Stop sinuciderilor în rândurile corporatiştilor! |
Julius Constantinescu
Radu Pircă
Stimaţi cititori corporatişti, oameni ai muncii din open space-uri,
ştim că e luni, deci tentaţia de a vă pune capăt zilelor e mai mare ca niciodată (de fapt, s-ar putea să greşim, probabil la voi sentimentul că viaţa nu merită trăită e la fel de puternic în orice zi a săptămânii). Deja regretaţi că nu v-aţi sinucis în team building-ul din week-end, dar e de înţeles că, după ce aţi participat la joculeţele alea cretine pe echipe şi aţi cântat cot la cot cu şeful “We are family”, n-aţi mai avut puterea să vă târâţi până pe acoperiş.
Deşi aşa ar fi logic, nu vom încerca să vă facem să vă răzgândiţi spunându-vă că viaţa e, totuşi, frumoasă – voi sunteţi corporatişti, viaţa voastră nu e deloc aşa. Putem, în schimb, să vă arătăm cât de dificil e pentru un corporatist să se sinucidă.
În primul rând, un corporatist care vrea să se sinucidă nu o poate face decât la birou – el nu are un timp liber, numai al lui, în care să-şi permită astfel de activităţi recreative. Or, noi chiar nu înţelegem cine i-ar da voie să plece zece minute de la calculator ca să se sinucidă. Şi chiar presupunând prin absurd că ar reuşi să iasă puţin din birou, cum ar ajunge pe acoperiş? Accesul acolo sigur se face cu o cartelă pe care nu o au decât trei membri din board-ul companiei, dar ei oricum nu au nici un motiv să se sinucidă fiindcă pe lumea cealaltă există un singur post la nivelul lor, şi e ocupat deja de Dumnezeu. Pe fereastră nu se poate arunca, că nu se deschide niciuna, deci singura modalitate de sinucidere ar fi ca eventual să se taie un picuţ la deget şi să meagă la clinica privată la care i-a făcut compania asigurare medicală, în speranţa că îl vor omorî acolo.
Chiar dacă, să spunem, reuşesc cumva să se sinucidă, nici pe lumea cealaltă nu prea vedem de ce ar fi mai bine pentru corporatişti. În Iad nu pot ajunge, pentru că se presupune că ideea de Iad este să-i pedepseşti, nu să le oferi condiţii mai bune decât au avut în timpul vieţii (cât de cald poate fi în Iad? Sigur nu se compară cu un open space în care s-a stricat aerul condiţionat). Iar Dumnezeu nu-şi bate capul cu ei (le dă maximum un mail de bun venit identic la toţi, eventual cu BCC, ca să nu se prindă că e acelaşi mail), plus că Nil Sinaitul, Pahomie şi Evagrie Ponticul nici n-or să-i bage în seamă, că sunt plicticoşi şi le strică tot cheful.
În fine – poate, de fapt, chiar cu asta trebuia să începem: voi chiar credeţi că, dacă vă sinucideţi, o să vă dea cineva liber tot restul zilei??
Twitter
Facebook
mifty
ionut
31 Mai 2010 la 8:15 am
Pana nu se incearca, nu se stie…
31 Mai 2010 la 9:39 am
@4mall
Tu nu trebuia să fii la grevă?
31 Mai 2010 la 9:44 am
Imi pare rau ca va irositi timpul! Un post nu e destul pentru ei! Trebuie sa faca cel putin un executive meeting, sa trimita cateva tone de Excell-uri, ceva mai multe grafice si vreo 3-4 mii de memo ca sa poata sa inteleaga! Abia apoi il vor prinde in planning, in bugetul pentru Q3 si isi vor propune ca obiectiv de realizare 2% pana in la adunarea Boardului!
O solutie simpla ar fi un semn de circulatie de plantat in birouri. Stiti cum e ala cu STOP in intersectii? Ei, tot asa, dar atarnat cu un streang de usa country managerului!
Dar atentie, streangul TREBUIE sa fie vizibil ca altfel il vor confunda cu alte emoticons. Ca de exemplu cu happy face!
31 Mai 2010 la 10:03 am
Tocmai am ajuns la biroul meu corporatist … clima nu merge ca e legata de un birou mai mic. cand noua ne e bine, ala de dincolo ingheata, cand lui ii e bine noi stresam glandele sudoripare.
Intre doua documente de review si 3 teste picate peste weekend, am realizat citit aceasta capodoper (evident fara glume), a meseriasilor.
