Ilie Birt, un patriot braşovean

George Damian

Ilie Birt a fost un român din Braşov care a trăit pe la 1700. Încă din tinereţe Ilie şi-a ales, ca orice român care se respectă, o carieră onorabilă de contrabandist de alcool. Fiind român demn, a luat decizia înţeleaptă să nu plătească nici un fel de taxe pentru cârciuma pe care o ţinea în Şcheii Braşovului. Vinul îl aducea de pe la vestitele podgorii din jurul Ploieştiului, unde se pare că deţinea o bucată destul de zdravănă de vie. Vinul lui Ilie, alambicul lui Ilie, casa lui Ilie – ce treabă aveau saşii să îi ceară lui impozite? În baza acestui raţionament Ilie îi trata cu bătaie pe funcţionarii saşi care se obrăzniceau la uşa lui cu impertinente solicitări de taxe. Românii îl admirau pe Ilie şi l-au împodobit cu porecla Birt.

O lege medievală a Braşovului spunea că fiecare locuitor are dreptul să ţină atâta băutură câtă putea să bea pe timpul unei ierni, pentru orice cantitate suplimentară trebuind să plătească impozit. La o inspecţie a saşilor în pivniţa lui Ilie Birt au fost găsite câteva zeci de butoaie cu alcool. Ilie a respins categoric acuzaţiile neîntemeiate ale inspectorilor saşi cum că ar vinde alcool fără să plătească taxe şi a declarat cu mâna pe inimă că tot ce se află în pivniţă este pentru consumul lui propriu pe timp de iarnă. Drept este că Ilie Birt iubea băutura. Una din distracţiile lui favorite era să galopeze beat prin Braşov trăgând din pistoale, însă saşii nu ştiau să aprecieze aceste manifestări culturale.

Saşii braşoveni l-ar fi legat cu mare drag pe viteazul Ilie şi l-ar fi aruncat de urgenţă în închisoarea din Casa Sfatului (da, acolo era închisoarea şi camera de tortură, nu v-a zis asta Îndrăgitul Eftimie?). Doar că Ilie avea o calitate: gradul de căpitan în armata austriacă, primit în urma participării la unul din numeroasele războaie din epocă. Gurile rele spun că Ilie Birt a prăduit tot ce i-a ieşit în cale în acest război şi s-a întors şi mai bogat.

Pe lângă acest frumoase îndeletniciri lucrative, Ilie Birt se ocupa şi cu cămătăria. Această ocupaţie onestă îi dădea prilejul să cunoască tot felul de oameni pe care uneori îi vizita pe timpul nopţii şi le punea pistolul la tâmplă. După cum spuneam, activitatea social-culturală intensă a lui Ilie Birt nu era apreciată de saşi şi într-o bună duminică, pe când Ilie Birt se afla la slujbă la biserica Sfântul Nicolae din Şchei, saşii au năvălit mişeleşte peste el şi l-au arestat. Acţiunea nemernicilor de saşi a fost premeditată: ştiau că Ilie Birt nu poate intra înarmat în biserică! (sabia, pistoalele şi puşca lui Ilie Birt au fost confiscate cu acest prilej şi prin anii 1980 încă puteau fi admirate la muzeul de istorie din Casa Sfatului. Acum nu mai ştie nimeni nimic de ele, poate află Îndrăgitul Eftimie, că tot e ziarist prin Braşovul meu).

Românul nostru a scăpat ca prin minune de spânzurătoare şi, ca orice contrabandist-cămătar-scandalagiu trecut prin închisoare, s-a întors cu faţa spre Dumnezeu. Şi ca să îşi dovedească râvna în credinţă, Ilie Birt s-a pus pe ridicat troiţe. Prima troiţă a ridicat-o împreună cu un ţigan din Blumăna pe curmătura de lângă Dealul Melcilor. Saşii nu au fost mulţumiţi de cuminţirea lui Ilie Birt şi întoarcerea către Dumnezeu: lor nu le plăceau troiţele ortodoxe, aşa că au dărâmat-o. Dar Ilie Birt nu era omul să se oprească. Ca să fie sigur că a doua troiţă nu va fi dărâmată a făcut-o în faţa casei lui, în drum (cum s-ar zice în ziua de azi, „construcţie neautorizată pe domeniu public”).

