Un euro-text
Radu Pircă
Cel mai comun prefix din limba română, după ”sexy-”, este ”euro-”.
Deși e atât de frecvent folosit, ”euro-” rămâne unul din cele mai misterioase prefixe, neavând un sens clar așa cum au ”bio-”, ”mega-”, ”hepato-” sau ”agro-”. Poate singurul prefix mai ambiguu este ”homo” – de pildă, în cazul cuvântului ”homoousia” el desemnează ceva plăcut atât pentru Preafericitul Patriarh, cât și pentru Suveranul Pontif, fără a fi totuși pornache, pe când în cazul cuvântului ”homosexual”, dimpotrivă. Să vedem deci cum stăm în cazul lui ”euro-”; ce sensuri poate avea acest prefix?
Istoric vorbind, prima folosire atestată este în substantivul ”eurogol”, desemnând un gol excepțional (arhaic: ”gol de antologie”). Interesant este faptul că, după integrarea noastră în Uniunea Europeană, nu prea am mai văzut astfel de goluri, ceea ce ne face să credem că Bruxelles-ul alocă fiecărei țări membre o cotă, astfel că România și Bulgaria trebuie că au dreptul la maximum 2 eurogoluri pe an, dintre care cel puțin 1 trebuie să fie dat de un jucător aparținând unei minorități. Să mai precizăm că, în mod paradoxal, cele mai frumoase eurogoluri rămân cele marcate de jucătorii brazilieni.
În cazul termenului ”euroșuruburi”, însă, prefixul nostru nu mai desemnează superioritatea zdrobitoare asupra simplelor șuruburi, ci faptul că sunt das ganz andere, cum spunea Rudolf Otto referindu-se la cu totul și cu totul altceva. Cunoscute de mult timp poporului nostru drept ”inbus”, euroșuruburile fac brusc inutilizabile toate șurubelnițele din casă, pentru înșurubarea lor fiind necesare niște chei speciale, care se strică după 2-3 folosiri deoarece sunt făcute în China, un producător tradiţional de europroduse de orice fel. Se pare că momentan la Bruxelles se produc doar euroșuruburi, nu și eurochei, dar suntem convinși că omisiunea va fi îndreptată imediat după desemnarea unui comisar european pentru această problemă.
Un alt exemplu este ”eurogazonul”, în cazul căruia prefixul desemnează strict aria geografică. Mai precis, orice încercare de a planta eurogazon în afara bătrânului Continent, dincolo de Urali, este sortită eșecului – ați auzit voi vreodată de gazon în Siberia sau în deșertul Gobi?
Mai ambiguu este cazul ”europaleților”. Acest substantiv rămâne un mister pentru lingviști, foarte probabil pentru că majoritatea nu știu ce sunt sau la ce se folosesc paleții, ca să nu mai vorbim varianta lor euro. Dat fiind că au înlocuit în anunțurile de pe marginea drumurilor naționale bolțarii, e probabil că paleții și cu atât mai mult europaleții sunt tot un material pentru construit lucruri urâte și strâmbe.
În concluzie, dată fiind extraordinara utilitate și versatilitate a acestui prefix, nu înțelegem de ce nu este folosit și pentru a desemna regiunea geografică în care trăim: în locul depășitei denumiri ”Europa”, aceasta ar putea fi rebotezată, mai simplu și mai în spiritul vremurilor, ”eurocontinentul”.
Europaletii nu au inlocuit boltarii, sunt antonimul acestora! Pentru ca anunturile suna cam asa: vand boltari, cumpar europaleti! Totusi nu inteleg de ce nu se comercializeaza “euroboltari”; cat mai avem de asteptat? =))
Mda.. articol pentru barbati, numai termeni de interes masculin, nimic de eurocrosetat sau eurociorba…
Ai uitat de europarlamentari. Ăştia la ce sunt buni?
Europaleţii nu’s varianta upgradată a vechilor paleţi, care n-au nicio treabă cu bolţarii, cel mult se pot stivui bolţarii pe ei, pentru a putea fi manipulaţi mai uşor??
@M3bis,
Cum la ce’s buni europarlamentarii?? Să ne facă de rahat în eurocontinentul nostru =))
Măi da’ sensibili mai sunteţi! Mai ceva ca nişte fete mari! Iar am intrat la moderare 😐
să ne facă de eurorahat, da. Mulţam @sebra
@sebra
“manipulaţi” îţi spune ceva?
@M3bis,
Nu acelaşi lucru ca lui nenea Moderatoru’ vostru 😀
Hehe, veniti la noi in Moldova de peste Prut, sa vedeti aici “euro”: in top este euroreparatia (am scris exact cum se foloseste pe la noi), traducerea rusescului “evroremont”. De exemplu: http://999.md/Board/Message.aspx?MsgID=5467224 . Mai sunt europerdele (draperii euro), eurogeamuri si multe alte euro… Eminescu se rasuceste in mormant…
@Eurogen =))
Nu băga di samă tăti prostiili!
Mai sint si “europubelele”. Alea oribile, de plastic, in care “se depoziteaza deseuri sortate pe categorii”, spre deosebire de pubelele vechi din tabla in care se arunca, pur si simplu, gunoiul.
@M3bis :)) Incerc, dar cand traiesti printre ei e mai greu :)) In alta ordine de idei, mai avem autoparcari, autospalatorii, autoservisuri (am scris exact ca pe reclame), autogaraje, autopiese si multe alte minunatii :). Cu alte cuvinte, avem di tati.