Baieti, vreau sa va anunt ca idea aia cu plicul nu pare a fi rea, si o sa o probez imediat. Poate a mai citit cineva postul si mi-o ia inainte, iar daca asta se intampla maine nu mai primim plicuri de frica cresterii ratei de suicid, si cine stie ce alte metode de tortra mai gasesc astia.
Daca nu mor pana maine, astept un followup la acest articol, cu alte idei mai productive va rog.
31 Mai 2010 la 10:07 am
Corporatisti, programatori… cine se mai oboseste sa ii diferentieze?…
31 Mai 2010 la 10:10 am
@m3bis: pai nu vezi la ce ore comentez?
31 Mai 2010 la 11:05 am
[...] cot cu şeful “We are family”, n-aţi mai avut puterea să vă târâţi până pe acoperiş. (more) De la Julius citire Niciun comentariu X1_AdParams = { 'pub' : '560302451683403', 'site' : [...]
31 Mai 2010 la 11:20 am
Sa stiti ca si eu am lucrat intr-o corporatie! La noi in padure nu putea sa fie decat forestiera si cinegetica. Era o corporatie foarte mare inregistrata undeva in niste insule foarte mici (ca bag seama asta e una dintre miile de reguli sacre ale corporatiilor!) Seful era un ungur falnic, mandru si cu mustata in vant asa cum ii sta bine unui urmas al lui Arpad!
Ei, aveau astia o politica perfecta de rezolvare a problemei sinuciderilor! Ii duceau periodic, pe toti executivii din toate birourile mari din lume, la vanatoare la noi in padure! Va dati seama ce descarcare de adrenalina? Va dati seama ce pofta de munca aveau corporatistii dupa aia?
E, acum si voi credeti ca chestia aia cu vanatorul de PLIZNAI e un banc! Asa am crezut si eu pana am participat la prima vanatoare si colegului meu din Bagdad i-a iesit in catarea pustii seful de birou din Londra. A strigat englezul loud and clear (conform trainingului corporate no. 23456/Dec 31) PLEASE NO!
Degeaba! Doar n-o sa strice mandretea de team building program tocmai neica nimeni din Bagdad!
31 Mai 2010 la 11:22 am
Da’ lasati, bre, oamenii-n pace sa mearga la locul cu verdeata.
Eu sunt bugetar dela “GRAS” si, dupa reducerile anuntate, cred ca o sa adopt si eu solutia corporatista.
@4mall: nu te-am vazut la mitingu’ de la jumatea lui mai… auz ca si tu esti bugetar gras.
31 Mai 2010 la 11:24 am
[...] This post was mentioned on Twitter by JuliusDC, Gabi. Gabi said: Stop sinuciderilor în rândurile corporatiştilor! http://bit.ly/b1XyDj [...]
31 Mai 2010 la 11:26 am
Vreti sa inveseliti bugetarii?
31 Mai 2010 la 11:34 am
@3fmi Tu bag seama ca esti bugetar din ala supergras si supercoporatist, de la FMI. Tot din banii nostrii va platim, grasilor! Ce, poporul american n-a trecut prin criza de i-au sarit capacele de la case, si morgage-urile de sub basca!?
La munca cu voi! Sa va scada salariile cu 75%! (adica 25% cat ne scade noua dar luat de 3 ori ca sa nu mai atata tupeu sa te semnezi 3fmi!)
31 Mai 2010 la 11:49 am
@scufita Mei scufit-o, nu cumva ungurul de care zici e unul Verestoy? Che dache ase ala nu-i ungur, ala bosomegop…Ala baron RDMSZ, udemereu cum ziceti voi la romaneste!
31 Mai 2010 la 11:54 am
@Julius Tirane, asa ca veni vorba, ala de zici mai sus, Galois, ala cu functiile, n-a fost tot corporatist? El s-a sinucis si tu dai vina pe bietii elevi! Nu i-au iestit functiile pana la CEO si a gasit un geam deschis …ca la francezi intotdeauna e o portita de scapare!
31 Mai 2010 la 11:55 am
Corporatia in care lucrez a ajuns la un singur om care de cateva nopti lucreaza pe trei schimburi si refuza sa accepte ideea ca suicidul colectiv va lovi in miracolul vietii de unul singur. Intamplator am observat ca vis-a-vis, o corporatie si mai mare ca a mea isi aduce personalul la job cu un scuter si pleaca seara separat. De curand m-a vizitat o corporatie si mai mare (echipata cu Logan) care s-au deconspirat ca fiind de la Garda financiara. M-au implorat sa nu disponibilez 25% din personal ca raman fara paine… Se grabeau pentru ca azi cica este greva in megacorporatiile statului….
