Revelaţie cubistă cu pepene galben |
Ionuț Șendroiu
Mâna mânjită cu ulei de motor din oglinda retrovizoare se odihnea pe geamul deschis al unei dacii pick up încărcate cu varză. Dintre degetele de grosimea unor sarmale standard răsărea un chiştoc fumegând. Motivul pentru care mă holbam atât de insistent în oglinda retrovizoare era faptul că tocmai parcam lateral, cu spatele, iar în acelaşi timp mă chinuiam să descifrez ce reprezintă tatuajul de pe antebraţul tipului. O sirenă clasică, sau un cuţit de vânătoare, cu două ţâţe tip balon, sculptate artistic pe mâner. Stop! Degetele s-au răsfirat, cu palma spre mine. Frânez. Mâna îmi face semne circulare, cu semnificaţia “Muuult dreapta, de volan”, lansând rotocoale de fum, ca în western-urile cu Winetou. Mă conformez, constatând că avea lungimea unghiei de la degetul mic de două ori mai mare decât lăţimea ghiulului de pe acelaşi deget. În fine, am parcat. Îi fac din cap un semn de mulţumire şi ies din maşină.
Pentru toate muzeele din Europa, fără număr!
Paişpe solişti de manele urlă concomitent din paişpe difuzoare diferite, în fum festiv de mititei. Sunt în parcarea unei pieţe din România, spre sfârşitul lui august, 2011. Pe la 8 jumătate, dimineaţa. Un ardei capia fleşcăit fermentează pe trotuar lângă o pagină mototolită din Libertatea de ieri. Mă întreb cam ce mutaţii genetice ar trebui să sufere cineva ca să-şi înceapă ziua cu mici şi manele la micul dejun, dar nu pot să nu admit că o piaţă din România, în timpul verii, e unul din cele mai vii şi autentice locuri pe care încă le poţi vedea în Europa. Ajungând la această concluzie, calc pe o roşie stricată, încercând să evit un rahat de câine. Zeama portocalie ţâşneşte de sub talpa mea, potopind o duzină de coji de seminţe.
- Dulci, şefu’, foarte dulci! De la Buzău, vă pun? Un puştan, înconjurat de lăzi cu struguri, îmi face semne din mijlocul unui roi de viespi, spre un ciorchine arătos. Să fi avut vreo 10-12 ani. O viespe îşi mângăia antenele pe nara lui stângă, în timp ce alta i se plimba pe bărbie.
Salvador Dali ar fi fost cu siguranţă entuzismat să-l picteze, îmbrăcând, în acest scop, un costum de apicultor, scafandru sau cosmonaut pentru a se proteja de înţepături.
Ceva mai încolo, între două mormane de pepeni, o femeie soarbe absentă cafea dintr-un pahar de plastic, în timp ce un bărbat, probabil soţul ei, doarme într-un culcuş improvizat din cîteva lăzi peste care a întins o pătură. Atârnând deasupra şlapilor stâlciaţi, tălpile sale au textura betonului.
Privirea îmi rătăceşte printre tonele de lubeniţe şi se înfige în subsuorile unei brunete care îşi prindea părul, cu un elastic roşu. Coatele-i dansau lasciv deasupra capului, provocându-i haşuri cubiste în geometria deltoidului. Delimitată de muşchii bronzaţi, pielea jilavă a axilelor avea tenta vag albăstruie a bărbiei unui muncitor ieşit din schimbul de noapte. M-am îndreptat automat spre taraba ei, în timp ce în cap îmi răsuna îndemnul lui Picasso către criticii scandalizaţi de Domnişoarele din Avignon: “Mirosiţi-le subsuorile!”
- Da, domnu’, mă întâmpină ea, cu mâinile în şolduri.
Pe fiecare umăr avea câte 3 bretele, puse una peste alta: aia roz, dantelată, de la sutien, aia roşie toreador, de la tricou si aia galbenă de la şorţul de bucătărie, pe care scria Maggi. Fovii şi expresioniştii ar fi fost geloşi …
M-am uitat rapid în jur să văd ce vinde şi am răspuns corect:
- Un pepene galben …
Văzând că nu sunt interesat să mi-l aleg singur, a ales ea unul şi l-a pus pe cântar:
- Trei chile patru sute, rămâne aşa?
Am scos din rucsac o pungă de plastic şi am deschis-o, să pun pepenele. Lucioasă, cu litere albe, pe fond mov. Duty Free Shopping Paris. M-a privit intrigată:
- Păi, în punga asta, frumoasă?!? A clătinat din cap, nemulţumită şi a scos o pungă străvezie, de sub cântar. A luat pepenele, l-a introdus în punga străvezie, căreia i-a înnodat toartele cu gesturi precise şi mi l-a întins, zâmbindu-mi cu un fel de reproş: se vede că nu prea sunteţi dus la piaţă!

