Cum se rezolvă lucrurile la ţară
Ovidiu Eftimie
Vă povesteam acu’ ceva vreme că avem asfalt pe stradă. Plus nişte şanţuri pe ici, pe colo, să nu gonească lumea. Autorităţile locale, probabil primarul, au decis că e cazul să semnalizeze aceste şanţuri. Au pus un semn de circulaţie care atrage atenţia asupra pericolelor chiar în dreptul casei mele (şi-a vecinului Mitică).
Mitică iese într-o zi la poartă, se uită insistent la angajaţii primăriei şi îi întreabă aşa, într-o doară: “Dom’le, v-aţi gândit că aţi pus semnul ăla prea jos? Pe singurul trotuar care-l avem. Dă naibii cineva cu capu’-n el, puneţi-l mai sus”. Ăia, neimpresionaţi de talentul de orator al lui Mitică, îi dau asigurări gen Guvernul Boc: “Staţi liniştiţi, ni s-a sesizat problema, o vom rezolva”. Evident că n-au făcut nimic.
Două săptămâni mai târziu, la Mitică în curte, haleam un peşte prăjit lejer pe semnul de circulaţie, transformat într-un fel de grătar, şi discutam politică. Am ţinut să-l dojenesc pe vecin pentru gestul său golănesc de a scoate semnul de circulaţie şi de lipsa de încredere în instituţiile statului. “Păi bine, bă, vecine, nu puteai să-mi zici şi mie, că-mi trebuie şuruburile alea la maşina de tuns iarba? Mata ce faci cu ele? Aşa ceva nu se face, domnule!”
Vopseaua aia de pe semn nu prea-i bio. Sper că l-ați răzuit bine înainte… =))
Da cu tzava ce-ati facut?!? V-o trebe? Daca nu am io nevoie de ea ca sa-mi fac o bara de batut covoare…
@Radu Udrescu: Nu te-ai prins, d-aia ii indemna pe muncitori sa puna semnul mai sus, ca sa aiba teava mai lunga.
[…] Despre cum se lucrează la țară, scrie Ovidiu Eftimie. […]
var-miu a ciordit niste pulbere din aia cuartoasa, puternic reflectorizanta (de se foloseste la marcaje rutiere) de la District, si a folosit-o la glazurarea cavoului, pe la exterior.Ca cica sa aiba si ma-sa cavou smecher. I se parea ca are oaresce reflexe, numa ca dupa prima noapte, toti locuitorii de langa cimitir au venit si i-au zis popii sa acopere dracovenia de cavou sau sa-l darame, ca stralucea ala , de se vedea din drum.
Vopseaua aia are mult fosfor si risti sa luminezi prea tare noaptea, sa te gaseasca prea usor cainii, smecherii si nevasta cand pleci la o tigara…
in Rahova va dau lectii astia
intre semnul de stationare interzisa si clotul blocului au pus o sarma si isi uscau rufele
pentru cei interesați de experimente gastronomice, am un “interzis la stînga” în cămară. puțin folosit, în burlăcie, pe post de fier de călcat. schimb cu zmeu
Nişte ţărani…
Deci nu sunt chiar prost cand le spun oamenilor “asigurati-va premanent, indiferent de indicatoare, incetinesti la intrarea in intersectii si te asiguri din toate partile”
Ăsta-i text scris de frica lui Julius? 😀
@Radu Udrescu:
Deci tu găteşti, baţi şi covoare…întradevăr meriţi felicitările alea. Nu ştiu cât erau de sincere, dar le meriţi :))
@sebra: Mdea… Bateam acas’ la Simeria si asa de mult mi-o placut ca acu la Timisoara nu mai am strop de covor in casa :D:D:D
@sebra: Ia un like pentru 9! :))
@Radu Udrescu: Pentru ca le doare! :))
@SIRAVARCALD: corect.
peste perpelit pe semnul de circulatie… priceless…pentru toate celelalte…folositi gratarul!
@silavaracald:
Asa-i ca am dreptate? 😉
@sebra
Păi, da!
Lasă că nu s-atacă Îndrăgitul doar dintr-atât. 😉
Cumnatu din Codlea, inainte sa emigreze in Canada, era inginer la uzina de elicoptere la Ghimbav; la iarba verde, toata gasca prajea friptane, peste, mici numai pe tabla de titan sutita din fabrica. Aia da calitate.
Eu zic ca era tocmai bine pus! daca ar fi fost prea sus, trecea omu’ si nu-l vedea. Asa, zbang o capatana in el, imediat iti sarea pericolul in ochi. Dupa care racneai la aia de pe strada, ori de durere, ori ca sa le semnalizezi chiar tu pericolul. Ehee, totul are o noima, da’ nu intelegeti voi…