Ca nişte nemţi adevăraţi, saşii au trimis nişte inspectori pentru constatarea infracţiunii. Procesul verbal al acesti inspecţii consemnează atitudinea demnă a lui Ilie Birt în faţa opresorilor: a deschis fereastra şi s-a adresat politicos inspectorilor „Măsuraţi, măsuraţi că am să vă plătesc doi creiţari de cot!” (cam 20 de bani pe metru de spaţiu public în ziua de azi). La întrebarea inspectorilor cine i-a permis să ridice troiţa, Ilie Birt a răspuns demn: „Scrie pe cruce: crăiasa de la Viena” (într-adevăr, până în ziua de azi se poate citi pe troiţa lui Ilie Birt “Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvarşirea Sfântului Duh, înălţatu-s-au această sfântă şi dumnezeiască cruce în zilele Înălţatei Crăiesei noastre Mariei Terezia, fiind mitropolit Pavel Nenadovici ot (din) Karloviţ şi gubernator Haler Janos, de dumnealui Căpitan Ilie Birt… martie 5 văleat 1755. Popa Dimitrie” – doar că este foarte puţin probabil că Maria Tereza ştia de existenţa lui Ilie Birt din Braşov).

Până la urmă, plictisit de insistenţele saşilor, Ilie Birt şi-a amintit de tinereţe şi a scos pe fereastră ţeava unei puşti pe care a însoţit-o cu următoarele vorbe transcrise minuţios de inspectorii care şi-au dat seama brusc că au treabă în altă parte: „Kekemesch en gurre la woy!” (în transcriere contemporană „Căca-m-aş în gura voastră!”).

P.S. Ilie Birt a finanţat construirea etajului de la prima şcoală românească şi a obţinut şi autorizaţia de la primărie pentru această lucrare. Autorizaţie pe bune, nu ca aceea pentru troiţă.

Foto: galerie.liternet.ro

41 Comentarii »

  1. Mada 12/10/2011 @ 12:19

    Domnule nici contrabandistii nu mai sunt ce au fost! Anumiti baieti de azi i-ar fi aratat ei dumnealui Ilie Birt cum se arata si cheltuie valoarea, macar un Ferrari si niscaiva petreceri cu lipire de bani pe fruntea lautarilor.

    Thumb up 0

  2. Dan1 12/10/2011 @ 12:20

    “O lege medievală a Braşovului spunea că fiecare locuitor are dreptul să ţină atâta băutură câtă putea să bea pe timpul unei ierni, pentru orice cantitate suplimentară trebuind să plătească impozit.”
    Ei bine, acum a fost reînfiintata aceasta lege medievala pentru toata tara.

    Thumb up 0

  3. Lecteriţa 12/10/2011 @ 12:24

    @Dan1:
    Ce inseamna pentru un vasluian “cantitate suficienta de bautura” si ce inseamna “cantitate suplimentara” ? ca sa stabilim uniform baremul asta, pe tot teritoriul =))

    Thumb up 0

  4. […] Povestea simpaticului căpitan o puteţi citi aici. […]

    Thumb up 0

  5. Dan1 12/10/2011 @ 12:29

    @Lecteriţa: Nu-nu, vorbesc serios, au dat la televiziuni acu’ vreo luna. Cantitatea stabilita de UE – sanchi – e de 40 de litri. Peste aia se impoziteaza. Probabil acum e în lucru un proiect de lege pentru fumarit.

    Thumb up 0

  6. Lecteriţa 12/10/2011 @ 12:29

    @Dan1:
    O sa urmeze sigur un protest. Intelegem sa ni se taie din salarii si din pensii, dar din bautura…
    vezi, de aia nu vor rusii UE !

    Thumb up 0

  7. Belle d”Imagination 12/10/2011 @ 12:31

    Cum se întorc timpurile!
    Păcat că birtaşii de azi nu mai au prestanţa lui Ilie

    Thumb up 0

  8. Ciprian 12/10/2011 @ 12:42

    @Dan1: 40l, atat de putin? Pai ce, iarna tine in Vaslui doar 2 saptamani?

    Thumb up 0

  9. iulian rinder 12/10/2011 @ 12:44

    Domn Dan 1, dupa cum se stie, bautura este mancarea saracului. Ori daca te iei de mancarea omului risti niste revoluti seriose, nu dansul pinguinului. Chiar ieri vorbeam cu un crestin ca-si facuse patru sute de kile de vin sa aiba omul ce pune pe masa de Craciun, si daca mai ramane, de Paste. Pai vezi cum satanisti astia dau in sfintele noastre sarba(u)tori religioase?

