Nemo est (II)
Ionuţ Şendroiu
M-am retras spre latura de est a bisericii, să fac fotografii. Acoperită de muschiul jilav, stânca părea spinarea unui animal preistoric. Crucile preoţilor decedaţi recent erau mari, lucioase, plasate în prim plan si dotate cu buchete de flori mai mult sau mai puţin proaspete.
Pe câteva dintre cruci se tolăneau coroane din trandafiri de plastic, precum pampoanele unor dansatoare de cabaret, abandonate pe măsuţa de toaletă la sfârşitul spectacolului. În spate, lângă stânca ce forma zidul bisericii se vedeau câteva cruci vechi, cu inscripţii chirilice, acoperite parţial de licheni. Acestea nu “beneficiau” de flori depuse de oameni, în schimb erau ornate cu ciorchini veseli de gura leului ce creşteau pe lângă cruci din crăpăturile stâncii. M-a bucurat faptul că mama natură continuă să facă alegeri corecte.
Vocea ghidei, care-i încolona pe bătrânii teutoni spre autocar a început să mitralieze aerul ca într-un film despre al doilea război mondial. Cumpărătorul de cruciuliţe pentru parbriz m-a salutat în drum spre ieşire, zornăindu-şi cheile de la maşină.
M-am apropiat de călugăriţa care işi condusese vizitatorii până la treptele de la intrarea în biserica-peşteră şi am abordat-o cuviincios, întrebând-o despre icoana atribuită Evanghelistului Luca. Pesemne că discrepanţa dintre mutra mea “lumească” şi interesul pe care-l acordam celor sfinte a provocat-o să-şi dea drumul la limbă. Mi-a povestit în slang-ul mănăstiresc ortodox uimitoarele aventuri ale apostolilor & preacucernicilor implicaţi în povestea ciudatei mănăstiri.
Pe scurt, demult de tot, pe vremea când dacii găteau o brânză pe varză de stătea mânzul în coadă, sfântul apostol Andrei s-a pogorât din Ţara Sfântă să propăvăduiască creştinismul într-o peşteră din Dobrogea. El a optat pentru acest tip de locaţie întrucât propăvăduirea creştinismului, pe atunci strict interzisă, trebuia efectuată cu fereală. Cu toate acestea, dacii se creştinau “fără număr”, sugerând atracţia lor pentru activităţi ilegale. Trebuie menţionat că Sfântul Apostol Andrei nu a venit cu mâna goală de la Jerusalem ci a adus cu el, pentru o propăvăduire quality, un număr de icoane făcătoare de minuni. Cea mai eficientă dintre ele era, de departe, cea pictată de însuşi Sfântul Evanghelist Luca. Probabil că, pentru a se relaxa după câte un verset mai complicat, evanghlistul punea mâna pe pensulă şi trăgea o tuşă sau două. Se pare că această icoană nu era pupată de oricine: era folosită de Apostolul Andrei doar pentru cazuri speciale, ca piesa cea mai tare a arsenalului apostolic.
Tot atunci, în peştera de la Nămăieşti sălăşluia un mare preot păgân. Posibil rudă cu Zalmoxis şi cu Sfinxul din Bucegi – oricum, foarte influent. Nu e clar de ce locuia într-o grotă, precum omologii săi creştini, dar cert este că i se dusese buhul până în Dobrogea. Auzind una ca asta, departamentul de PR al Apostolului Andrei a hotărât, după câteva nopţi de post & rugăciune, că ar fi o mare lovitură de imagine dacă l-ar creştina pe însuşi vraciul geto-dac. Se pare că Apostolul Andrei era cu posturile la zi, întrucât ideea i s-a părut genială. A luat din cui icoana cea mai făcătoare de minuni şi a pornit împreună cu discipolii spre ceea ce urma să devină peste secole Culoarul Rucăr Bran. Demn de admirat la preacucernicii conduşi de Apostolul Andrei mi se pare faptul că nu au scăpat icoana în Dunăre (pe care presupun că au traversat-o păşind pe apă, după moda vremii).
