Evenimentul zilei de ieri

5 noiembrie 1757: Bătălia de la Rossbach

Radu Pircă
Din şirul marilor înfrângeri ale armatei franceze, Rossbach e probabil cea mai uitată, istoricii militari de la Paris preferând să scoată în faţă glorioasele bătălii de la Azincourt, Sedan sau Dien Bien Phu. În veacul al XVIII-lea, Rossbach a fost însă un fel de etalon pentru înfrângerile armatei franceze, un standard care nu a mai putut fi atins niciodată, mai ales că spre sfârşitul aceluiaşi secol a mai venit şi Napoleon şi şi-a bătut joc de tradiţiile militare ale patriei sale.

În 1756, Prusia, un stat german care visa să devină o mare putere, s-a pomenit în război cu o coaliţie formată din Austria (aia mare, a Habsburgilor, nu asta mică, care produce casetofoane First), Rusia, Franţa, Suedia şi o droaie de mici principi nemţi. Avantajele prusacilor erau un rege aproape genial – Frederic al II-lea – cea mai bună armată a epocii şi o ţară suficient de mică încât să nu fie foarte greu de apărat. Dezavantajele nu erau prea multe, afară de faptul că, practic, întreaga Europă vroia să îi distrugă.

friedrich2Situaţia ar fi fost disperată dacă Frederic al II-lea (foto) n-ar fi avut ideea strălucită de a-i ataca el primul pe duşmani, rând pe rând, înainte să apuce să-şi unească forţele. A început cu austriecii, atât pentru că erau cel mai aproape, cât şi fiindcă aveau urâtul obicei de a-i bate mai tot timpul la uşă pentru a-i cere înapoi o provincie pe care le-o luase cu 15 ani în urmă (şi pe care mai târziu Stalin, pentru a împăca şi capra şi varza, le-a dat-o polonezilor). Între timp, însă, francezii s-au apropiat de graniţa Prusiei, o manevră extrem de curajoasă dat fiind că respectiva graniţă era apărată de câteva sute de rezervişti şi soldaţi în pragul pensiei.

Marşul francezilor n-a fost foarte discret – dimpotrivă, au jefuit totul în drumul lor într-un stil care i-ar fi făcut invidioşi şi pe ruşi. La Rossbach, Frederic le-a ieşit în întâmpinare cu tradiţionalele pâine, sare şi tunuri. Soubise, comandantul francezilor, un fost muschetar al Regelui, bogat şi afemeiat , avea o mulţime de campanii la activ, dar devenise faimos graţie sosului cu ceapă pe care-l inventase, lucru destul de grăitor pentru calităţile sale de general. Având doar vreo 50-60.000 de soldaţi împotriva celor 22.000 ai prusacilor, Soubise n-a îndrăznit să-l atace direct pe Frederic şi a încercat să-i învăluie armata. Frederic s-a pitit după un deal şi, când francezii au ajuns la poale, convinşi că-l vor surprinde pe regele Prusiei, a dat năvală peste ei.

Charles_de_Rohan-SoubisePractic, toată bătălia a fost o întrecere între soldaţii prusaci, care ia mai mulţi prizonieri. Mai iute de picior, cavaleria a câştigat clar concursul, infanteriştii lui Frederic plângându-se apoi că mulţi dintre ei nici n-au apucat să dea ochii cu inamicul. Armata lui Soubise a fost complet distrusă, unicul ei câştig fiind acela că vreo 8 generali francezi au căzut prizonieri, aşa că n-au mai putut comanda. Singurul motiv pentru care Frederic nu i-a luat prizonieri pe toţi soldaţii lui Soubise a fost acela că aveau sute de ani de antrenament la alergat, fugind de pe câmpul de luptă ca nişte gazele. Soubise însuşi (foto) a descris într-un mod foarte simpatic deznodământul bătăliei în raportul său: “Infanteria franceză a luptat fără vlagă şi curând s-a lăsat pradă înclinaţiei ei naturale de a se retrage”.

Ce s-a întâmplat mai departe cu Frederic şi dacă a căştigat sau nu războiul nu o să vă povestesc aici – poate altădată, dacă mai avem ocazia. Francezii n-au mai îndrăznit să-l atace şi vreme de jumătate de secol au fost complexaţi de armata prusacă. Abia în 1806, după victoria de la Iena, Napoleon a mers la Rossbach şi a dărâmat monumentul înălţat în amintirea bătăliei. Păcat că n-a pus mâna şi pe ceva veterani de-ai lui Frederic, că sigur le făcea vânt la scaunele cu rotile şi le ascundea ploştile, ca un adevărat bărbat francez.

Dacă vreţi să ştiţi mai mult: un articol destul de complet despre bătălie, dar să ştiţi că se termină la fel ca în textul meu, nu înving nici la ei francezii.

Share:

17 comments

  1. JULIUS 5 November, 2010 at 12:49

    Pircă, ai rupt textul asta ca serialul Dallas, cand era mai interesat. Eu, cand am citit “În 1756, Continue Reading…”, eram disperat sa aflu ce se intampla mai departe, ce-a fost in 1756!

