Dioxina şi stavridu’
Dr. Ionuţ Şendroiu
Deoarece postările mele pe DC sunt citite de obicei în pauza de masă, am decis să abordez un subiect la fel de necomestibil ca o pânză de bomfaier, în speranţa că apetitul cititorilor nu va fi afectat.
Ce este dioxina şi cu ce se mănâncă ea (Doamne fereşte!) sau de ce are Iuşcenko bube, cam ăstea sunt chestiunile pe care le voi aborda astăzi.
Să nu vă închipuiţi că dioxina este o chestie ambalată într-un pachet pe care scrie “Dir. Cons. CEE nr. 89/622: Dioxina dăunează grav sănătăţii”. Dioxina este de fapt un termen generic, care defineşte peste o sută de chimicale cu structură moleculară asemănătoare. Cea mai toxică dintre ele este, aşa, ca idee, 2,3,7,8-tetraclorodibenzo-p-dioxina. Pe scurt, TCDD. După nume, vă puteţi imagina că nu e prea sănătos s-o înghiţi. Toxicitatea celorlalte dioxine se evaluează prin raportare la toxicitatea TCDD.
De unde vine dioxina şi unde se duce ea. Dioxina provine din toate combinatele chimice în care se folosesc cloruri, cum ar fi fabricile de pesticide, fabricile de hârtie (procesul tehnologic de albire a hârtiei, de exemplu, se lasă cu o groază de dioxină în atmosferă), dar şi din diferite arderi, mai mult sau mai puţin banale, cum ar fi arderea gazului sau a benzinei.
Unde se duc dioxinele. Mai întîi în atmosferă, evident.
Problema dioxinelor (de fapt, nu a lor, a noastră) este că molecula lor este lipofilă şi hidrofobă. Aceste două vorbe grele vin din greacă şi vor să semnifice că moleculele dioxinelor iubesc grăsimile şi urăsc apa. Tipul ăsta de comportament le determină să nu zăbovească prea mult în mediul extern şi să intre în primul corp conţinător de lipide. Cum ar fi, de exemplu, produsele lactate (laptele vacilor care pasc pe marginea autostrăzii şi brînzeturile provenite din laptele ăla; o atenţie specială merită caşcavalul oferit spre vânzare pe marginea şoselelor din pitoreştii noştrii munţi), carnea (de pildă, a vacilor de care am vorbit mai sus), ouăle şi peştele. În cazul peştilor, lucrurile stau chiar foarte trist, ei fiind un fel de bureţi care absorb dioxina din apa în care se bălăcesc (v-am spus că dioxina urăşte apa). Americanii au constatat că, în carnea peştilor, nivelul de dioxine este de 100.000 de ori mai mare decît în mediul înconjurător.
Tot căutînd lumea la nivelul de dioxină, americanii au mai făcut o constatare: gradul de intoxicare cu dioxină la vegetarieni e mult mai scăzut decît la restul populaţiei, amatoare de lapte, carne, peşte, ouă. Şi cel mai scăzut nivel de dioxină îl au vegan-şii, adică cei care nu numai că nu se hrănesc decît cu vegetale, dar nici nu le prepară termic. Evident, toate aceste raportări şi comparaţii se referă la populaţia dintr-o anumită zonă geografică, pentru ca gradul de expunere la poluare să fie identic.
Eu si circa 200 de grame de dioxina cu aroma de peste oceanic …
Pot dioxinele să provoace cancer? Da. Mai precis, se pare că asta este principala lor preocupare.
În afară de cancer mai pot face şi alte porcării? Da. Infertilitate, pierderea sarcinii, endometrioze la doamne, scăderea numărului de spermatozoizi şi a nivelului de testosteron la domni, scăderea imunităţii, afecţiuni ale pielii (gen Iuşcenko), afecţiuni pulmonare, diabet şi multe altele.
Care dintre sexe este mai rău expus la dioxină? Bărbaţii. Femeile au două metode specifice de a mai scăpa de excesul de dioxină din organism: în timpul sarcinii mai dau şi fătului o parte din dioxina lor (motiv pentru care, uneori, fătul moare) şi în timpul alăptării (dioxinele trecînd cu mare plăcere în laptele matern, v-am explicat de ce).
Recomandări. Ce pot să mai zic?! Dacă nu ţineţi morţiş să treceţi la o alimentaţie pur vegetariană, măcar încercaţi să vă asiguraţi că alimentele pe care vi le cumpăraţi provin dintr-o regiune cît mai puţin poluată şi au fost transportate şi depozitate în condiţii civilizate.