Ajuns pe coclaurii din zona peşterii preotului zalmoxian, grupul de propăvăduitori creştini a decis, cu curaj şi responsabilitate, să-l trimită la înaintare pe Apostolul Andrei, în timp ce restul băieţilor să stea de şase la baza stâncii. Motivul principal al acestei decizii ar fi fost faptul că apostolul Andrei, fiind sfânt, avea aura aia în jurul capului, cu care putea lumina prin peşteră. Personal, cred că prealuminaţii au ţinut cont şi de faptul că, în cazul în care gurul dac ar fi fost surprins în toane proaste sau mahmur, moaştele Apostolului Andrei, fiind mai sfânt, ar fi fost mai bine cotate decât ale oricăruia dintre ei.
În fine, cu icoana prea-făcătoare de minuni deasupra capului, bravul Apostol a purces prin grohotiş spre prea-misterioasa caverna, în timp ce prea-cucernicii săi confraţi frecau mătănii, rugându-se pentru succesul operaţiunii. Legenda nu precizează dacă sfântul Apostol s-a năpustit ca un berbec în peşteră, sau a intrat treptat, ciocănind respectuos în bolovanul de la intrare. Dar consemnează faptul că apostolii au deschis cu curaj ochii şi au privit înspre grotă în momentul în care Sfântul Apostol Andrei i-a strigat, ridicând dezamagit din umeri. “Nemo est!” ar fi spus el, în latină, ca un om civilizat. Adică, “nu e nimeni!”. Replica apostolului a impresionat atât de tare onorata asistenţă, încât Nămăieşti a rămas numele locului.
Cum dozele mari şi repetate de adrenalină nu fac bine organismelor aflate în post şi rugăciune, grupul de propăvăduitori creştini a decis că ar fi mai sănătos să opteze pentru o continuare glorioasă a călătoriei, spre un alt loc de înoptare, decât să mai aştepte în peşteră eventuala revenire a vraciului dac. Pentru a considera totuşi misiunea încheiată cu succes, au hotărât să lase în grotă icoana făcătoare de minuni. Dacă se intoarce gurul mai pe seară şi o vede, să creştinează el singur, că e major.
Legenda nu ne mai spune dacă gurul dac s-a intors la peştera şi, dacă da, cum a reacţionat. Probabil că, fiind transmisă oral, din generatie în generaţie, povestea a rămas la un moment dat în sarcina unui narator care avea mereu un acces de tuse când ajungea la fragmentul ăsta. S-a păstrat în schimb ultima parte a legendei:
După mai multe sute de ani (prin secolul al XIV-lea, mai precis), un cioban, care a ajuns cu turma pe o păşune situată deasupra peşterii, a visat un înger care i-a spus să caute în grota cu pricina căci va găsi o icoana … făcătoare de minuni. Şi, după ce o va găsi, să dăltuiască o biserică chiar în grotă. Ceea ce, evident, s-a şi întâmplat (ciobanii din secolul XIV fiind, se pare, foarte ascultători atunci când primeau mesaje de la îngeri).
I-am mulţumit măicuţei pentru frumoasa poveste, dar am plecat de la mănăstire cu vaga senzaţie că m-a cam făcut din vorbe. Ouf! Promit că data viitoare, când o să mai vizitez vreun lăcaş de cult, nu mai plec fără Pircă. Acum am fi ştiut exact pe unde a umblat preotul dac în ziua aia şi la ce oră s-a întors …
Mână largă grupul de propăvăduitori creștini. Auzi la ei, sa lase bunătate de icoană făcătoare de minuni într-o grotă goală. N-ar face nimeni azi una ca asta.
Asa, si unde e acum icoana? N-au vrut s-o arate?
LUKE, I AM YOUR FATHER! (Era tac-su!)
uof. nici un pikkachu pe acolo prin poveste? nici macar un transformãrs? nu e de mirare ca plozii nu mai merg la biserici…noroc cu vizitatorii din strainezia..
Frumos mai scrii DOC. 🙂
Propun ca urmatorul concurs DC sa fie: “Unde era preotul dac atunci cand il cauta Andrei prin grota?” si sa inlocuiasca concursul de mima cu pisici. Am avea sanse mult mai mari sa raspundem corect.
da chiar: icoana unde e? era? sau tineau o copie si originalul e tinut in vreo caseta de valori in zurich?
