Misterul corcodușelor
Corcodușele sunt, fără îndoială, cele mai misterioase dintre fructe. Poporul nostru nu știe dacă le iubește sau le urăște (cunoscându-i pe români, cea de-a doua variantă e mult mai plauzibilă); de asemenea, nu prea știe la ce le-ar putea folosi. Corcodușele nu par să existe în afara graniţelor ţării noastre, și totuși nu ne mândrim cu ele așa cum ne mândrim cu Delta, Mioriţa, Dracula sau Hagi. Care să fie deci secretul acestor fructe?
Am cel puţin 3 amici care au un corcoduș în curte (mă rog, unul dintre ei e Pircă, care practic stă la bloc, deci presupun că pomul i-a crescut pe balcon, între cutia cu scule și anvelopele vechi). Niciunul nu poate spune cum i-a apărut corcodușul acolo; tuturor li se pare foarte plauzibilă explicaţia că le-a răsărit subit în curte un pom de 4 metri fiindcă li l-a plantat peste noapte cineva care nu mai știa cum să scape de el. Toţi cei 3 posesori de corcoduș sunt profund dezgustaţi de prezenţa arborelui în curtea lor și l-ar da fără nicio ezitare la schimb pe o haldă de steril sau niște deșeuri radioactive – “măcar alea luminează noaptea, nu mai trebuie să scot bec în curte”. Toţi 3 au cel puţin un om care le adună corcodușele căzute din copac și susţin că altminteri mirosul de la fructele putrezite ar deveni atât de puternic, încât România s-ar transforma într-un deșert în care ar trăi doar scorpioni, gândaci, mutanţi oribili și corcoduși.
Deși există un consens general asupra lipsei de valoare comercială a corcodușelor, ele pot fi totuși cumpărate din piaţă. Există oameni care le vând – veţi observa că arată diferit de ceilalţi pieţari, ca și cum ar fi niște oameni ca mine și ca dumneavoastră, obligaţi de o soartă nemiloasă să facă această activitate. Dacă întrebaţi un astfel de nefericit “Cu cât le daţi”, răspunsul tipic va fi “Cu cât să le dau? Na, 1 leu e bine?”, pe un ton care sugerează că omul ar fi dispus să vă dea și bani numai să scape de spurcăciunile alea odată. De asemenea, corcodușele nu se vând la kilogram sau la bucată, ca restul fructelor; vânzătorii le dau fie în niște grămăjoare care probabil corespund unei uncii sau unei ocale, fie în cantităţi ceva mai mari, de la o tonă deadweight în sus.
Bun, acum că aţi cumpărat corcodușe, le puteţi duce acasă (de preferat, ascunse bine, ca să nu vadă nimeni ce aveţi în sacoșă; dacă aveţi prin balcon valiza de lemn din armată, e perfectă). Nu-i spuneţi partenerului de viaţă că le-aţi cumpărat, fiindcă nimeni nu crede că se pot vinde; e mai bine să inventaţi o poveste abracadabrantă, de pildă că vi le-a dat NASA ca să le testaţi sau că aţi dat la schimb unui vrăjitor vaca familiei pe aceste bobiţe fermecate.
Marea problemă, însă, o dată duse acasă, este: ce faceţi cu ele (practic, la fel ca și în cazul nevestei)? Ştiinţa nu a descoperit încă o utilizare clară pentru corcodușe; o ipoteză este că ar servi la acrirea ciorbelor – deși, dacă aţi mâncat vreodată o ciorbă acrită cu corcodușe, o să vă daţi seama că se putea la fel de bine folosi benzen. Puteţi încerca să le mâncaţi ca atare, dar nu sunt sigur că nu există o prevedere care interzice asta în Convenţia de la Geneva. Puteţi să le ţineţi în casă, eventual folosindu-le ca decoraţiune interioară în locul bobiţelor colorate de la Bamboo, dar după câteva zile se vor strica și vor începe să miroasă, moment în care e cazul să vă așteptaţi la o vizită a poliţiei, alertată de vecini că aveţi un cadavru în casă. Aţi putea încerca să le duceţi și la gunoi, însă în scurt timp vor apărea la ușă oameni în costume de protecţie, pe care sigur i-aţi mai văzut în filmele cu dezastrele de la Cernobîl și Three Mile Island, care or să vi le aducă înapoi “Păi la gunoi se aruncă astea? Vă rog…”. Până la urmă, singurul lucru care vă rămâne de făcut, odată ce aţi făcut greșeala să luaţi corcodușele, e să vă duceţi cu ele în piaţă și să încercaţi să le plasaţi cumva.