Dacă aţi devenit deja obsedat de intoxicatia cu dioxine, atunci lăsaţi-vă de fumat si deveniţi vegan. Dar, ca să mergeţi până la capăt cu măsurile de protecţie, înainte să vă puneţi feliuţa de lămâie în paharul cu apă plată, va trebui sa lăsaţi mai întâi un peşte să înoate vreo două-trei ore în apa aia. Apoi scoateţi din pahar peştele, care a absorbit între timp toate dioxinele din apă, stoarceţi lămâia şi daţi rapid apa pe gât. Să nu aibă timp alte dioxine să intre în ea!
Moamă, ce de-a mai peşte o mâncat Iuşcenko ăsta!… =))
moleculele dioxinelor iubesc grăsimile şi urăsc apa
zici ca sunt tiganii mancatori de shaorme din ferentari . aceleasi caracteristici le au si ei . o fi rude ?
bre nu-i de ras. mie tocmai mi-a trecut pofta de mancare. o sa bag 2-3 beri sa-mi revina (berea contine dioxina sau nu?)
Un nou articol tonic , optimist , datator de speranta , marca Sendroiu . Multumesc , doctore , you made my day . Iar nu pot dormi la noapte …
@ tracker
:)) :)) :))
@Nero
Doar berea si vodca fara alcool contin dioxine.
Eu cred ca sunt pe jumatate dioxin. Indeplinesc doar o conditie. Adicatelea iubesc berea, vinu’, etc., deci urasc apa. De fapt nu eu, ci moleculele mele urasc apa. Sunt un hidrofob, recunosc!
Cu plecaciune si inchinare ^:)^, domnule doctor, ^:)^ asa-i ca alcoolul nu contine dioxine?
tu te-ai uitat la starwars…
Ce mama lu’ proces verbal sa mai maninci? In zilele noastre totul contine cite-un ceva. In cel mai bun caz, rosiile cultivate pe balcon contin praf de la covoarele de le scutura vecinii. Complicat.
bauturile alcoolice sunt foarte sarace in dioxine. Bauturile bogate in dioxine sunt laptele, frisca, smantana 🙂
(pai alcoolu’ e hidrofil, nu? iubeste apa rau de tot, mai ales a doua zi, dimineata 😉 )
[…] This post was mentioned on Twitter by JuliusDC, Radu Macovei. Radu Macovei said: Daily Cotcodac» Dioxina şi stavridu’ http://bit.ly/cqssJz […]
ps: nu vreau sa insinuez aici ca presedintele Iuscenko ar fi fost un mare bautor de lapte, frisca sau smantana, Doamne fereste 😉
As fi propus sa trecem la regim de papadie si urzici, dar ma tem ca data viitoare scrii ceva nasol si despre astea, Doc.
Deocamdata, tot migdalele si/sau usturoiul ramin solutia pentru “iesirea din sistem”.
Lasa-l pe Iuscenko, inteleg ca prezidentul nostru se fereste cat poate de tare de aceste nenorocite de dioxine, de dimineata pana seara.
@Ina
Usturoiul in mod sigur! Ca dupa ce mananci vreo trei catzei de-aia supradimensionati, n-o sa mai vrea sa stea nimeni langa tine, deci ai rezolvat si cu “iesirea din sistem”. ;))
Domnu’ doctor m-ati convins . “De miine” cind plec la piata sa-mi cumpar stevie recoltata sub roua zorilor in Parcul Retezat promit sa-mi imbrac echipamentu’ de portar de hokey imbunatatit cu o masca de aer cu charcoal si o vesta cu plumb , renunt la skateboard si-mi scot Hummer-ul blindat din garaj , tusei Gherghina o sa-i cer atestatu’ “U.S Food and Drug Administration” pt legatura de verdeata .Intors teafar in coliba mea antiseisamica proiectata feng shui o sa-i cer consoartei ( alesa dupa principiul sa fie doctoranda in nutritie , practicanta de pilates si in urma unor riguroase teste genetice ce au constat inclusiv in deshumarea stabunicului ce se odihnea la Sapinta ) sa mi-o gateasca in aburi la 112 grade Celsius in atmosfera controlata de argon. Ca sa nu uit: pe nepoata tusei Gherhina care-mi facea ochi dulci in timp ce negociam pretu’ legaturii de stevie ECO am pus-o sa-mi aduca adeverinte din trei surse diferite ( IML , medicu’ de familie + un laborator privat independent acreditat CE ) ca nu sufera de nici o BTS. Intre timp am realizat ca si stresu’ de a citi astfel de articole medicale poate provoca boli grave cum ar fi hipohondria sau scaderea imunitatii generale. La cite toxine , aditivi cancerigeni , maladii genetice , accidente domestice sau violente urbane exista in seccolu’ xxi ma si mir ca am apucat 43 de ani.Daca nu fac infarct miine la aflarea rezutatului votului motiunii de cenzura sigur apuc anu’ 2050 in ciuda celor 30 de tigari si 12 sticle de bere pe care le ingurgitez zilnic.