Dacă tot veni vorba, astăzi se sărbătoreşte tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. În slang post-modern: o dobitoacă s-a maimuţărit dinaintea unui bou şi l-a îmbârligat să-l kilărească pe cel mai mare sfânt al Vechiului Testament.
Nu ştiu dacă interesează pe cineva chestia asta, da’ am zis să nu ratez ocazia de a face niţică băşcălie de bună calitate.
@Dan1: icoana este expusa pe peretele de nord, in acelasi loc in care se spune ca a fost gasita …
Partea proasta e ca pe pajistea pe care se povesteste ca descoperitorul icoanei isi pastea turma se construieste in acest moment ceva cu multe etaje …
🙁 🙁 🙁
@andryusha: inclin sa cred ca, in ciuda acestui text mitocanesc, am mai mult respect fata de manastirea asta decat cei care au decis maltratarea prispei, comercializarea de cruciulite cu ventuza si constructia unei case de oaspeti (sau cum se va numi, dupa inaugurare) de pe terasa careia vizitatorii vot putea scuipa seminte direct pe turla manastirii …
am fost si eu la namaiesti-face parte dintr-u triunghi interesant cu corbii de piatra si cetatuia-locuri de putere
Meserias esti, Doc, daca il facusi pe Andryusha sa revina. Io-te ca facu o minune icoana aia- sa nu va mai indoiti, necredinciosilor!
@sendroiu:
Doc: Puţin îmi pasă mie de grija faţă de mânăstire. Se dărâmă, facem alta, să mănâncă şi gura la constructori o bucată de pâine… 😀
Băşcălia la adresa sfinţilor m-a scos efectiv din sărite… 🙁
@Ina_adevarata:
Am revenit, bre, de când a intrat Steaua în grupele Europa League. Acum asistăm, practic, la o re-revenire… =))
@andryusha: Cred ca te intereseaza mai mult de arhitecti decât de constructori! :))
Doc, dincolo de povestea foarte frumos scrisă (şi care ar atrage mai mulţi vizitatori la mănăstirea cu pricina decât o prezentare “profesionistă” cumpărată de Lenny Woodrea pe câteva zeci de mii de euro), consider că ai lăsat nişte amănunte pe dinafară. Ca un troll profesionist, vreau să ştiu următoarele: dacă gurul dac era ceva strămoş al lui Bivolaru din zilele noastre, dacă cumva Elodia are un amestec în toată povestea narată de tine (în caz contrar ratezi un mare segment de public, consumator de OTV) şi dacă pe vremea aia popii ortodocşi incipienţi trollau credicioşii cu cereri de bani pentru diverse nevoi clericale.
@Dan1:
Domnule Dan1, nu ştiu ce încercaţi dumneavoastră să insinuaţi cu aceste cuvinte, dar să ştiţi că nu vă permit, domnule! Nu vă permit! =)) =)) =))
@karmapolice: Mai exista si chiliile din zona Nucu-Alunis din Buzau; e un complex de mai mlte chilii; cea mai veche se crede ca ar avea cca 3000 de ani!
@andryusha: ceea ce se intampla acum cu multe manastiri din Romania e tot un fel de bascalie, dar la adresa celor care le-au construit (ctitorit); acestia, la randul lor, au construit manastirile din respect (sau veneratie, nu?) fata de sfintii carora le-au fost inchinate (dedicate).
Vizitarea unei manastiri care este sufocata de kitsch, nu va inspira decat kitsch.
Un ins de 20 de ani, dependent de facebook, care vede lumea printr-un parbriz de care este lipita o cruciulita cu ventuza, nu va face bascalie de sfinti pentru ca ii vor fi indiferenti.
Una peste alta, nu sunt sigur ca ar trebui sa imi para rau ca te-am scos din sarite 😉
@sendroiu:
În cazul tânărului de 20 de ani dependent de Facebook, mă tem că nici arhitectura de cea mai înaltă calitate nu are vreun efect. Doar dorinţa disperată de a găsi un servici la terminarea studiilor să-i mai poată îndrepta paşii spre calea Bisericii…
excelent,e veche dar nu ma pot abtine:sa scrie numai doctorul ca el…
@andryusha:
io stiam un pic altfel povestea; in acelasi slang: o dobitoaca o pune pe fiica-sa, ca de, era mai nurlie, sa-si vanture nurii inaintea boului de barba-so (barbatu doditoacei, nu al fiicei nurlii) ca sa-l imbarlige sa-l omoare pe cel mai important sfant/profet al vechiului testament. motivul: se pare ca sfantul amentinta c-o toarna pe dobitoaca cu privire la niscai abateri de la patul conjugal. 🙂
doc, imi place varianta ta de “poveste”. 🙂
zici ca fac o monstruozitate pe platou?! nasol.