31 Mai 2010 la 12:01 pm
Eu lucrez intr-o corporatie specializata in cosmetice. Sapun avem din belsug! Asa ca la noi e strict interzis sa venim la servici cu funie! Ne controleaza la pielea goala!
Unele fete n-au rezistat la treaba asta si s-au mutat la Cotroceni ca acolo e traiul mai dulce! Ambele articole sunt asigurate din dotare in “Trusa de prim consilier din deal”! Pe langa bucati mari de rahat in trusa sunt o gramada de chibrite si foarte multe paie! Cand corporatistii care protesteaza in strada nu mai vor sa manance paiele li se dau chibritele. Aprinse, evident!
31 Mai 2010 la 12:11 pm
@Dieter Gent Auzi sasule, mai usor cu chibriturile ca pentru unii asta e o chestie foarte sensibila! Ti-o spune unul care a avut de-a face cu corporatistii de la Gherla!
31 Mai 2010 la 12:14 pm
Apai mai bine corporatist decat bugetar. Ca bugetar te injura lumea toata ziua, pe cand pe corporatist il injura doar prietenii pe care-i sapa ca sa urce in ierarhie.
31 Mai 2010 la 12:17 pm
@Dieter Gent Mai neamtule, mai incet cu chibriturile pe scari ca pentru unii asta-i subiect sensibil! Ti-o spune unul care a lucrat indeaproape cu corporatistii de la Gherla!
31 Mai 2010 la 12:19 pm
@Scufitamosie
Ţi-e dor de-o banare?
31 Mai 2010 la 12:22 pm
@M3bis Pai, de ce, pacatele mele? Sau in corporatia DC nu e voie sa faci bancuri/poante/glume?
31 Mai 2010 la 12:27 pm
@Scufiţa Roşie
Ba da, dar tu introduci lumea în eroare cu personalităţile tale multiple…
31 Mai 2010 la 12:34 pm
@M3bis Pai tocmai asta-i secretul! Dedublarea, multiplicarea personalitatii e uneori primul pas spre sinucidere! Nu de asta vorbim aici? Asa ca DC nu e acum doar un site umoristico-filosofic oarecare ci devine cu fiecare cuvant un reality show!
31 Mai 2010 la 12:44 pm
@Scufiţa Roşie
Atunci nu te mai reţin. Dă-i înainte.
31 Mai 2010 la 12:48 pm
Va anunt pe toti cu mare tristete ca eul meu a ucis eul Scufitei! Tehnic e o crima! Teoretic e o sinucidere!
Practic Scufita n-o sa mai poata comenta la postul asta!
31 Mai 2010 la 1:22 pm
@boga: Inseamna ca nu te-ai uitat bine. Eu eram ala care tinea scutierii de vorba
@Dieter Gent: Bre, pe criza asta, nu ne permitem sa ramanem fara comentatori. Ia fa tu rost de niste apa vie, si invie Scufita. Sau asta era din Greuceanu?…
31 Mai 2010 la 1:25 pm
Astazi de dimineata, dupa ce am petrecut 40 de minute prizonier in masina personala, cu aerul conditionat stricat, cand am pornit outlook-ul, mi-a sarit in fata pop-up-ul mortii. Meeting overdue. Dismiss / Snooze / Cancel .
Am apasat, cu frica in deget, pe Dismiss, sperand ca nimeni sa nu se prinda ca nu am fost prezent la o sedinta la fel de plictisitoare ca si cea de acum 3 zile.
La 10:20 IP-phonul suna in draci. Cacat, iarasi am uitat sa ii dau log off.
Era Seful. Viata mea era incercuita, nu mai avea nici un rost. Spun un “alo” timid. Taifunul nu se dezlantuise. M-a anuntat pe un ton surprinzator de politicos, ca oricat as fi vrut eu sa nu se prinda ca lipseam, era imposibil: “You know that you and me are the only ones that are white. When I see one color in a meetig i’m geting suspicious that one of us is not there. I was.” Si a inchis.
Apropos, am verificat cardul, si am acces la terasa.
31 Mai 2010 la 1:43 pm
@4mall: deci deaia se reflecta soarele dinspre scutieri…
31 Mai 2010 la 1:44 pm
@vpa: pai daca ai acces, sari, frate, nu mai sta!
31 Mai 2010 la 1:46 pm
@vpa: eu zic ca in aceste conditii singura solutie ar fi sa schimbi compania.