Twitter
Facebook





13 Decembrie 2011 la 12:42 pm
asteptam si o poza, ceva…..
13 Decembrie 2011 la 12:50 pm
Bre!!! Nici măcar io nu văz atâtea amănunte în oglinda retrovizoare!!!
13 Decembrie 2011 la 1:02 pm
Romania Pitoreasca de Ionut Sendroiu
13 Decembrie 2011 la 1:02 pm
@Didinutza: mai, tie ti-e foame si astepti poza cu pepenele
bun cubismul, delicios…
13 Decembrie 2011 la 1:05 pm
nuuuuu… doar vroiam sa vad si eu tatuajul ala ca n-am inteles prea bine ce era pina la urma
13 Decembrie 2011 la 1:11 pm
Da, ai surprins pitorescul momentului. Frumos scris.
13 Decembrie 2011 la 1:14 pm
Ah… sfiala romanului frumos, simplu, fata de “nimicurile occidentale”. Ca un copil

13 Decembrie 2011 la 1:15 pm
Să te ferească Dumnezeu să te descrie un doctor! Un scriitor, un poet, un pictor, ar spune că-i jucau ţâţele ca merele, sau că pielea era de culoarea fildeşului sau măcar a carton-bitumului, că părul unduia pe umerii sculpturali… Dar doctorul e fascinat de haşuri pe deltoid!
Bre, doctore, nu le dai nici o sansa bostanareselor!
Doc, n-ai vreo sacosa si de la shopul din aeroportul Soyo?
13 Decembrie 2011 la 1:17 pm
@Didinutza: cutit cu tate tip balon n-avea cum sa fie… ce ar putea fi? …ceva lung cu doua proeminente ovale, hm, evident, o biata sirena…
oricum, gheruta fantastica si ghiulul sunt o completare de mare rafinament
13 Decembrie 2011 la 1:59 pm
Iti imprumut o sacosica din Tokyo, cu asta rupi gura targului.
13 Decembrie 2011 la 2:05 pm
As spune ca citesc DC doar ca sa pot savura articolele Dumneavoastra, dar nu vreau sa supar pe nimeni. Am ajuns chiar sa apreciez unii autori de care am dat intamplator, cautand numele Ionut Sendroiu.
Pacat ca nu ati scris o carte. FELICITARI !
13 Decembrie 2011 la 2:07 pm
@Petronius.:
sa stii ca asa il vad si eu pe Doc; un scriitor de genul aventura, foarte savuros!
13 Decembrie 2011 la 2:22 pm
Pungile frumoase nu-s pentru piata si nici pentru pomana de la biserica
. Altfel, n-as putea sa-ti spun la ce folosesc cu adevarat.
13 Decembrie 2011 la 2:28 pm
Ce imagini!
De data asta eventualele poze ar fi atenuat frumuseţea şi expresivitatea textului. Bun, Doc. Sau, în tonul subiectului, marfă!
P.S. Cum e o piaţă în Angola?
13 Decembrie 2011 la 2:50 pm
Chiar ieri am recitit vreo jumatate dintre articolele lui Doc. Excelent!
13 Decembrie 2011 la 2:52 pm
Sper că vorbim de sarmale standard moldoveneşti, că dacă erau ardeleneşti, înseamnă că te-a ghidonat spre parcare însuşi Hulk, uriaşul verde.
13 Decembrie 2011 la 2:54 pm
@Sinziana Lupascu: eu sunt un activ ecologist roman, nu stii tu
in viziunea mea, o punga trebuie folosita de mai multe ori, pt a limita producerea de gunoi de plastic. De exemplu, la piata, eu pun morcovi, ardei, pepeni galbeni etc in aceeasi punga. Refuz sa primesc rosiile intr-o punga si castarvetii in alta.
De data asta insa, nu mi-a iesit …
Ecologistul din mine nu a protestat insa, din cauza succesiunii de imagini
13 Decembrie 2011 la 3:03 pm
acesta a fost le cub triste… așteptăm partea a doua, doc: le cub gai!!!
13 Decembrie 2011 la 3:07 pm
la lunga lista de calitati a lui Doc , o adaugam si pe cea de ecologist
13 Decembrie 2011 la 3:20 pm
@Fratele Andryusha: prin sarmale standard, eu inteleg din alea de restaurant. De fapt, nu am vazut niciodata cum arata 5 sarmale ardelenesti, puse una langa alta
@serban: o sa incarc niste poze facute cu vanzatoare de fructe / peste din Angola. Deocamdata, nu am postat decat cateva poze facute in Nigeria …
http://www.flickr.com/photos/7537146@N06/860451687/in/set-72157600052007687
@ela: daca lista aia lunga de calitati se bazeaza pe faptul ca merg dimineatza in piata, ei bine, imagineaza-ti cam cat de des mi se intampla, daca am ajuns sa povestesc despre asta
13 Decembrie 2011 la 3:29 pm
Doctore, citindu-te mi-am dorit sa poti trai din scris, desi nu stiu daca prin asta te injur sau nu…
13 Decembrie 2011 la 3:30 pm
13 Decembrie 2011 la 3:32 pm
fotografie literara, doc, nu altceva
13 Decembrie 2011 la 3:32 pm
@lulu:
Vezi de treaba! Cu salariul de la DC, abia de-i dadea bostanareasa un amarat de pepene cat mingea de tenis, scapat pe jos si turtit! Ca n-are el tupeul de dandy pe care il are Jul, cand da buzna in cofetarii!
13 Decembrie 2011 la 3:35 pm
”