Sau se poate face tzuica din ele 🙂
julius da’ cand mergeam pe Cris la baie la podu’ de fier erau bune,nu?
la mine in berceni sunt considerate delicatesa ! eu nici nu imi permit sa le cumpar
[…] cum ne mândrim cu Delta, Mioriţa, Dracula sau Hagi. Care să fie deci secretul acestor fructe? (more) De la Julius citire Niciun comentariu X1_AdParams = { 'pub' : '560302451683403', 'site' : […]
nume de cod: corcodnuş.
@ morgana: de acord!
Eu chiar ma gindeam ca am putea face un brand de tara cu corcodusele … ca tot cautam cu disperare ceva cu care sa ne identificam. Dar uite ca pina si aici ne-au luat-o altii inainte. Corcodusele, sau mirabelele, care cresc in mirabelier, desigur, sunt fructul simbol in Lorena. Cum ar veni asa ceva:
http://www.en-lorraine.com/gastro/mirabel/
http://www.maisondelamirabelle.com/
@coolnewz: asa ziceam si eu. Corcodusele ar trebui exportate. Sunt sigur ca, undeva mult spre vest, o familie de cubanezi e dornica sa ia, de pe sifonier, un ziar în care sunt ascunse niste corcoduse veştejite. De import!
Noi faceam intr-o vreme dulceata de corcoduse. Ma rog, la ce gust avea, era mai degraba “acreata de corcoduse”. Cand sunt verzi sunt bune de pus in prastie, pe post de munitie.
Exista doar doua intrebuintari ale corcoduselor: una obsteasca – basamac, si alta personala – jucarii erotice.
hai maaaaa! cata rautateee! si io, care am crescut si am ajuns cat si cum sunt intr-o oarecare masura si gratie corcoduselor si gorgoazelor (mai stie careva ce-s alea?) pentru care imi beleam genunchii in copacii din spatele blocului, acu’ fo’ 20 de ani…
Nu-mi vine sa cred ca n-ai auzit de tzuica de corcoduse :O
Pai vezi ca nu sti ? se ingroapa cite una , noaptea , in gradini de roman … si asa ai scapat de ele 🙂
Aaaa… si am uitat … tu ce crezi Pircă cum o “scapat” de prima productie ? ia-l putin la interogatoriu si smulge-i “samburele” 🙂
No other comments…. http://www.andriipopa.ro/2010/07/05/adevarata-criza.html
gorgoaze, mă, nu corcoduşe.
Demult n-am mai rupt un gard de prin vecini ca sa le furam spurcaciunile astea acre de ti se tuguie ochii :))
Zarzarele rulz! Ca e mai putzine!
compot!! compot!! ce bun era…
N-a auzit de ţuica de corcoduse, pentru ca o sorbea cu degetele in urechi. 😛
@Cougar
Corcoduşe, mă, că gorgoazele e alea ca caisele.
oameni neseriosi, sa uitati voi de tzuica…
@bubu, nu, alea-s zarzăre. sau corcoduşe. sau.. auzi, da’ tu a cui eşti?
Aveam in tinerete prin jurul blocului, iar ca orice fruct din jurul blocurior n-apuca sa ce coaca una. De ce? Copiii sunt mai rapizi decat orice pensionar care sta la panda.
@Cougar, p-aici pe la mine corcoduşele e una, iar zarzărele şi gorgoazele e tot una.
p.s. Îs nepot de-a lu’ Petre-a lu’ Dancă din deal. Vă ştiţi, cumva? 🙂
Eu cand eram copil mancam multe verzi, inainte sa se coaca; sunf foarte bune asa acrisoare. Gustul de corcoduse coapte l-am descoperit doar dupa ca am avut buletin si m-am gandit ca alea se si coc candva (dar fara folos, mai interesante sunt verzi).