Domnu’ Cornel , da’ dioxina asta e produs chimic , nu moare dac-o fierbi . Ba-i mai produci si niscaiva reactii . N-auzisi ce zise doctoru’ , ca cel mai bine stau vegan-sii (am invatat un cuvant nou azi) adica aia care mesteca patrunjelu’ pe inima goala , scos din pamant ?
PS Foarte buna ideea cu BTS . Numa’ vezi sa nu trimita certificatu’ ala prin posta ca poate nevasta n-o sa inteleaga ce-i de inteles , si anume ca ai devenit (la 43 de ani) un om prevazator .
Adi, intuiesc_ca esti nascut dupa lovilutie si ai studiat chimia dupa metoda Funeriu altfel nu-mi explic ce nu-ti e clar cu gazele inerte . Din acelasi motiv ( de pubertate ) nu intelegi ca pe nevasta-mea n-o deranjeaza decit o BTS sau sa devalizez bugetu’ familiei pe pitzipoance.
@ Cornel
As vrea eu sa ma fi nascut dupa lovilutie , da’ in realitate n-am prins doar trei ani pe care tu i-ai prins . Nu mi-e clar deloc cu gazele inerte , recunosc : sa inteleg ca ele mor daca sunt fierte ?
@Adi
Q.E.D
Basca facusi si gramatica cu femeia de sevici’ : “da’ in realitate n-am prins doar trei ani pe care tu i-ai prins ”
Bine ! Pa !
Asta nu-i site de alfabetizare!
Domnu’ Cornel , nu ma lasa dom’le asa in ceata … Ceata-i gaz inert ?
Am inteles urmatoarele :
1. Femeia de servici preda gramatica si tocmai cu ea mi-am gasit eu sa invat materia asta . Chimia am studiat-o , logic , cu fochistu’ .
2. Gazele inerte fac ele ceva cand le fierbi . Patrunjelu’ trebuie fiert ca sa scapi de dioxine .
3. Asta nu-i site de alfabetizare . Acum , sincer , nici de umor – cum se pretinde – nu-i . Asa ca fiecare il ia cum crede de cuviinta .
4. “Hai Pa” nu-i din recuzita lui Badea ? Din ce-am inteles eu , nu-i a buna . Da’ ce stiu eu ?
5. A , si sa nu uit : am invatat cuvantul vegan .
Domnu’ Cornel , eu ti-am raspuns , sa stii , ca asa-i frumos cand te saluta cineva cu “Hai Pa” (mi-a zis femeia de servici’ , cine altcineva?) , da’ imi tin cotcodacii salutu’ la moderare .
Măi, ce ţi-e şi cu canicula asta! S-au umflat dioxinele în noi! ;))
@ slvc
Recunosc : am mancat patrunjel nefiert . Si am niste gaze inerte in mine . Sa folosesc Actimel ? Sa pun mana pe-o carte de gramatica ? Pe-un site de alfabetizare ? Nu stiu , asa ca te salut : Bine ! Pa !!
Doctore, da’ altă poză n-ai găsit să pui? :))
@Adi
N-o lua personal, că am folosit pluralul care mă include şi pe mine.
Pe de altă parte, prin fierbere, dioxinele alea doar se concentrează, dacă ştiu eu bine, deci, cred că ai dreptate. În rest, nu pune la inimă! 🙂
@sebra
Ai dreptate, la noi nu s-a gândit deloc când şi-a pus-o! =))
@Slvc ce sa faca doctoru’?:))
cel mai nasol e ca oricum o sa murim cu totii, deci ce mai conteaza o dioxina in plus sau in minus la scara cosmosului
Doctore,
Zi-ne macar ca n-ai avut nimic pe sub ea!