Din bube, mucegaiuri şi noroi
Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi.”
la versurile astea m-am gandit, Doc, cand iti citeam descrierile
13 Decembrie 2011 la 3:35 pm
@lulu: multumesc, nu ma injuri: chiar si eu imi mai doresc asta, uneori

norocul meu este ca m-am prins la timp care sunt sansele
13 Decembrie 2011 la 3:46 pm
@sendroiu:
Nu fi modest , Doc !
Un ecologist la piata , crezi ca-i de colea ???
13 Decembrie 2011 la 3:53 pm
@sendroiu:
O piaţă în Pireu, Grecia:
https://www.dropbox.com/gallery/51406935/1/piata%20pireu?h=ebf452
13 Decembrie 2011 la 4:16 pm
Mie-mi place pasiunea pentru detaliu a dlui. doctor Sendroiu, dar si capacitatea de a face din nimic un subiect interesant si de citit cu sufletul la gura, ca sa vedem unde duce firul povestii
13 Decembrie 2011 la 5:37 pm
vezi, Doc? avea dreptate reclama aia: fetele te simt cind esti disperat.
13 Decembrie 2011 la 5:58 pm
@sendroiu: Păi, nimeni n-a văzut, că încap maxim doo…
13 Decembrie 2011 la 6:00 pm
@sendroiu:
. Sau si mai si ar fi fost sa-i spui ca asa o prezenta nu merita decat pungi frumoase
.
Trebuia sa-i explici doamnei ca asa un eveniment, ca mersul tau la piata, trebuie musai sarbatorit cu o punga frumoasa
Despre ecologie numai de bine, am un morman de pungi acasa si ma enerveaza incredibil. Le-as arunca, dar am vazut eu intr-un documentar ca se ineaca pinguinii cu ele, asa ca le refolosesc sau le colectionez. Am ras si azi!Mersi!
13 Decembrie 2011 la 6:27 pm
Abia acum mi-a sărit efectiv în ochi: Doc, dumneata parchezi lateral, cu spatele, privind în oglinda retrovizoare?!!! Nu întorci capul să priveşti prin luneta din spate/geamul dreapta spate? Eşti de-a dreptul fenomenologic, ca să zic aşa…

13 Decembrie 2011 la 6:55 pm
Cata lipsa de experienta! La piata se merge cu sacosa de rafie sau de-aia de supermarket, mai groasa, nu cu d-aia de mall sau mers cu metroul.
13 Decembrie 2011 la 8:45 pm
@Fratele Andryusha: de-a dreptul oftalmologic, mai degraba
13 Decembrie 2011 la 9:15 pm
@Fratele Andryusha: in viata vietilor mele nu m-am uitat prin luneta la parcarea laterala cu spatele, doar in oglinda retrovizoare. Maxim geamul sting/dreapta cind era cazul. Asa ca…
13 Decembrie 2011 la 10:16 pm
@Miorlaupufos: Aveai şi motorul pornit când făceai chestia asta?
13 Decembrie 2011 la 10:19 pm
@Fratele Andryusha: În cazul lui Doc nu mă mir, că el îl avea pe Hulk să-l repună pe traiectorie în caz că greşea traiectoria…
13 Decembrie 2011 la 10:33 pm
@Fratele Andryusha: Mă rog, e o traiectorie în plus, bine că Hulk e numai unul…
13 Decembrie 2011 la 10:40 pm
@Fratele Andryusha: Ce-ţi mai place monologul…
13 Decembrie 2011 la 10:44 pm
@M3bis:

Deh, ce să-i faci? Omul, cât trăieşte, înebuneşte…
13 Decembrie 2011 la 11:03 pm
@Fratele Andryusha:

13 Decembrie 2011 la 11:05 pm
@Fratele Andryusha: Nu mă pot abţine, vezi că ai o problemă cu tasta N. Dacă o apeşi prea repede nu scrie decât o dată!
P.S. Cougar m-a pus să scriu asta!
14 Decembrie 2011 la 9:04 am
@M3bis:
Oricum, am văzut pe net destui care scriu “înot” cu doi de “n” aşa că se compensează. Sper. 
Io cred că aşa am apucat de pe la şcoală – “înebuneşte”. S-ar putea să fie numai o amintire alterată de trecerea anilor, ca să nu mai vorbim de nenumăratele ore de limba şi literatura română petrecute în parc, sub cerul liber dar, din păcate, lipsite de prezenţa profesoarei…