@andryusha: Intereseaza, ca de zece ori m-am oprit sa bag o masina de spalat rufe, eu tin chestiile astea, ca ma suna mamaia sa ma verifice. :))
Haioasa relatare, don’ doftor. Citit, ras, facut penitenta pentru citit chestii ireverentioase. :))
“Cu toate acestea, dacii se creştinau “fără număr”, sugerând atracţia lor pentru activităţi ilegale.”
Catu-mi-s eu de amarata, asa ce m-a busit un ris pe gura, de mi-a iesit iaurtul pe nas.
Sa-ti dea Dumnezeu sanatate, maica, mare bine mi-ai facut.
@ady: Da, bre, aşa-i. Am mai scurtat-o şi eu, de frică să nu plictisesc auditoriul… =))
@N.A.: Dacă-i automată, nu-i păcat, că microprocesorul n-are suflet, să şi-l piardă… =)) =))
@andryusha:
Nu ispiti lumea! Mama mi-a zis că-i păcat, că cică faci zoaie în casă! Chiar dacă nu apuci să le vezi!
@N.A.: Pai, n-are temporizator? Pune-o sa porneasca dupa miezul noptii, ca atunci e deja sfantul Alexandru! =))
@sebra:
Chestiunile astea se discută cu preotul, n-o întrebi pe mama, că ea e subiectivă…
@andryusha:
Oare de aia mi-a zis că n-am voie să fumez după împârtăşanie (bine, am stat vreo juma de ora!), deşi preotul mi-a dat dezlegare :))
@sebra:
Sunt preoţi şi preoţi. Eu zic să mai cauţi.
Preot, că văd că la capitolul “mamă” stai bine… 😉 =))
@sebra: Hai bre, ai rezistat juma’ de oră dupa împărtăşanie? Eu zic ca deja ţi se pregateşte o pereche de aripi şi un nimb (ştii bancu’, nu?) =))
@andryusha:
Ce să mai caut?? Era călugăr? Era! Mi-a dat canon? Nu! Mi-a dat dezlegare la fumat? Mi-a dat! E bun!
@Dan1:
Păi am mai vizitat şi noi Sfântu Lăcaş! N-am cumpărat cruciuliţe cu ventuze, da’ am cumpărat nişte vin. Aproape natural! :))
p.s. Nu ştiu bancul, da’ stau să mă întreb dacă vreau să-l aflu. 😀
@andryusha: Da’ ala de apasa pe buton are! :))
@sebra: Vrei, ca e bun, daaa? RoseN nu spune bancuri asa bune ca asta:
E cu o babuta de ajunge la sfantu’ Petru. Si in timp ce sfantu’ Petru îi studia dosaru’ aude o pocnitura si un urlet. “Au, sfinte Petre, maica Precista, ce-a fost asta?” “Aaa, zice sfantu’ Petru, e un credincios ce a fost primit în rai, acum îi dau o gaura în crestet ca sa-i monteze nimbul!” Se mai uita sfantu’ Petru prin dosar “daaa, va ca n-ai pacatuit prea tare…” se aud alte doua pocnituri si niste urlete îngrozitoare. “Au sfinte Petre, maica Precista, ce-a fost asta?” “A, tot credinciosul ala, i-au dat gauri în umeri sa-i monteze aripile” “Auzi sfinte Petre, eu mai bine ma duc în iad” “Nu se poate mamaie, acolo o sa fii violata si sodomizata!” “Da maica, da’ macar am gaurile facute!”
@N.A.: N-auzi, îl apesi azi, da’ porneste maine! =))
@Dan1:
E bun =))
andryusha, esti in eroare putin : nu era cel mai mare profet al VT, ci “cel mai mare om nascut din femeie”. Si in general, activitatea lui nu se petrecea in VT, ci taman la inceputul NT.