31 Mai 2010 la 3:05 pm
studiile arata ca cea mai stresanta zi de lucru pentru corporatisti este joia si nu lunea. aceste studii sunt atat de detaliate incat au stabilit ca maximul de stres este atins in jurul orei 11.00 (intr-o zi de joi, desigur)
31 Mai 2010 la 3:32 pm
@ Scufita Rosie
ce bine ca ai inteles!!! Da’ mi-a placut aia cu tupeul semnaturii 
31 Mai 2010 la 5:05 pm
Ce e mai rau decit sa-ti bagi degetele in priza? Sa ti le bagi ude.
Cea mai buna sugestie pe care o am sint cursurile motivationale pentru sinucidere. In zilele de azi n-ar trebui sa fie prea grele, mai ales ca exista o multime de variante scoase pe piata.
31 Mai 2010 la 5:55 pm
[...] mei de cartier de la Daily Cotcodac au zis azi “Stop sinuciderii corporatiştilor” şi au explicat pe larg de ce e imposibil să te sinucizi la serviciu, dacă eşti [...]
31 Mai 2010 la 6:24 pm
ho, bă, disperaţilor.
uite un banc de pă net.
Pierre, the French fighter pilot(hold the chuckles, this ain’t the entire joke) and his girlfriend are out on a leisurely picnic enjoying fine Parisian cheeses and wines when caught up in the moment Pierre’s girlfriend murmurs,
“Kiss me Pierre.”
He pulls a bottle of Cabernet Sauvignon out of the picnic basket and proceeds to pour it across her face then passionately kiss her.
“Pierre, what did you do that for?”
“I am Pierre the French fighter pilot and with red meat I like red wine.”
Stirred by the intimate turn the picnic is taking, she slips the top of her dress over her shoulders and says in a seductive tone,
“Kiss me lower Pierre.”
Pierre responds by pulling a moderately aged Pinot Griggio from the picnic basket and pours it across her supple breasts then licking and kissing them clean. Aroused now Pierre’s girlfriend asks once more
“Pierre, what did you do that for?”
“I am Pierre the French fighter pilot and with white meat I like white wine.”
Pierre’s girlfriend then removes the rest of her dress and stands before him and gestures none too subtlely at her woman parts
“Kiss me lower Pierre!”
He responds by pulling a bottle of aged cognac from the basket, pouring it on her crotch and lighting it on fire. Horrified she puts the fire out and screams,
“Pierre, what did you do that for?!”
“I am Pierre the French fighter pilot and when I go down, I go down in flames!”
31 Mai 2010 la 6:33 pm
Si daca tot au fost plictisitori toata viata, macar sinuciderea sa fie si la ei un pic altfel. Asa ca daca ajung pe bloc ar fi interesant sa se lege cu o sfoara de un ciine, sa ii puna un prezervativ pe coada, se dezbraca complet si se arunca. Iar biletul de adio “Pentru Grivei, o iubire imposibila”. Haideti sa iesim din monotonia sinuciderilor astea clasice.
31 Mai 2010 la 6:37 pm
biroul: viaţa de după viaţa de după birou
dacă fluturii ar merge zilnic la birou/ sînt sigur – n-ar lua-o pe la metrou//
http://ivcelnaiv.blogspot.com/2010/02/o-seara-ca-oricare-alta.html
31 Mai 2010 la 6:57 pm
Oare dupa ziua asta de luni mai traieste careva de la DC? Nu cumva postul asta era un fel de scrisoare de adio colectiva data pe dupa colt? Hellooooo, se aude, mai traieste careva?!!!???
3 Iunie 2010 la 10:46 am
[...] http://www.dailycotcodac.ro/2010/05/stop-sinuciderilor-in-randurile-corporatistilor/ [...]
1 Aprilie 2011 la 2:46 pm
(CHORUS
We are family
I got all my sisters with me
We are family
Get up ev’rybody and sing
Ev’ryone can see we’re together
As we walk on by
(FLY!) and we fly just like birds of a feather
I won’t tell no lie
(ALL!) all of the people around us they say
Can they be that close
Just let me state for the record
We’re giving love in a family dose
(CHORUS x2)
Living life is fun and we’ve just begun
To get our share of the world’s delights
(HIGH!) high hopes we have for the future
And our goal’s in sight
(WE!) no we don’t get depressed
Here’s what we call our golden rule
Have faith in you and the things you do
You won’t go wrong
This is our family Jewel
(REPEAT CHORUS TO FADE)
Sau cum sa dai Copy/Paste la o melodie de team-building. Salutari din corporatie