Corcodusele, cat sunt verzi, au si un dezavantaj: in frageda pruncie m-am cacat pe mine de vreo doua ori pentru ca am mancat ca spartu:|
@Cougar @bubu
Va rog lamuriti-ma si pe mine care e deosebirea dintre zarzare si corcoduse, ca n-am stiut niciodata si, in ignoranta mea, am crezut intotdeauna ca e acelasi lucru 🙂
@Dan: e o mare diferenta. Daca ne rugai sa-ti spunem diferenta dintre zarzare si caise, atunci mai ziceam.
SIngura asemanare intre zarzare si corcoduse este la marime. Zarzarele sunt caise foarte mici.
Cand eram mic, ziceam zarzare la orice tip de caise ale caror samburi nu erau comestibili.
A mancat cineva p-aici samburi de caise? Eu si acum mai obisnuiesc 😀
Ma simt nedreptatit, ca o amanta nerecunoscuta. Bai, oameni buni, romanul l-a
lasat cu ochii in soare pe nonorocitul ala de corcodus de la tara, si a fugit la oras pentru
mine. Eu nu-i ofer de-ale gurii dar il linistesc metafizic.
În sud, zarzărele sunt caisele sălbatice
în restul ţării, sunt corocoduşele.
corcoduşii sunt precursorii atât ai prunilor cât şi ai caişilor
corcoduşele verzi se folosesc la acrirea ciorbelor de vară/ verzei dulci. iar dacă zici că mai bine punea benzen, jul, să ştii că dacă punea benzen ardeai şi/sau mureai. dacă n-o avut gust bun, înseamnă dă bucătăreasa e neisprăvită!
corcoduşele coapte se folosesc la ţuica slabă din sud, la compoturi şi nectar.
eu am văzut corcoduşi în bulgaria, grecia şi franţa. deci nu-s endemici în spaţiul românesc
@bubu: ăla cu văru’ de peste luncă, Vasîi a’ Popii, de vine să lucreze la alde Mocanu? cum să nu-l ştiu.
@Dan: deci, diferenţa e-n compot. noi îi zicem ţuică.
@Dan
Astea sunt corcoduşele
Zarzărele, dupa cum au spus şi punKreas şi tahemet, sunt nişte caise mai mici.
@Cougar: tu nu cumva eşti de-a poştaşului?, că prea ştii lumea.
@Cougar: deci compotu’ e ţuică? Sau ţuica e compot? Şi dacă da, care? Zarzăre sau corcoduşă?
Pe bune, mai terminati cu corcodelele astea!
Puneti mina si culegeti DUDE ca-s muuult mai bune!
bumbleberries, vorba ciobanului!
offf..nimic nu stiti: menirea corcoduselor este aceea de a distruge vacanta de vara a copiilor. singura mea datorie la bunici era aceea de a aduna corcodusele cazute pe jos. si ale drecu’ cadeau toata ziua..cate una la 3 minute.
Aveam şi eu un corcoduş în faţa blocului.Crescuse aşa mare, încât ajunsese cu ramurile până la fereastra mea (stau la 2). Întro zi nu înţelegeam de ce e atâta lumină în cameră, lipsea corcoduşul, nenea rău de la parter la tăiat.Şi pe atunci DC nu exista ca să zic că a fost influenţat de voi, aşa că nu-nţeleg de ce l-a tăiat, că doar îi place ţuica.
ma la mine in maramu, corcodusele is niste prune mici, rotunde si nu la fel de dulci ca ciresele, dar nici la fel de acre ca si visinele. deci corcodusele ar fi un fel de asin inrudit e cu ciresele si visinele.
Plm, ca nu am mai mancat de o tona de ani. o sa incerc sa fur de pe undeva, ca doar is roman.
@bubu: io îs a’ lu’ mama ş-a’ lu’ tata, şi eşti spusă!
@aNDRII pOPA: da. îhî. hâc.
lol,
esti tu asa sigur ca ele cresc doar la noi in romania ?
Eu am in curte cel putin 6 corcodusi din 6 generatii(zic cel putin, pentru ca e posibil ca intre timp sa mai fi aparut 2-3. Deci: DA, chiar apar in curte in cele mai surprinzatoare locuri si marimi :D). Fructele nu plac nimanui, asa singurul avantaj de pe urma pomilor este ca de primavara pana toamna tin umbra. Si leganatul in hamac la umbra cocodusului aproape ma face se uit de frunzele uscate si fructele acrite….
