Dr. Ionuţ Şendroiu

După a pai’şpea halbă de bere, domnu’ Gelu, caloriferist cu anunţ pe stâlp în Piaţa Matache, ar putea fi tentat să nu se mai obosească să meargă pînă la buda cârciumii. Din două motive: că miroase urât şi că a auzit el că urina ar fi medicament. Care va să zică, dacă tot s-au scumpit doctoriile, de ce să le risipească într-un pisoar jegos?

Avînd două motive să nu se mai deranjeze pînă la budă, domnu’ Gelu are şi două alternative. Una ar fi să urineze într-o sticlă de plastic colorat, pe care s-o abandoneze pe trotuar, la plecare. Cealaltă ar fi să-şi desfacă discret şliţul şi să o comită direct într-o halbă, luată pe şest de pe masă. Cum problema îl presează şi cum în crâşmă nu există alte recipiente în afară de halbe şi scrumiere, dl. Gelu optează la repezeală pentru a doua variantă. La o fracţiune de secundă după ce a luat decizia, constată că pe masa la care stă nu mai este nici o halbă în afară de a lui (dl. Vali căzînd sub masă cu halbă cu tot). Dar e deja prea tîrziu, tocmai s-a uşurat şi se simte alt om. E mulţumit că a reuşit să-şi potrivească perfect halba la locul cu pricina şi nu s-a udat. Evident, mai cere un rînd.
La ora închiderii, după ce chelneriţa l-a invitat politicos afară (folosind şi mătura din dotare, dar fără să abuzeze), dl Gelu îşi face un scurt bilanţ. După calculele lui, a băut nouă’şpe halbe. Cînd a intrat în cîrciumă avea bani numai de şai’şpe. Se uită în portofel, mai are lovele fix de o halbă. Va să zică! Dl Gelu dă să se întoarcă să refacă socotelile pe un şerveţel, ca tot omu’, dar pe uşa atârnă deja un carton. Ăla pe care scrie cu pixul “inchis”.
Înjură chelneriţa printre dinţi şi pleacă încet să nu alunece. Va trebui să calculeze în gînd, ceea ce e mai greu după anumite ore. Cel mai tare îl surprinde pe dl. Gelu faptul că se simte cam ca după cin’şpe halbe, cu toate că s-a chinuit să dea pe gît nouă’şpe. După vreo zece paşi, Dl. Gelu oboseşte să mai analizeze situaţia şi se decide să-şi bage picioarele. Trage concluzia că i-a pus chelneriţa nişte halbe în plus şi l-a făcut la notă.
Las’ că o aranjează el mîine! Îşi întăreşte decizia cu o flegmă, îşi aprinde o ţigară şi pleacă mai departe. Pînă acasă a urinat de două ori, dintre care o dată pe gardul unui urinoterapeut. Pe panoul afişat la poartă, a citit despre cît e de sănătos să bei urină. Abia acum a început să-l roadă o bănuială, dar nu se poate preciza cu certitudine dacă din acest motiv a vomitat în scara blocului.