Scuze ca ma bagai in seama neintrebat, dar va citesc cu placere uneori (cam de fo’ luna) si vazandu-ma in fata unei inadvertente teologice, ma simtii dator sa intervin. 🙂
“anafura si grijania si pamatufu’ lui de camion”
@Dan1: Nu v-ar fi rusine cu asemenea bancuri la asa postare serioasa =)) vreti sa-l suparati pe fratele nostru re-reintors andryusha de tot?
@sebra: Merçois! RoseN te rog! Umileste-ma cu un banc mai bun, daaa? =))
@ccd: Tuuu… te adresezi lui camio? =))
@RoseN: Io am comentat destul, mai vorbim peste două-trei luni… =)) =))
@andryusha: Deeeah-da, când o câstiga Steaua un meci! =))
@Dan1: 😀 pai na, ca tot e vorba despre minuni
Un tip vine acasa si observa cu stupoare dobermannul propriu defiland
mandru cu iepurasul vecinilor in falci.
– Dumnezeule!!! Ce ma fac??? Astia ma vor uri pe veci de acum inainte!
Ia iepurasul, respiratie gura la gura, masajul inimii, primu’-ajutor
ca la SMURD, nimic! Iepurasul teapan.
– Hai sa-l spal de bale si sa-l pun in cusca lui, poate nu se prind
vecinii cine-i criminalul…
Zis si facut! A doua zi il opreste vecinul:
– Stii c-a murit Pif?
Omul cu Dobermann, verde:
– Aaaaa… pai…cum…ce s-a intamplat???
– Vecine, zona crepusculara! Murise, il ingropasem de dimineata, numai
ca s-a intors in cusca lui, tot mort, dar mirosind a parfum !!!
@Dan1: Să vedem şi naţionala cum se prezintă, apoi tragem o concluzie…
@RoseN: 😐 Asta e un banc? :-O
@andryusha: Asta e o
întrebarechestie retorica, daaa? Nationala se prezinta prost! =))@RoseN: Poti mai mult! =))
@Dan1: Auzi mai, ti se pare ca am mutra de fotbalist? =))
@RoseN: Nuuu, da’ cred ca ti-ai dori, este? Dacât sa arati bine (cum, cu tot respectul, arati tu), ai prefera o mutra de doi bani (ca Torje, de exemplu) da’ sa câstigi 500.000 (€) pe sezon, este? =))
@Dan1: hmmmmmm :)) cam daaaaaaaaa :))
@andryusha:
->41 : Da’ di ci??
mhhh…fiecare manastire o fost construita dupa ce un preot/cioban/vaduva/domnitor a visat ceva..si cica canepa romaneasca ii varza pe langa cea indiana
@normancboy: eu suspectez painea de secara pentru intensitatea viselor din evul mediu. Pesticidele nu erau inca inventate si culturile de secara erau masiv atacate de parazitul numit cornul secarei, din care la inceputul anilor ’60 se va extrage LSD-ul, substanta care ii va face pe Beatles-i sa cante Lucy on the Sky with Diamonds.
Restul, vorba lui John Lennon, e istorie pop :)) )))
il si vaz pe fane babanu mergand la daniil sihastrul pt un joint cu secara dupa vro batalie
-tare maria ta?
-tare preasfinte
Uitati de aia eu si Andryusha suntem cam impotriva textelor unde se intinde gluma cu sfinti – oricum e un umor extrem de greu de facut fara sa se cada in ce nu trebuie – pentru ca unii nu mai au limita. Nu e chestie de habotnicie, ci de un anumit simt religios firesc si fiesc.
mhhh…camio are dreptate..
nu-i frumos sa faci misto de virgine insarcinate
@normancboy: corect: pustnicii nu puneau gura decat pe paine neagra, de secara. Domnitorii, se mai spurcau cu o paine alba, cu un cozonac. Dar cand simteau nevoia sa vorbeasca cu ingerii, se stia: post si rugaciune. Dupa cateva zile de paine neagra (de secara), aparea si ingeru’ cu ideea salvatoare 😉
acu stiu cine o avut ideea albastrului de voronet
ma uit la olandezi cat scot din space cakes…
daca avea ideea unor coffee inns in care sa se serveasca space breads, scotea tributu datorat turcilor numa dintr-o luna de tripat turisti tatari si lesi de zloti gata
@camionagiu: @normancboy: tot respectul pentru zugravii de la Voronet si pentru pentru toti cei care au visat ingeri in periada aceea.