Numai asa ne mai domolesti putin…
Sau nu?
Ca imaginatie avem, slava domnului! ;))
@m, si acum 100 de ani spuneam ca o sa murim cu totii .. din alte motive ce-i drept 🙂
Esti tare doc. Dar daca nu am murit pana acum eu zic ca e ok 😀
@ sendroiu
Eu vreau sa beau o bere cu domn’ Cornel … daca face el cinste . 😀
Dom’ doctor, este safe să mâncăm lobodă de la Seveso? (Dacă vă mai amintiţi povestea, desigur. A fost şi într-un almanah LUMEA, comunist.)
bre cred ca arsita asta produce deliruri altfel nu-mi explic ce ai scris.daca iei in considerare ca tot ce mincam contine sub o forma sau alta chimicale ar insemna sa nu mai maninc nimic lucru total inacceptabil. asa ca lasa-te de speriat lumea.si na ca sa stii imi place pestele la nebunie si il maninc de o viata si slava domnului n-am nici bube si nici cancer n-am facut. pt cazul ca vremea caniculara mai tine iti recomand o metoda f. buna cind scri pe blog: baga picioare la frigider sa te racoresti ca sa pot citi linistita fara sa-mi sara stomacu de la locul lui.
Domn doctor, dupa ce am citit articolele dumitale am inteles ca viata e un mare stres. Decat sa stau tot timpul stresat, sa nu mananc aia, sa nu beau ailalta, unde aia si ailalta sunt liste de zeci de pagini cu diversi compusi, nu mai bine bag ca spartul in mine ce prind pe unde prind?
Si cand suna ceasul (devreme, normal) spun prezent si asta-i tot.
Ca in bancul ala, in care doctorul ii spunea la pacient, daca vrei sa traiesti mult, nu ai voie aia, ailalta, si inca o mie de alta chestii. La care pacientul – Domn doctor, daca n-am voie toate astea, atunci pentru ce sa mai traiesc?!
Mulţam, dom’ doctor. Doar că dosarul detaliat despre Seveso a apărut într-un almanah LUMEA de prin 81, 82 sau 83, nu mai ştiu. S-a mai scris totuşi şi în Scânteia, de pildă pe 19.XI.1977, la p. 5: «Biroul internaţional al muncii (B.I.T.) a comunicat cã înainte de binecunoscuta dramă petrecută la Seveso, în Italia, au fost înregistrate mai multe accidente provocate de dioxină în Europa.» (vezi Florica Dimitrescu, Dicţionar de cuvinte recente, Ed. a II-a, 1997).
@Béranger: Dioxinele sunt lipofile, deci nu loboda, salata sau patrunjelul sunt principala lor tinta. Un caras sau un somn pescuit in 1976 (cand a avut loc dezastrul) intr-o balta de linga Seveso ar fi fost cel mai putin “safe” aliment. De asemea, laptele muls de la vreo capra/oaie din localitate, “pancetta” oricarui porc de la ferma locala etc
Cred ca acum, la peste 30 de ani de la catastrofa, loboda sau stevia din zona Seveso ar putea fi ok. Peste, insa, nu as risca 😉
@Béranger: cred ca am cateva numere din Lumea din anii ’80. Imi amintesc ca a continuat sa apara si dupa ’89, timp de un an sau doi.
Dezastrul de la Seveso (in iulie, se implinesc deja 34 de ani!) a atras atentia asupra dioxinelor, in orice caz. La noi, pe vremea respectiva, orice avort spontan dintr-un sat de linga Combinatul Chimic Victoria, sa zicem, era intotdeauna investigat ca o crima a mamei, nu ca un efect al intoxicatiei involuntare cu dioxine. Vazinad analizele femeii, legistii si procurorii o intrebau pe tonul specific meseriei: “cu ce te-ai otravit, fa?!” sau “ce-ai baut, fa, ca sa lepezi, ca uite, se vede la analize!”
am bagat 5 gupi in vodca s-o dezotraveasca, s-au imbatat si au umplut p’aci de dioxine… ma duc sa-mi tai un mar 🙂
salutari doctor, poate vom reusi sa mai atacam si noi o bere la grecu in viata asta.
Dioxina ca dioxina, da’ nivelul de textila din poza e cam mare, dom’doftor, zau! :))