Il cavaliere inesistente (2)
Şerban
Al treilea caz
Doctorul Şendroiu a fost la începutul carierei chirurg specializat în operaţii pe cord. A avut un succes fulminant dar nu a durat mult şi fără nicio explicaţie şi-a schimbat specializarea în cea de medic de platformă. Nu l-am întrebat niciodată de ce. Nu eu, care am schimbat vreo opt meserii, eram în postura să-l întreb.
Într-o seară, într-un bar micuţ din Bai-a Farta, după ce am băut un coctail local (1/4 Calvados, 1/6 Cointreau, 1/6 Armagnac şi restul Krepkaya), Doc a scos din buzunar un obiect ce semăna vag cu o tabacheră în miniatură.
– Ştii ce-i ăsta?
– Nu, am mărturisit.
– E un stimulator cardiac.
– Foarte interesant.
Doctorul, probabil puţin ofensat de răspunsul meu formal, îşi dădu drumul:
– Mi-a rămas ca amintire de la ultimul meu caz de chirurg. Omul era grav, stimulatorul părea ultima soluţie, nici aia sigură. EKG-ul lui arăta mai rău decât scrisul unui doctor. L-am deschis şi am văzut imposibilul: nu avea inimă.
– Cum adică, n-avea?
– Nu era nimic în locul respectiv.
– Era în altă parte?
– Prin jur nu era, nu am cotrobăit prin tot corpul.
– Da’ altele, ficat, rinichi avea?
– Da, tot restul părea normal, la locul lui.
– Plămâni?
– Era fumător înrăit.
– Măcar nu i-a dăunat la inimă, încercai eu o glumă proastă.
– Ba poate că da, nu ţi-am spus că era cardiac grav bolnav?
– Hm, şi ce-ai făcut?
– Am pus stimulatorul în buzunar, am închis pacientul şi n-am spus nimic la nimeni.
– A murit?
– Nu, trăieşte şi acum. Îmi trimite des scrisori de mulţumire, vederi din tot soiul de locuri şi felicitări la ocazii. E convins că i-am salvat viaţa.
Alte cazuri şi concluzia:
E în Elveţia un restaurant, din categoria celor scumpe, unde, după ce faci comanda şi aştepţi timpul necesar, primeşti farfurii goale, pahare goale, sticle de vin (cu etichetă corespunzătoare) goale, ceşti goale de cafea etc.
Lumea comandă, chelnerii servesc, toţi mimează că mănânca şi beau, se mai cere câte ceva suplimentar (“mai adu-mi, te rog, nişte muştar de Dijon”) şi se primeşte un recipient elegant fără nimic în el.
Se mai întâmplă, rar, ce-i drept, să primeşti răspunsuri de genul: “ne pare rău, nu mai avem muştar de Dijon, s-a terminat”.
Trebuie însă, pentru a fi primit acolo, să faci rezervare din timp.
Sau, un caz din literatură, un bestseller:
Sau orice alt bestseller…
Şi, în sfârşit, din politică: capul lui Boc, reforma, buzunarul contribuabilului.
Concluzia e:
Mai slăbiţi-mă cu filosofia voastră, cu esenţa de dincolo de aparenţe, în spatele lucrurilor nu se ascunde nimic.
Nu ai vazut Dosarele X (X-files). Adevarul este dincolo de noi. :))
Voi vreti sa-l bagati azi pe fratele Andryusha in spital.
Mai simplu decat sa citesti un bestseller scump e sa te uiti peste doua “Abecedare” in limbi diferite. Aceeasi concluzie poate fi trasa (si e mai ieftin) 😉 🙂
doctore… pe bune??? O_O
Si eu (ma rog, vorba vine ca eu – Cine sunt eu?, De unde vin, incotro ma indrept, alea-alea…) opinai la fel, acu’ vreo douj’ de ani. La capatul tuturor lucrurilor (si ala de inceput si ala de sfarsit, si alea de sus, si alea de jos) nu e…decat (pardon, scuzati) Nimic. Dar nu orice fel de nimic, ci chiar Nimicul Insusi. Adica, Totul. “Black Whole”, cum zice si Nassim Haramein. Parerea mea.
@Insignifianta: Tu i-ai şutit pastilele lui Tzică, recunoaşte!
@M3bis: Tare mi-e teama ca el, mie! =))
-)) abia acum imi explic si eu sunetul gafait si suspect pe care-l scoate acest site de cate ori il deschid/accesez.
.
Concluzia foiletonului a fost psihiatrica de-a dreptul 😀 .
@Insignifianta: … și eu nu știam de ce am flaconul gol!!! :))
@dc: DC are astenie de toamna :))
in sfarsit trebuia sa rad, si nu am ras.
imi permit sa adaug aici bancul cu boxerul.
Intr-o bodega mai jos de Bai-a Farta, pe unde e acum Taramanjamba, stateau de vorba 3 chirurgi. Unul cu bale uscate la coltul gurii isi gesticula aprins vorbaraie, stinsa din cand in cand cu bere d’aia de la potop, adica indoita cu multa apa din Kwanza:
– Domne, l-au adus pe unu la noi la reanimare, boxer, domne, era adus direct de pe ring, cazuse o grinda direct peste el. Contuzie, alea alea, au chemat astia, comitetul de doctori, cica ii facem operatie la capacica.
