Julius Constantinescu

Unul dintre cele mai frumoase lucruri care i se pot întâmpla în viaţă unui om este să aibă prieteni. Acest lucru este valabil pe toată perioada anului, cu excepţia vacanţelor, când acest lucru plăcut din viaţa omului se transformă, în mod dramatic, într-un coşmar egalat doar de concediul cu nevasta.

Plecatul în vacanţă cu gaşca are loc undeva între joi şi sâmbătă, ziua exactă fiind stabilită după certuri repetate. Dacă excursioniştii nu vor reuşi să se pună de acord – şi nu vor reuşi -, ziua va fi stabilită de către şofer – sau, mai exact, de către prietena şoferului. Ora plecării va rămâne o enigmă pentru toată lumea, mai puţin pentru fraierul grupului, care va sosi la ora stabilită cu convingerea că aceasta este ora la care chiar se va pleca. De ce îşi închipuie el asta, este greu de înţeles.

Odată ajunşi la destinaţie, excursioniştii vor dori fiecare altceva.

– Băi, ne odihnim o oră şi ieşim pe urmă!

– Mi-e foame! Hai să mâncăm!

– Întâi facem o baie şi vedem după aia!

– Hai să-l căutăm pe Şosetă, e şi el aici.

În cel mult zece minute, membrii găştii o vor apuca fiecare în altă direcţie. Restul zilei şi-l vor petrece căutându-se unii pe alţii.

Atunci când, printr-o minune dumnezeiască, toată lumea va dori acelaşi lucru – de pildă, să mănânce -, concordia nu va dura mai mult de câteva clipe.

– Hai la Şoni!

– Lasă-mă, frate, cu Şoni, că mă doare ficatu’ numai când mă gândesc. Hai la Corsaru’.

– Nu găseşti masă la Corsaru’ la ora asta, mă. Mai bine mergem la Popas, mi-e poftă de nişte icre.

– Icre? Bleah!

– La Cherhana, băgăm o ciorbă de peşte.

– Bă, mie mi-e foame, mă duc la Frontiera. Pa!

Prin urmare, fiecare excursionist va mânca în alt loc. Acesta nu este însă neapărat un lucru rău, fiindcă aşa vor creşte şansele ca la sfârşitul serii măcar unul dintre ei să fie sănătos şi să-i poată căra acasă pe cei cu toxiinfecţie alimentară.

A doua zi, jumătate din gaşcă va ajunge la concluzia că e prea aglomerat şi va pleca în altă staţiune. Nici cei plecaţi, nici cei rămaşi nu vor rămâne împreună prea mult timp, astfel că, la sfârşitul vacanţei, ei vor fi înşiraţi de la Vama Veche până la Gura Portiţei – spre marea bucurie a şoferului, care va avea astfel nesperata şansă de a vizita litoralul românesc în timp ce-i va culege pe prietenii săi de nedespărţit.

Ajunşi acasă, absolut toţi vor posta poze pe facebook din care va rezulta foarte clar că s-au distrat de minune împreună.

Foto: Mariana Stamate

PS: Partea bună e că, spre deosebire de concediul cu nevasta, după vacanţa cu prietenii nu-ţi vine să te desparţi de ei, fiindcă pe oamenii ăştia chiar îi iubeşti.

Citeşte şi:
Singurătatea șoferului în excursie (I)

Singurătatea șoferului în excursie (II)