@Ina,
Noi n-avem eurodeşeuri să le sortăm :))
@Eugen,
Da’ apă dulşi mai aveţi? :))
@Julius
Că-mi adusăi aminte.
EuroSofia mea ce mai face? Cartea, bre!
@sebra, este, normal. “Friguşor” sau “Buratino”. Cu fâs la nas. Si mai avem inca apă dulşi “Sprint”, sticla si eticheta fiind absolut identice cu “Sprite”. La prima vedere e greu sa le deosebesti 🙂
@Eugen,
Tăt îi normal :))
Si cand vorbim si de cel mai comun adjectiv? “porno” desigur! toti sunt porno: eleva, piticul, profesoarele, politistele, directoarele, etc…
@N.A.
Sofia… porno
@Julius
Cartea mea?
@N.A.
Porno-porno, da’ euro, daaaa? =))
@M3bis
“Baby, you have an obsession!” Tu chiar nu intelegi ca n-o sa vezi cartea aia?
Se mai miră Julius de ce căutătorii de porno ajung pe DC. Păi voi, faceţi ce faceţi, tot la porno ajungeţi :))
@sebra – Daca stai bine si te gandesti, totul incepe si se termina cu porno, deci… aaa… da… :))
@Dan1
Treaba lui! Atât îi spun: 1 aprilie.
@N.A.,
Începutu’ îl mai înţeleg, da’ sfârşitu’ :-??
@sebra – Nu stiu, fata, mi s-a parut ca suna bine =))
p.s. – metaforiceste vorbind, putem spune ca s-a f… treaba! :))
No, stați să citesc și eu postarea, că m-am băgat direct la comentarii. Brb! Dar înainte de asta:
@tetrisul
Banzai! ;))
LE: Mda, rămân la comentariul de mai sus!
@silavaracald – Pai, si noua?! numai M3bis sa fie Duncan McLeod? 🙁
@NA: nu cumva ai un banner ratacit p-aci pe la noi pe site? intreb…
MâcCe?
Mă-njuri, @N.A., sau ce e Duncan ăsta?
@Dan1 nu pot sa cred ca nu ai auzit de euroboltari maine iti dau poze de la poarta unei fabrici de euroboltari din Targu-Jiu ,si eu am ramas masca.Azi am vazuto si m-am mirat ,acuma vad si articol pe Dailycotcodac despre asta,Pirca ai fost in Targu-Jiu azi?
As adauga si eurocomentatori cu eurocomentarii 🙂 sau eurovision.
Parca la inceput, moneda unica in UE era recunoscuta drept “eurodolar” :))
ati uitat de EUROCURVE.
das ganz andere. ce e aia?
Minutul de cultură:
«For example, in various European countries, it is known by the name Inbus (often misspelled *Imbus), after the company that patented them in Germany in 1936, Bauer und Schaurte of Neuss (Inbus stands for «INnensechskantschraube Bauer Und Schaurte»). Similarly, there is another name in Italian (brugola), stemming from an Italian company’s name.»
Dacă vă uitaţi la câte euroşuruburi există…
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_screw_drives
La fel, voi aveti un euroblog insa asta ar fi de prisos daca n-ati avea si eurocititori 🙂
@Julius – Da, dar intentionez sa te mituiesc cu un pui rotisat! 😀 Daca amani mult, va fi inlocuit cu ceva din dovlecei! :))
@M3bis – N-auzi ca eurodoctorita noastra iti ureaza sa traiesti ani multi? :))
@N.A.
Aşa se traduce banzai? Mulţi ani?
Eu credeam că se traduce “bani să ai”!!
@Beranger
Ieri am aflat si eu ca “inbus” e ceva ca “ness” sau “carioci”, dar multumesc oricum. Din motive inexplicabile, imi imaginam ca ar fi un cuvant de origine latina, probabil luat din Vitruviu.
@M3bis – Mai bine “zece mii de ani” decat “zece mii de lei”… Ce mai faci cu ei?… :))
@N.A.
De-ăia noi, fată, de-ăia noi. Că 9940 de ani pensionar ce naiba să fac fără bani?
@Pirca
Da, cred ca era, de fapt “inbus lorem ipsum dolor sit amet consectetur” (ca Vitruvius a fost contemporan si cu Cicero). =))
@M3bis
Poate vrei sa spui ca la 9940 o sa iesi la pensie, acu’ cu noua lege a pensiilor… =))
Nu, nu. Lorem inbus dolor sit adidas, consectetur adipiscing patent elit. Mauris pulvinar velit a scoci blandit fermentum. Vestibulum xerox in ipsum dolor.
Europaletii sunt paleti standardizati. Paletii simpli sunt facuti pe principiul romanesc de: “lasa bah ca mere si-asa”, in timp ce europaletii au niste specificatii tehnice precise ce garanteaza ca “asa mere”.
Eu tot astept continuarea la Aventurile familie Puiu in strainatate…
@deedee
Niste prostii… Daca NOI ROMÂNII spunem ca “lasa bah ca mere si-asa” nu vad ce rost mai au niste amarâte de specificatii tehnice. =))
À Béranger
Cred ca, de fapt, era “Lorem inbus dolar sit adidas” =))
Gresiram noi ca nu ne daduram seama… =))