Radu Pircă
De domnul din titlu e foarte posibil să nu fi auzit; dar o bougainvillea sigur aţi văzut pe la o mătuşă bătrână sau în concediul din Grecia de pe vremea când mai aveaţi serviciu. A descoperit-o naturalistul Philibert Commerçon, aşa că, logic, floarea poartă numele şefului lui Commerçon, contele de Bougainville, primul navigator francez care a înconjurat Pământul.

Louis Antoine Bougainville nu s-a născut conte, ci fiu de notar. Taică-su a încercat să-l convingă să-i urmeze în această fascinantă meserie, dar Louis a preferat, ca mulţi alţi tineri contemporani ai săi, să se facă matematician şi să publice un tratat despre integrale, care l-a făcut faimos – presupun că, pe atunci, dacă te lăudai că înţelegi o diferenţială, femeile îţi cădeau la picioare. Câţiva ani mai târziu, sătul de viaţa de matematician, care trebuie că în secolul al XVIII-lea era doar sex, droguri şi faimă, tânărul Bougainville a decis să îmbrăţişeze o meserie mai liniştită, aşa că s-a înrolat în armată. A fost trimis să apere coloniile franceze din America de Nord de englezi şi mai ales de indieni, care pe vremea aceea nu erau încă nişte oameni înţelepţi şi paşnici – Bougainville i-a descris drept “mincinoşi, enervanţi, sângeroşi şi beţivi”, deşi dacă ar fi trăit în zilele noastre, probabil ar fi fost obligat să înroleze în compania sa minim 30% indieni şi 10% persoane cu handicap. Cu toate că Bougainville a făcut eforturi eroice, coloniile au căzut până la urma în mâna englezilor, (devenind Canada de azi), în principal deoarece guvernul de Paris a refuzat să trimită muniţie şi provizii, sub pretextul că singurele resurse de care dispune momentan armata sunt steaguri albe, în cantităţi nelimitate.

Scârbit, eroul nostru s-a întors în Europa – la timp pentru a lua parte la un război, mai precis cel în care vă povesteam acum câteva zile cum au fost învinşi în mod glorios francezii la Rossbach. Şi mai scârbit, a hotărât atunci să părăsească definitv lumea civilizată, plecând să exploreze tărâmuri necunoscute (comparată cu decizia de a studia integralele, mie unul asta nu mi se pare o decizie prea curajoasă, dar probabil mai îmbătrânise şi se mai înţelepţise). A încercat să colonizeze, pe banii săi, insulele Malvine, pe atunci aproape neexplorate. După trei ani, au venit spaniolii, cu pretenţia că insulele sunt ale lor, şi i-au confiscat colonia. Bougainville a cerut ajutorul guvernului de la Paris, care s-a grăbit să-i trimită un steag alb.

În 1766, regele Franţei, ca să-l mai îmbuneze, l-a însărcinat pe Bougainville cu primul ocol al Pământului întreprins de o expediţie franceză. Exploratorul a primit în acest scop două corăbii (ce zgârciţi, până şi Columb a avut trei şi mergea mult mai aproape, în America, practic până la colţ), o echipă de savanţi (printre care şi sus-numitul Commerçon), o femeie deghizată în marinar (nu mă întrebaţi de ce, poate că au sperat că peste ani expediţia va fi ecranizată într-un sitcom sau măcar un film porno), un prinţ german (nimic nu poate fi mai util într-o expediţie în jurul lumii decât un ins arogant care se plânge tot timpul că mâncarea e proastă, vremea e mizerabilă iar marinarii put şi sunt neepilaţi) şi, presupun, o rezervă de steaguri albe (niciodată nu ştii când ai nevoie).

Cu toate acestea, expediţia a decurs suprinzător de bine: nimeni nu a fost masacrat de sălbatici, deşi de obicei se considera că asta e o condiţie ca să poţi face ocolul Pământului, iar femeia nu a fost violată – şi iată şi de ce. În primăvara lui 1767, Bougainville a dat peste arhipelagurile Tuamotu şi Societăţii, care mai fuseseră observate cu un an înainte de un englez – dar acesta nu debarcase, spunându-le marinarilor “Bă, n-au cum să fie locuite de băştinaşi prietenoşi şi femei goale superbe, terminaţi cu prostiile”. Bougainville, în schimb, a decis că n-are nimic de pierdut : dacă localnicii erau neprietenoşi, avea suficiente steaguri albe iar femeile – cât de urâte puteau să fie pentru nişte oameni aflaţi de jumătate de an pe mare? În caz că numele “Arhipelagul Societăţii” nu vă spune nimic, este grupul de insule din care face parte Tahiti (foto)şi, graţie lui Bougainville, acestei insule i s-a dus de atunci faima binemeritată că este un loc unde femeile sunt veşnic goale – deşi astăzi ştim că de fapt locul unde se întâmplă asta se cheamă Internet.

În 1769, expediţia s-a întors în Franţa, salutată cu entuziasm de toată lumea – ocolul Pământului îl mai făcuseră şi alţii înainte, dar câţi mai descoperiseră insule cu femei goale? Bougainville era de acum faimos (nu chiar ca atunci când scrisese despre integrale, dar orişicât), aşa că n-a mai trebuit să facă nimic important în viaţă. A scăpat de ghilotină în timpul Revoluţiei iar Napoleon l-a numit conte şi senator. În 1809, cu doi ani înainte de a muri, a condus comisia de anchetă asupra cauzelor înfrângerii de la Trafalgar, comisie care a stabilit că de vină a fost lipsa absolut inexplicabilă a steagurilor albe din dotarea flotei franceze.

Cât despre floarea ce-i poartă numele (foto), aceasta a fost descoperită în Brazilia în timpul expediţiei în jurul lumii şi adusă apoi în Europa, probabil ca un cadou pentru madam Bougainville. “Mie mi-ai luat ceva, iubi?” “Da, iubita, o floare, băieţii au botezat-o după mine. Uite, e frumoasă ca tine…” “O floare? O floare să le duci curvelor tale din Tahiti! Atâta ai fost în stare să-mi iei? Uite la Pizarro şi la Cortes ce le-au adus nevestelor – aur, bogăţii nemaivăzute, regate – şi tu, o floare?”

Dacă vreţi să ştiţi mai mult: relatarea călătoriei în jurul lumii scrisă de Bougainville, o carte celebră pentru că le-a sugerat filosofilor din veacul al XVIII-lea ideea că sălbaticii ar fi buni, nu ca noi, oamenii civilizaţi, corupţi de tehnologie (da, ştiu, e ideea din Avatar şi Bougainville a avut-o primul, asta dacă mai aveaţi totuşi vreo speranţă că filmul ăla ar fi cât de cât original).