Dr. Ionuţ Şendroiu

Doamna Dorina păstrează cu sfinţenie colecţia Jurnalului de sănătate în sufragerie, sub un mileu. Cel mai tare a marcat-o numărul cu articolul despre seminţoterapie, din care şi-a cumpărat două exemplare. Unul pentru colecţie şi unul pe care l-a lipit cu scoci pe oglinda liftului, lîngă poza lui Condurăţeanu.

Seminţoterapia este o ştiinţă prea complexă pentru a putea fi aprofundată de la parter la etajul patru. Zilele trecute, s-a blocat liftul la trei şi am reuşit să citesc tot articolul. Impresionant.

Deci sunt şase
Articolul începea profund şi direct: “Bolile sunt strîns legate de dezechilibrul celor şase energii, care controlează organele din corpul nostru.” Articole d’ăstea cu energii a mai citit d-na Dorina, da’ cu şase deodată, mai rar. “Şase-şase, poartă’n casă”, exact cum zice soţul dumneaei, cînd se-ncinge la o tablă. Nu vă impacientaţi, respiraţi adînc. Domnul seminţoterapeut ne explică în continuare, pe îndelete, cine sînt ălea şase energii care ne controlează la organe. Să le luăm pe rînd. “Energia vîntului (controlează ficatul, vezica biliară), energia căldurii (inima, intestinul subţire), arşiţa (sistemul neuro-vegetativ, creierul, măduva spinării), umiditatea (splina, pancreasul, stomacul), uscăciunea (plămînii, intestinul gros), frigul (rinichii, vezica urinară).

De floare, de dovleac şi de arşiţă
Dacă simţiţi cum v-a lovit o durere la energia arşiţei şi vreţi să abandonaţi articolul, faceţi o mare greşeală. De abia acum începe spectacolul. Pe scurt, seminţoterapeutul ne povesteşte cum decurge şedinţa de seminţoterapie. În doi timpi şi trei mişcări îşi dă seama la ce energii e dezechilibrat clientul şi se apucă să-l trateze. Adică, îi aplică seminţele adecvate în zona organului cu energia dezechilibrată. La paragraful următor s-a crucit chiar şi d-na Dorina, care, fiind în lift, nu trecea pe lîngă nici o biserică: “Pentru obţinerea unor rezultate bune, seminţele sunt alese după culoare, în concordanţă cu cu funcţiile celor şase energii. În cazul simptomelor proprii energiei vîntului, se aplică seminţe de culoare albă, în cazul căldurii– seminţe de culoare neagră, în cazul umidităţii – seminţe de culoare verde, în cazul uscăciunii – seminţe de culoare roşie, în cazul frigului – seminţe de culoare galbenă”.
Cu această ocazie, am înţeles de ce doamna de etnie romă de la metroul Crîngaşi, în loc să strige “am de floare şi de dovleac, băieţi!” şi-a schimbat repertoriul: “Am de vînt şi de arşiţă, băieţi!”.

Forma contează mult
Dacă seminţoterapeuţii clasici aleg seminţele după culoare, seminţoterapeuţii moderni, recurg la anumite artificii terapeutice.
“În caz că nu avem la îndemînă seminţe colorate corespunzător, se pot folosi seminţe care au forma organului-problemă: dacă apare o problemă la pancreas sunt recomandate seminţele de strugure, care au forma pancreasului; dacă cineva suferă de afecţiuni renale, se pot folosi boabele de fasole, care au forma rinchilor.”
Din păcate, seminţoterapeutul, un pudic, probabil, nu precizează ce seminţe pot fi recomandate în cazul durerii generale româneşti, durerea în pu.ă. Doamna Dorina crede că de banană… Dar nu e sigură că banana are seminţe.