Julius Constantinescu

Ionuţ M., 23 de ani, jandarm, îşi parcase maşina proprietate personală pe alee şi intenţiona să urce la prietena sa, când, în faţa blocului, s-a întâlnit cu Ştefan R., 64 de ani, pensionar. Deşi politicos era să-i facă loc bătrânului să treacă, aşa cum ar fi făcut orice tânăr bine-crescut, Ionuţ, care circula cu o viteză de 5 km/h, s-a ciocnit violent de bătrân, care venea de la etajul 8 cu viteza v = gt – viteză cu care se deplasează îndeobşte corpurile aflate în cădere liberă. Cu toate că era cât pe ce să încurce planurile lui Ştefan R. (care, probabil că v-aţi dat seama, intenţiona să se sinucidă), Ionuţ s-a scuzat spunând că el e un simplu jandarm şi că nu ştie să rezolve probleme de fizică atât de complicate, în care trebuie să se afle unde se întâlnesc două corpuri ce pleacă unul din punctul A şi celălalt din punctul B.

***
Ioan C., din satul Predeşti , era un antialcoolic convins (în sensul că-i ura de moarte pe ceilalţi alcoolişti din sat, nu c-ar fi avut, Doamne-fereşte!, ceva cu alcoolul, care stă liniştit în sticle şi nu face nici un rău nimănui). Sâmbătă, după ce-şi terminase treburile prin gospodărie, Ioan ieşise puţin prin sat şi ajunsese, inevitabil, la cârciumă (practic, Ioan se deplasa ca tramvaiul, pe traseu fix, acasă-cârciumă). Iniţial, omul se aşezase la o masă şi încercase să consume în linişte; din păcate, Ioan nu era un pilangiu melancolic, gen Nichita, Hemingway sau Baudelaire, să scrie opere nemuritoare la beţie, el preferând mai mult distracţia. Prin urmare, i-a invitat pe consătenii Costel M. şi Gheorghe L. să i se alăture la o mică ciomăgeală, lucru pe care aceştia l-au acceptat repede, mai ales că, dacă nu dădeau şi ei, riscau să se prăvălească în scurt timp. Când s-a trezit a doua zi, Ioan era la spital şi-l durea îngrozitor capul, întrucât, după cum avea să mărturisească, băuse foarte mult şi uitase să ia o aspirină înainte de culcare.