Radu Pircă
Ieri la cumpărături am avut o revelaţie: mi-am dat seama care e lucrul cu care se feresc cel mai tare piţipoancele să fie văzute în mână. Înainte să mă acuzaţi că sunt vulgar, ţin să vă precizez că pentru mine termenul piţipoancă nu are nicio conotaţie sexuală; majoritatea fetelor gratificate astfel mi se par prea urâte ca să vrea cineva să facă sex cu ele, dar’mite cineva cu bani.

Lucrul cu care se feresc cel mai tare piţipoancele să fie văzute în mână este pâinea. Veneam de la cumpărături şi în faţa mea s-a ivit o asemenea dizgraţioasă făptură, evident, încălţată în cizme UGG. Cizmele alea, nu ştiu dacă v-aţi uitat vreodată atent la el, dar par a fi create de Conan Barbarul. Dacă te cheamă Harald Dinte Albastru sau Eric Topor Însângerat, e absolut OK să porţi cizme UGG (e OK să porţi cam orice, oricum nimeni n-o să râdă de tine). Însă dacă eşti o fătucă din Berceni cu vârstă incertă între 16 şi 36 de ani (la cât fond de ten şi câte kilograme ai pe tine, scuză-mă, dar n-o să-mi dau seama niciodată), sunt absolut penibile. Nu mai zic că am tot timpul senzaţia că cizmele alea sunt de fapt nişte monştri împietriţi (tehnic vorbind, îmblăniţi) şi că e nevoie doar să ştii formula magică pentru ca ele să prindă viaţă şi să-şi devoreze proprietarul.

Revenind la subiect: piţi în cizme UGG ţinea o plasă cu o pâine. Pe lângă că e prima şi singura fată de genul ăsta pe care am văzut-o vreodată cu o pâine în mână, nu vă pot spune ce expresie scârbită avea. Dacă în plasa aia ar fi fost balegă proaspătă, fumegândă, sunt convins că ar fi avut o atitudine mai degajată. Nu ştiu dacă vă e familiară expresia “o soartă mai rea decât moartea”; ei, fata aia cu franzela o întruchipa perfect.

Din câte am observat eu, nimic nu-i e mai silă unei piţipoance să ţină în mână decât o pâine. Sunt convins că ar fi perfect relaxată dacă ar fi pusă să stea în mijlocul străzii cu un vibrator mare şi negru în mână. “Da, e al meu, e OK, nu vă speriaţi, nu muşcă, l-am îmblânzit”. Ca să o faci însă să ţină o franzelă, trebuie fie să o ameninţi că-i ucizi familia în chinuri, fie să fii extrem de bogat – pe Moni n-am văzut-o în postura asta, deci vă puteţi da seama şi singuri cam cât de bogat.

Există o singură formă de pâine acceptată de piţipoance, mai ales că nu arată a pâine: lipia din şaorma. Practic, aici e un soi de ciclu trofic: piţipoanca mănâncă şaorma, după aia maidanezii de la ea de la bloc o mănâncă pe piţipoancă, după care din maidanezi fac băieţii de la colţ şaorma şi tot aşa…