Ma dezgusta doar barosanii ortodocsi contemporani, ei nu au nici o scuza pt Catedrala MN: in zilele noastre, secara e tratata cu pesticide & ierbicide (cu toate ca nici unul dintre actualii prea-luminati de la patriarhie nu pare sa faca exces de paine de secara … )
scuze n-or avea pt catedrala mn dar au motiv: e mita electorala, cea promisa pentru ajutorul dat la alegerile din iarna 2009
si like pentru tot articolul, mai ales pentru: “Cu toate acestea, dacii se creştinau “fără număr”, sugerând atracţia lor pentru activităţi ilegale.”
:)))
@camio & @sendroiu:
practicatul religiei e ca schimbatul chilotilor: o faci acasa in intimitate sau in locuri special amenajate…
daca incepi sa-i fluturi in public si sa pretinzi ca in pata maronie din spate credinciosii vor gasi viata de apoi, ceea ce faci e de un derizoriu cat se poate de josnic si nu vad cum ranesc sentimentele cuiva descriind faptul in sine fara vre-o doza de misticism.
@normancboy: … mai ales daca fluturatul chilotilor se comite din varful unei turle construita cu bani publici 😉
@pretender: Aşa-i – cel mai mare om născut din femeie – în antitetză cu cei de după: născuţi din apă şi Duh Sfânt, adică adevăraţii sfinţi ai NT, chestii-trestii… 😀
Adică aşa mi se pare mie, că VT se termină cu el, posibil să greşesc, mea culpa, cum se zice la noi, la daco-romani. 🙂
Bre, nu vreau sa ma bag in trollatul profesionist cu asa ceva, dar nu pot sa ma abtin: @pretender: Tu chiar ai citit Biblia, este?
@pretender: Si simte-te bine! Trolleaza cu noi! Welcome aboard! =))
@Dan1:
Cine se leagă de pretender se leagă de mine. Cine se leagă de mine, se leagă de… Hmm, să ştiţi că nu-i frumos! :))
Bah, preacuviosilor! Bah, neste semne, ceva, vi se-aratara, bre? Ca mie mi se-ntamplara sa mi se-arate (sau sa le vad doar eu, acumaaaa… nu stiu…desiiii…le vazura mai multi,din aia de primprejurul meu, cu care ma conversai in dialogul pe care il initiai cu ei, asta fiind cusurul meu, sa zic si sa-ntreb!), da’ nu mai am curaj sa le zic, ca nici paine de secara nu mai mancai de mult si nici Beatles nu mai ascultai de un timp.
Da’ usturoi mancai, de ce sa nu recunosc… 😛
@Insignifianta: Deci îl vazusi pe sfântu’ Petru iar! =))
@Insignifianta: si uite asa se legitimeaza nu doar o perspectiva epistemologica deschisa spre apofatism, ci se si relationeaza foarte direct epistemologia cu ontologia.Temeiul si tinta unui lucru material nu se epuizeaza in realitatea lui fizica, ci implica si o existenta de natura metafizica, care nu poate fi descifrata exclusiv pe baza cunoasterii stiintifice.(damu Haisenberg)
@Dan1: Nu. Dar intenţionez. 😛
@Tzica: Bine, atunci. Asteapta sa mor, recte sa ma epuizez din realitatea fizica tridimensionala altoita cu niscai timp, ca-ti dau eu de stire, cand o fi, din existenta metafizica, despre ontologiile perispatiale!
Da’, vezi, nu exagera, in realitatea actuala, cu cognacu’ si cu trabucu’! Ca s-ar putea sa-ti cauzeze epistemologic! Zic, si eu. Ca de stiut, nu stiu. Da’ zic! Ca asta e cusuru’ meu. Altele, n-am.
@Tzica: domn’ profesor, daca as fi managerul Google, v-as oferi direct un cec in alb <):)
@sendroiu: Ău doc! Puteam să jur că o ofertă de nerefuzat! :))