  2. pepe 5 November, 2010 at 12:59

    Breee nea Pirca, ne trimisasi la un text intr-o limba straina, de nu putui sa-l cetesc. Asa ca te cred pe cuvant ca frantzujii si-au luat-o iar pe coaja. Da’ nu-i frumos ce facusi, sa stii.:P

  3. Sare'n Ochi 5 November, 2010 at 13:33

    dragilor, nimic nu se compara cu batalia de la Posada. acolo s-ar fi dus si Vadim Tudor, ori de cite ori i s-ar fi ivit ocazia, sa dea cu bolovanul in capul ungurilor si sa nu se poata lega Uniunea Europeana de el c-ar fi sovin. ou sont les elefants. si, apropos de generalul acela francez, cred ca deviza sa de lupta era: a la guerre, comme a la menuierre.

  4. Dan 5 November, 2010 at 14:27

    Bun, mi-a placut.

  5. bico 5 November, 2010 at 14:59

    @pepe- pai la posada e tot cu frantuji, carol robert de anjou

  6. Marius 5 November, 2010 at 15:47

    Pirca, ti-ai ratat vocatia. Trebuia sa te faci un istoric al marilor infrangeri ale armatei franceze. Ai un dar nemaipomenit de povestitor pentru asta.

  7. pepe 5 November, 2010 at 15:57

    @bico
    Haidi bre ca nu te cred. Rai frantzujii astia. Pe cuvant. Saracii de ei, au fost dezavantajati ca nu se nascuse Alain Delon sau Jean Reno, sa mai bata si ei din cand in cand.
    Acu’ ,ca o aroganta, “Sobietski si romanii”, unde s-a turnat?

  8. iulian rinder 5 November, 2010 at 19:47

    Domnu Pirca,
    da de marile victorii ale italienilor de ce nu spui cwva? Ca aia sunt, incredibil, chiar mai comptenti ca frantuji si UDMR-ul la un loc. Maine daca se revolta Vasluiul io cred ca Italia dispare si ramine in cenusa memoriei doar AC Milan, un 3-3 poarta-n casa nostra cu Napoli si datatoru-n bobii europeni Berlusconi.

  9. N.A. 5 November, 2010 at 23:01

    Pai, nu fii nedrept! Doar cate 2.72 francezi sa tina piept unui prusac de-aluia rau si marsav, care, in loc sa stea pe loc si sa se arate surprins, se tupileaza si-ti strica planurile?

  10. N.A. 6 November, 2010 at 13:52

    Ptiu, ce ma prostii.. bine ca mai recitesc… Erata: “Nu fi nedrept”
    ..ma duc sa ma pun pe coji de nuca… 🙁

  11. Ciprian 7 November, 2010 at 02:45

    @Iulian Rinder
    Nu ne-a batut Italia vreodată, ci doar Pippo Inzaghi.

  12. nonick 8 November, 2010 at 11:56

    Paraul Rossbach curge pe la mine prin Sibiu, dar nu am auzit de batalia asta pana acum. Dar na, omul cat traieste invata.

    Off topic: Va trebuie banner nou pt. New Age Photography, a trecut 11 octombrie.

  13. Pirca 8 November, 2010 at 12:20

    @nonick
    Rossbach înseamnă “pârâul calului” şi-s sute de forme de relief botezate aşa pe oriunde a călcat extrem de imaginativul neam german. Rossbach-ul cu bătălia e un sat din Saxonia. Crezi că dacă ar fi trecut Frederic cel Mare şi Napoleon pe lângă Sibiu, n-ar fi trântit Johannis un festival pe tema asta?

  14. enzo 8 November, 2010 at 15:45

    ar fi fost frumos sa se faca asa istoria in scoala. de fapt in scoala generala am avut un prof (rip) care ne detalia istoria in stilul asta si normal ca abia asteptam orele si mai si retineam din ceea ce ne invata

  15. Morom3t3 10 November, 2010 at 03:25

    O sa tiu minte pentru cand voi mai da peste vreun ciori francez, ca asta de mai jos (vezi comentariile)

    http://morom3t3.wordpress.com/2010/10/09/negrii-nu-pot-sa-sara/

  16. 12 noiembrie 1729: Se naşte Bougainville » Daily Cotcodac 12 November, 2010 at 12:30

    […] la timp pentru a lua parte la un război, mai precis cel în care vă povesteam acum câteva zile cum au fost învinşi în mod glorios francezii la Rossbach. Şi mai scârbit, a hotărât atunci să părăsească definitv lumea civilizată, plecând să […]

  17. 13 decembrie 1814: Moare prinţul de Ligne, descoperitorul femeii cu burtă » Daily Cotcodac 13 December, 2010 at 12:02

    […] În 1756, când prinţul avea doar 21 de ani, s-a trezit comandantul unei companii austriece în Războiul de Şapte Ani împotriva Prusiei. Războiul a decurs prost pentru Habsburgi şi aliaţii lor (după cum ştiţi deja dacă […]

Leave a reply