simt ca acasa. Dar asa cum este masinuta mea, imi e utila si mi-e draga. A doua ei porecla e “fulia losie”, lasa-n urma tot ce prinde. Am zis “ce prinde”! 🙂
In calitate de soferita cu o vechime de aproape 2 saptamani, dati-mi voie sa va aprob cu un aer suficient si atoatecunoscator. In afara de datele tehnice din prima propozitie (16 valve, triptonic, blablabla) am inteles absolut tot. De fapt, stiam.
chineza daca era si pricepeam mai mult..:|
@N.A.: vezi ca vremea asta cu zapada pe jos si gheata e perfecta pentru incepatori. Nu asculta de aia batrani – sunt prea fricosi! – urca-te si da-i bice acum!
@N.A.: Alea
-s nimicae prostii bre! Sa vezi “acronime” ca 4WD, ABS, ESP, ASR, ECC, CRS, CRDI si alte tâmpenii! =))Uau. Cate fetze noi. O sa ma asez langa N.A ca pe ea o cunosc. Si o vad si destul de curajoasa ca sa se dea soferita la textul lui Andryusa.
@Fratele Andryusha:,
Am vaga bănuială că simpatia ta pentru mine va creşte brusc după ce îţi voi spune că nu am permis. :))
@sebra: Si te-ai lasat si de fumaaat… 😐
@Dan1:
Da. 😉
@lulu: :))
@camionagiu: Hihihi, soferita din iad (ma rog, eu prima oara ma intitulasem regina șușelelor, dar dupa cateva plimbari cu un sot grena-albastrui si tremurand, cu accese de sindrom Tourette, mi-am schimbat un pic nickul) nu mai iese pe strazi pan’la primavara, nici pentru un milion de euro!
@Dan1: Le-ai scornit, jur! :)) in afara de ABS, pe-ala il cunosc, traiasca familia lui!
He, he! Cel mai fain la Dacia mea a fost cand am inchis usa cu cheile in contact. Si, cum nu aveam nimic la indemana, nici macar un bat pe care sa il rup, am rugat un trecator sa imi dea o cheie, orice cheie, ca sa deschid si eu masina! L-am convins dupa ce i-a spus ca ii arat actele masinii cu numele meu pe ele.
Ce vremuri…!
@sebra: Simpatia mea pentru tine este oricum nemărginită, da’ dacă nu ai nici carnet, ce să spun, devine de-a dreptul copleşitoare… =))
@aurel: O cheie… ORICE cheie ahahahahahaaaa ce vremuri =))
@Fratele Andryusha: eu l-am luat din prima, cu 26 puncte sala si un timp superb la poligon. Si, ca sa te mai necajesc putin: sa stii ca si conduc bine 🙂
@Fratele Andryusha: Cand facem o liniuta? =))
@dana: Felicitări, mai e şi excepţii care confirmă regula… 😀
@N.A.: Aşteaptă să mai creşti măcar vreo trei-patru anişori… =))
@Fratele Andryusha: Chiar crezi ?
@Cristi: La 10 milioane de femei din România, o fi o doamnă care le bungheşte la volan, doar n-om fi noi, românii, sub alte popoare şi la capitolul ăsta… =))
@Cristi: ma provoci?? Vorba lui NA : facem o liniuta?? 🙂
Chestia cu liniuţa e relativă, nu dovedeşte mari calităţi de şoferie. Depinde de maşină, cuplul motorului, starea cauciucurilor, etc. Cel mai bun şofer e ăla care ajunge seară de seară cu maşina acasă, pe cât posibil intactă. Şi e cu atât mai meseriaş cu cât reuşeşte chestia asta 10 ani, 20, 30, 40… Pe orice fel de vreme: ploaie, ninsoare, polei, furtună, viscol, etc.
Vara, pe vreme bună, e cel mai periculos, că atunci eşti tentat să bagi liniuţe, să forţezi semaforul, depăşiri, forje, claxoane, flashuri, chestii-trestii… =)) =))
1. Eu as intreba soferii cu state vechi in ale meseriei: ma, care ati incercat testele pentru examenul auto, alea cu intrebari tehnice (cand scoate motorul fum gri, pe ce parte se tocesc cauciucurile cand unghiul de fuga nu e egal cu unghiul de cadere, vrejeli de-astea)
2. Dar cartea tehnica in limba franceza a citit cineva? “Iluminarea indicatorului F pe bord indica o defectiune. Mergeti la cel mai apropiat service autorizat”. Servisul autorizat a zis “saij’de milioane”, scurt. Daca deschideti cumva un forum auto pe DC, pai sa spun eu povestiri din epoca de asfalt: cum sa tai puntea la un tico cand pleci de la semafor, cum sa te rastorni cu masina langa postul de politie si sa nu patesti nimic, cum sa iti iasa fum din bord si la service totul sa fie bine, cum sa tii masina pe o singura banda cand ai puntea-spate facuta muci… Aaa, si cum sa te certi cu Ioana care e la fel de proasta ca Marcel.
@aurel: Am patit si eu asta! Ma rog, eu eram trecatorul, dar aveam cheile de la Dacia mea în buzunar. Si ce crezi? S-au potrivit! (mi-era teama ca ala vrea sa fure masina, da’ biiine, eu sunt paranoic. Era Dacia lui) =))
@N.A.: Bre, parol, nu scornii nimic! E reale! :))
@Fratele Andryusha: Dup-aia o sa devin prea buna, ma duc direct pe circuite =))
[…] că în primul episod al seriei „Cum am devenit un şofer perfect conducând un Cielo fabricat în ’96” am […]