WW II: Francezii cad în “Grupa morţii”
Pe 1 septembrie 1939 începe Al Doilea Război Mondial.
Ghinionişti cum îi ştim, francezii cad într-o grupă imposibilă, cu Germania, Italia şi Bulgaria, grupă pe care specialiştii de la France Football o numesc “grupa morţii”. Până la urmă, francezii ies cu bine, fiind salvaţi de jocul rezultatelor.
.
frate Julius.. apai daca n-or pune astia toata legiunea straina sa-ti tabaceasca fundul..:))
Ce legiune straina mai @unmihai? Mai degraba sa trimita o brigada speciala din Det.Clouseau, Louis de Funes ca sef de companie a 7-a, Jean Reno aka Leon, Delon aka Laleaua Neagra, Depardieux aka Obelix. Astia nu au aere de eroi.
@unmihai
Mai, Legiunea Straina de aia e valoroasa pentru ca e straina. Adica nu are niciun francez. Tu crezi ca aia is asa timpiti incit sa plece la razboi cu oaste de frantuji? nuuuuuuuuuuu, ei angajeaza mercenari, bre
Si daca tot facem analogii sportive, sa zicem ca frantujii au fugit de armata germana cu o vioteza mai mare decit Banel 😀
Erata: viteza
Dom’le, numai subiecte de baietei azi, ba cu batai, ba cu gagici…
@unmihai
Il are tăbăcit deja, de când s-a-ntors la gagică-sa cu şaorma sleită.
Si cand te gandesti ca nu era prima oara c-aveau ghinion la trasu’ la sorti!
La prima Coupe du Monde, aia de se tinu (a tribute to Vivi Floricica! Forta Stiinta!) in ’14-’18, iar se arsera cu Germania in grupa!
Cel mai dur (‘le plus musclé’, cum ar zice un Pierrot d-ala cu mustata, basca-n cap si bagheta la subrat) si memorabil meci s-a tinut la Verdun, pe terenul gazdelor, pe la jumatea campionatului in 1916. Si de nu mi ti s-au harjonit, de nu mi ti s-au smotocit timp de 10 (zece) luni, de se facu varza terenu’ ala, saracu’, plin de gauri si transee.
Galeria oaspetilor a scos artileria grea si-a tocat gazonul de l-a nenorocit (Niste tarani!…). Suporterii patrunsesera in tribune si la peluza inarmati cu material pirotehnic greu (vreo 22 de milioane de obuze,care mai mititele, care mai marisoare, pana la d-alea babane rau, de 305, 380 si 400 mm), pe care nici ca s-au sfiit sa-l foloseasca din plin, bombardand suprafata de joc in asemenea hal de azi te plimbi cu barca prin santurile de la transee si pui la cale raliuri de enduro prin cratere!
Gazdele au suferit pierderi importante, da’ au iesit cu mustata sus din confruntare. In ciuda rezultatului nul al meciului, antrenorul Pétain a fost declarat “Invingatorul de la Verdun”, avansat pe postul de antrenor maresal si aclamat indelung de galeria oaspetilor.
In ’25 a jucat in deplasare cu Rebelii Abd-el-Krim, echipa marocana. (Aici, maresalul a profitat pentru a cauta si descoperi noi tinere sperante. Pepiniera magrebiana s-a dovedit intr-adevar foarte fertila: Vizionarul de ieri il zarea pe Zinedine Zidanul de azi!).
Si-o tinu tot asa pana prin ’40 (a doua editie a Cupei Mondiale), cand surpriza!: devenit antrenor general maresal plenipotentiar a vandut maimuta la nemti, cu care a colaborat din plin pe intreaga perioada a campionatului, vanzand toate meciurile.
Revoltati de blaturile rusinoase, in randul galeriei au aparut o serie de factiuni dizidente, care s-au regrupat sub denumirea de La Résistance, si care au reusit in final sa intoarca soarta jocului.
Intr-adevar, Franta a iesit cu bine intr-un final din “grupa mortii”, salvata de jocul rezultatelor, insa à quel coût!
Conducerea echipei a fost preluata apoi de antrenorul maresal plenipotentiar de Gaulle, care si el la randul lui a disputat ceva meciuri “amicale” cu echipele magrebiene, acasa si in deplasare, intarind prietenia dintre popoare.
Piticul plenipotentiar, aflat astazi la carma echipei nationale si cunoscut fanilor sub numele de Président Bling Bling, este si el un impatimit al meciurilor cu strainii, insa opteaza pentru meciuri desfasurate exclusiv pe teren propriu, afisand o preferinta clara pentru confruntarile cu echipele de cartier(e).
Vive la Résistance! Allez les Bleus! (in traducere libera “Hai Alb Albastrii”!!!)
Mi-a facut placere, inspirat post!