    Thumb up 0

  10. andryusha 12/10/2011 @ 12:51

    Pentru demersurile necesare intrării în legalitate a troiţei pot fi contactat la telefon 0788…

    Thumb up 0

  11. Ciprian 12/10/2011 @ 12:53

    @andryusha: Ati renuntat la vechiul numar: 0728.tro.ita?

    Thumb up 0

  12. andryusha 12/10/2011 @ 12:58

    @Ciprian:
    Ăla-i numai pentru apropiaţi… :))

    Thumb up 0

  13. Cougar 12/10/2011 @ 13:03

    Pentru demersurile necesare intrării în legalitate a troiţei, andryusha poate fi contactat la telefon 0788…

    Thumb up 0

  14. vali 12/10/2011 @ 13:04

    am vazut in week-end la hotel Alpin ca 40 ml de tuica costa 15 lei.

    in acest caz sunt milionar in crama la bunicu’ :)

    Thumb up 0

  15. Sandi 12/10/2011 @ 13:06

    ‎- Se desfiinteaza FISCUL, striga fericit Vasile.
    – Ei, na, de unde ai aflat?
    – Adineauri am primit de la ei un plic pe care scria “Ultima instiintare” !!!

    Thumb up 0

  16. Cougar 12/10/2011 @ 13:08

    trolliţă. hăăă.

    Thumb up 0

  17. Ciprian 12/10/2011 @ 13:13

    @vali: pe aici e 25 lei litrul de rachiu din tescovina, deocamdata, ala din pruna si alte gorgoaze e mai scump.

    Thumb up 0

  18. andryusha 12/10/2011 @ 13:28

    Pentru a ieşi mai eftin, proprietarii de pe strada respectivă se pot asocia şi negocia în mod colectiv, caz în care asigurăm reduceri substanţiale, în cuantum de peste 3 puncte procentuale de căciulă.

    Thumb up 0

  19. vali 12/10/2011 @ 13:28

    @Ciprian: daca il vinzi la hotel de sub mana la 20 lei / 40 ml te scoti cu 100 lei, deci 75 lei profit curat!

    Thumb up 0

  20. Cristi 12/10/2011 @ 13:31

    @andryusha: Ţi-ai cumpărat Kalaşnikov pentru efectuarea demersurilor? Că eu asta am inţeles din text, cel mai bun argument e ţava unei pusti.

    Thumb up 0

  21. andryusha 12/10/2011 @ 13:38

    @Cristi: Divulgarea secretului profesional atrage după sine majorări ale tarifelor practicate în mod obişnuit în cuantum de… Revin. Trebuie să fac nişte socoteli.

    Thumb up 0

  22. Subinus 12/10/2011 @ 14:21

    @Dan1 : Cat reprezinta 1l in Vaslui, Iasi si Botosani ? Si in plus cum se calculeaza 40l ? In plus cred ca e vorba de 40l/persoana si cum stim ca numarul mediu de plozi/puradei/boraci in zona depaseste 15-20/familie si in plus strabuncii si bunicii sunt declarati morti abea cand se fac restructurarile la postasi cred ca ajunge alcoolul, daca fac putina economie.

    Thumb up 0

  23. Raluca 12/10/2011 @ 14:35

    Misto de tot. Noroc cu voi ca ma mai culturalizez.

    Thumb up 0

  24. sendroiu 12/10/2011 @ 15:03

    prea tare! :))

    Thumb up 0

  25. dyers_eve 12/10/2011 @ 16:03

    Si “Tampla Sparta” cred ca tot de la onorabilul Ilie isi trage denumirea :)

    Thumb up 0

  26. Ciprian 12/10/2011 @ 16:42

    Ilie Birt e sfântul cu potolul.

    Thumb up 0

  27. Raluca 12/10/2011 @ 17:54

    pe vremea cand inca eram in brasov eram minora si saraca. tampla sparta, desi aproape, practica preturi prohibitive. asa ca ne-am reorientat spre o spelunca unde 50 vodca erau 1 leu. si acum imi amintesc de geamurile care nu se deschideau si de bietul ventilator de birou care incerca sa racoreasca o crasma intreaga.