Am gasit corcodusi inclusiv in Danemarca…astia aici chiar nu le dau nici o atentie, nu le folosesc la nimic, chiar am vazut niste reactii ciudate cand un prieten de-al meu s-a infruptat dintr-un pom… astia au crezut ca e nebun si ca alea nu sunt bune de mancat… oricum nu se regasesc in numar asa de mare ca in Romania, dar nici nu sunt unice…insa noi suntem inventivi si stim sa le gasim o intrebuintare…
La fel si cu florile de soc care se gasesc aici la tot drumul… efectiv pe aproape orice strada gasesti un soc… si astia au ramas masca ca poti sa faci socata din flori, dar le-am placut – in schimb nemtii si ungurii pe care-i am colegi de camin stiau deja smecheria si am avut concurenta.
cata rautate, of, of. io cre’ ca ori ai mancat prea multe corcoduse care, ca urmare a unui proces fiziologic (dr. trebuie sa stie mai mult) au fermentat si te-au luat de cap, un fel de tuica loco, ori esti snob si tu faci tuica din banane 😀
@tahemet.blogspot.com
Deci stiam eu ceva in ignoranta mea 🙂
Culmea e ca sunt “din sud” si ar fi trebuit sa o stiu p-aia cu caisele salbatice, iar eu o stiam p-ailalta, de parca eram “din restul tarii”
bai, tziganu meu n-are bani de butoaie si de zahar, asa ca din paula tzuica…
mi-o zis sa iau butoaie pentru fo 500 de kile de corcoduse (nu ma intrebati cati corcodusi am, ca nu stiu, da is destui), da pana ajung io acasa cre ca se duc de suflet.. 🙁
si io care voiam sa fac o tzuica trasa de 2 ori…
macar astea putrezesc! peturile din rauri si lacuri nu putrezesc si nici tuica nu poti face din ele
[…] This post was mentioned on Twitter by JuliusDC, alleks. alleks said: Misterul corcodușelor http://www.dailycotcodac.ro/2010/07/misterul-corcoduselor/ […]
Corcodusul e cunoscut si ca “myrobolan”. Vedeti sensul cuvintului “mirobolant”. Nu va spune nimic? Gemul de corcoduse se serveste la curtile regale si azi. (UK). Iar compotul este o incintare: la 1kg fructe, 1/5kg zahar si 3 kg apa. (Proportiile se pot schimba, dupa gust; prin incercari proprii, repetate.) Se pune totul la fiert in apa rece. Dupa ce da in clocot, se lasa la foc domol jumatate ora. Se raceste si se trage in sticle inchise ermetic. Se tine la frigider. Bate orice suc industrial. Si natural 100%. Pentu acrit ciorbele (sau varza) se folosesc corcodusele verzi. Se pun (multe) in oala, la sfirsit. Ultimele 10 minute de fiert. Daca nu vreti compot sau gem, puteti face tzuica. Se scot samburii, pulpa se pune la fermentat. Dupa 21 de zile (eventual mai devreme daca e cald (vinul se mai gusta si el, din cind in cand) se trec prin alambic. Trasnet!
Cand sunt bine coapte, corcodusele au intre 8-14% zaharuri. Depinde de soi, loc, an. Deci scot o gramada de alcool, daca stii cum.
corcodusu e unu din cei mai vechi pomi fructiferi din Europa. Cel mai rezistent la seceta, ger, daunatori (macro si microscopici). Cu o mare productie si o cantitate semnificativa de zaharuri. Singurul neajuns este ca fructele cad frecvent, inainte de coacere. Daca mai vine si o furtuna sau ploaie mai sanatoasa… Dar merita sa fie pastrat, pentru rezistenta sa deosebita. (nu il ingrijesti deloc). Daca te tii de ei, poti sa faci o cantitate maricica de tzuica. La 10lei/l……………. Fara investitii in material saditor si fara stropiri, taieri, etc. Sunt folositi -masiv- pentru portaltoi. Asa ca prunii, visinii, etc. luati de la statiuni, au radacini de corcodusi…
sunt ff bune la slabit dar sa mananc doar corcodele nu si alt ceva hhehehehe