Am luat ferestraul si i-am deschis cutia craniana, si aici domnilor, niiimic! Bah nimic, nu avea nimic in cap, adica in cutia craniana, ci doar o ata dintr-o parte in alta a capului.In momentul asta doctoru nostru trase o gura zdravana de bere, si in timp ce bea urmarea reactia celorlalti participanti la discutie cu coada ochiului.
Domne, am chemat seful spitalului, ce mai caz unu la un meleon, omul asta, ma ntelegi n-avea creier. I-am facut raze, si decizia a ramas, bah ce facem ii taiem ata sau nu, pan la urma s-a hotarat: i-o taiem (fraza insotita si de un gest taios cu palma in aer). Iau foarfeca, inchid ochii si tai ata. Si? ce crezi? I-au cazut urechile mah!
concluzia concluziei e ca in spatele acestui site nu se afla nimic; mai slabiti-ma cu arogantele si umorul vostru, e un site plin de nimic, nimic la care sutele de comentarii se intrec sa raspunda, stralucind de verva si spirit; foarte subtila aluzie, a trebuit sa citesc de doua ori ambele postari ca sa ma prind
nu te supara, Julius, noi te iubim si asa, gandacel neajutorat, ascuns intr-un colt de server gol de pe balcon
pffffff, spamul ma mananca 😀
@green: Pai, ai vazut tu serial mai misto decat Seinfeld, vreodata in viata ta? Hai, recunoaste! Ca si ala tot despre nimic era. :))
@Ramses3: E vechi, bre! Il zise Dan1 in doua reprize. Aici http://www.dailycotcodac.ro/2011/09/il-cavaliere-inesistente-1/#comment-186976 si aici http://www.dailycotcodac.ro/2011/09/il-cavaliere-inesistente-1/#comment-186979
Se vede treaba ca nu-ti faci toate temele! Nu citisi partea intai! :))
Da’ tot mai frumos il spusesi tu! :))
@Nelly: E veche si la tine! da’ ia uite ca mai tine la like-uri! :))
@green: cu muștar! 😀
@Insignifianta: mie-mi plăcea pălăvrăgeala aia 0-n-14 din care puteai înțelege cam orice voiau mușchii tăi… și Kramer!!!
Kramer rullzzzzzzzz!!! 😀
@Insignifianta: Da! Bundy! =))
Serban, cu “S” de la Schopenhauer (“Lumea ca vointa si reprezentare”).
Auzi, da’ la restaurantu ala elvetian trebe sa platesti cu franci reali, sau mergi cu portofelul gol?
Deci, Sendroiu e mai tare ca nea Bucsa: pacientul lui traieste si e sanatos, camionul lui Cami nu a mai mers niciodata :))
Ca sa fiu sincer, si eu parca am mai mare incredere in doctori decat in mecanici auto (ca de IT-isti, ospatari si scriitori nici nu vreau sa aud).
@Dan1: BALCOAAAAANE!!! 😀
spam?
Cum de ce-a plecat Sendroiu in Africa? Pentru ca acolo e centrul spiritual al chirurgiei cardio-. A plecat pe urmele lui Naki si ale lui Barnard. Bine, intre timp mai face niste windsurf pe platforme, dar asta e chemarea lui. =))
@Lecteriţa: … chemarea barracudei și-a rechinului!!! ;))
am trait azi una din cele mai terifiante experiente ale existentei mele: spamul… groaza pe care am simtit-o intre peretii sai umezi, acoperiti de mazga, in semiintunericul plin de fosnete la limita audibilului si soapte gemute , suspinate sau scrasnite nu poate fi descrisa in cuvinte. sunt o persoana tarata pentru tot restul vietii (daca am fi in America, as da in judecata DC si as castiga procesul doar dupa aceste fraze) am devenit claustrofobica, am cosmaruri, atacuri de panica si incerc sa compensez traumele suferite indopandu-ma cu inghetata
astfel de cruzimi inimaginabile au darul de a schimba destine; eu am hotarat sa-mi schimb nick-ul, intr-un lumesc l@ura, asa cum mi l-am ales la inceputurile internetului, cand lumea era linistita si pura si nici cu gandul nu gandeam la trolli, spam, virusi, sau facebook apps
lumea e insa o vale a plangerii si spamul e un nimic trist si care miroase a mucegai. ma duc sa mai mananc o inghetata. va salut, l@ura aka green
@Dan1: Am spus eu ca vrei locul Sebrei. :)) Al Bundy rulzz.
@l@ura aka green: Mergea şi green. Îţi recomand să încerci Laura Green. 😉
P.S: Ai observat că ţi-am trimis link-ul pentru versiunea engleză a poeziei lui Tolkien?
Ei, e nimic. Este The Adjustment Bureau, o stie orice sefist care se respecta.
@Cms: heh, Laura Green suna ca o aluzie la Graham Greene si de aici la WASP ori am eu o mite prea sucita 🙂 raman la l@ura cu putin bling, sa se ia lumea din cand in cand de @, ca nu e de-ajuns a-ul nostru neaos romanesc si tre’sa umblam cu prostii 😀
multumesc mult pentru link, nu stiam, ca as fi multumit mai demult; e o poezie frumoasa iar JRRT rulz
@kilroy: The Adjustment Bureau…=)) buna….uite cum se cunoaste ca nu am mai citit de mult sf…asta de unde e, ca-mi suna parca a ceva 🙂
just trolling snif
@dyers_eve:
Reali. Am citit despre resturantul ăsta acu’ f’o câțiva ani, nu mai știu dacă pe net sau pe hârtie. Am căutat pe Google, n-am găsit, dar e greu de dat un text bun de search la asta.