    Thumb up 0

  28. mifty 12/10/2011 @ 18:02

    @Raluca: ”minoră”, ”speluncă”, ”vodcă”… fiuuuu…
    caragiale ar rescrie ”pesa”, și-ar boteza-o ”o, tinerețe furtunoasă!” 😀

    Thumb up 0

  29. Ina_adevarata 12/10/2011 @ 20:53

    Băăă, verticali erau rumânii pe vremuri…o șpagă n-ar fi dat și ei.

    Thumb up 0

  30. mifty 12/10/2011 @ 20:59

    apropo… ”cine ești tu, george damian, și ce-ai făcut în ultimii… 50 de ani???” 😀

    Thumb up 0

  31. Costi 12/10/2011 @ 21:22

    ” ‘Kekemesch en gurre la woy!’ Ce tare. Mai era una in ‘ungureste’ – ‘mirosz o hoyt'” – Steve Jobs 1955-2011

    Thumb up 0

  32. Dan1 12/10/2011 @ 21:27

    @Costi: Ca-mi aduc aminte ca aveam si eu picioarele asea… (ca in avatarul tau)
    Deci, Sadoveanu a zis-o si mai “tare”: “Neamtzo dracoli!” =))

    Thumb up 0

  33. Marius B. 14/10/2011 @ 18:32

    0788… Deja imi suna cunoscut…

    Thumb up 0

  34. […] Paleografia germană este o artă: arta de a citi ce au scris germanii de mână în urmă cu mai multe sute de ani. În România există câteva tone de hârtie scrise de germani în cele câteva secole petrecute pe aici. Iar cum în România nu există nici un manual de paleografie germană, dacă vrei să înveţi să citeşti documentele medievale trebuie să o faci de la un „meşter”. Dar nici meşterul nu te poate învăţa foarte multe, îţi spune şi el ce ştie. Restul descoperi singur. Una din provocările oricărui începător în ale paleografiei este momentul în care într-un document scris în germană apar cuvinte scrisă într-o altă limbă (română de exemplu!). Am răscolit câteva biblioteci în căutarea unor dicţionare germane vechi pentru a afla sensul cuvântului (presupus german sau maghiar) „kekemesch” (a cărui istorie o puteţi găsi aici). […]

    Thumb up 0

  35. cocha 25/12/2011 @ 00:25

    e da hai, nu-i draconiza nici tu atata pe sasi k si birtut avea partea lui serioasa de vina din kte vad

    Thumb up 0

  36. border_jump 22/06/2012 @ 12:54

    a fost super tare povestea :))

    Thumb up 0

  37. Nicolae Birt 12/08/2012 @ 02:00

    Domnule George,

    sunt unul dintre urmasii capitanului Ilie Birtz.
    Ar fi fost corect sa scrieti recenzii despre proprii inaintasi ai familiei dumneavoastra, dar neavand ce probabil scrieti prostii despre familiile altora.
    Birt vine de la Birtz, Ilie Birtz avand inaintasi din zona Sibiu si parinti de origine germana.
    Va rog sa faceti scurte povestioare deocheate cu stramosii dumneavoastra…
    Va multumesc.
    Daca aveti nelamuriri nu ezitati sa ma contactati.

    Thumb up 0

  38. […] românii îşi ridică o şcoală (unul din promotorii şcolii româneşti a fost Ilie Birt, vezi aici o parte din povestea lui, scrisă mai vesel). Apoi vine negoţul românilor braşoveni cu restul […]

    Thumb up 0

  39. Mihai BV. 21/04/2013 @ 12:34

    De fapt, “Birt” nu era poreclă, pe el îl chema “Birţ”, Birz pe nemţeşte. Asta, pentru restabilirea adevărului istoric.

    Thumb up 0

  40. Sandu 15/05/2013 @ 20:19

    Post-scriptumul imi pare de prost gust sau încercarea unui prost de a parea cinic. De fapt troita a fost restaurata in urma unui proiect de restaurare avizat specialistii M. C. C. si Directia Patrimoniu. Mai bine vorbim de clatite si stramopi decat de lucruri care nu sunt de nasul nostru…

    Thumb up 0

  41. […] fost reporter la secţia română a postului de radio Deutsche Welle, Ilie Birt, spune pe site-ul Daily Cotcodac, „.. a fost un român din Braşov care a trăit pe la 1700. Încă din tinereţe, Ilie şi-a […]

    Thumb up 0

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL

Comentează