Adrian Călărașu

După decenii întregi de studii, un grup de cercetători din blocul meu (format din nea Pandele de la 4 şi un văr de-al lui doctor în tinichigerie, din Cornetu) a pus la punct un model de automobil care funcţionează pe bază de raze solare şi ploaie, atunci când dă Dumnezeu.
La realizarea prototipului s-a utilizat un saşiu de Dacia 1300, producţie 1981, această opţiune fiind stabilită nu doar din patriotism, ci şi din raţionament practic, deoarece, citez textual din oamenii de ştiinţă mai sus menţionaţi: “nu se mai fac maşini ca pe vremuri.” (more…

Adrian Călărașu

Nea Mircică se uită la mine chiorîş şi nu înţelege scopul rugăminţii mele.
– Da’ ce-ţi trebe, bă, că tu ai d-alea străine, de firmă?
– Da, nea Mircică, dar vreau să văd şi eu cum e una d-asta făcută de matale. Uite, îţi dau un polmol de la mine, nu pierzi nimica.
– Nu pot eu, mă, d-aia cu frână, ţine-o pentru tine, pe mine mă harjiie pe gât şi mă ia cu tuse, zice, în timp ce se caută în buzunare după cutiuţa cu tutun producţie proprie şi după ziarul împăturit.

Nea Mircică urăşte ziarele tabloid, sunt pline de poze, iar acolo unde e poză e mai mult tuş, deci şi mai mult plumb, zice. Şi de la plumb cad dinţii. (more…

Adrian Călărașu

Nu vreau să vorbesc aici de un instalator bun, sau de un zugrav  care să nu te oblige să mai faci şi un credit de nevoi personale pe lângă cel ipotecar, ca să îţi poţi eventual şi renova casa ta cea nouă care de fapt e veche. Sau de un mecanic priceput, care să ştie mai multe decât unul care e specializat doar pe pază de noapte. Aici depinde de norocul şi priceperea fiecăruia dintre voi.

Mă refer aici la meseriile vechi, cele care în zilele noastre îşi mai găsesc cu mare greutate practicabilitate, şi asta nu din cauză că nu mai au obiect, ci mai degrabă din cauză că ne-am ajuns, nu ne mai cârpim, facem pe emancipaţii sau pur şi simplu ne put. (more…

Adrian Călăraşu

Am avut cel mai neobisnuit vis de cateva luni incoace: se facea ca ma haiduceam cu un fel de luptatori/programatori/ninja. Bastarzii detineau stocate o serie de proceduri si functii, arme pe care eu deocamdata nu le stapanesc satisfacator, si case-uri pentru fiecare dintre situatiile in care mie, prin absurd, mi-ar fi iesit vreo eschiva. Pastrand proportiile, era ca si cum Tarzan ar fi incercat sa se apere de Predator cu un cutit de friptura. (more…

Adrian Călăraşu

De fiecare data cand vad reclama aia la nu-stiu-ce credit imobiliar la nu-stiu-ce banca, cu Bitman care imi canta ceva despre casa mea (!), imi dau seama cat de fals e Bitman.

In primul rand nu pot trece peste faptul ca, indiferent de banca sau de credit, conform spoturilor publicitare, se presupune din oficiu ca toata lumea isi va cumpara casa noua, pe pamant, cu un living cat Sala Oglinzilor de la Versailles si o curte cu gradina cam cat aia de la Schonbrunn.

In al doilea rand, ca sa nu ne mai abureasca, nu putea sa spuna adevarul? Gen: casa mea e un complex de vile in Ilfov, casa ta e in Colentina, intr-un bloc debransat din cauza restantierilor. (more…

Adrian Călăraşu

Zilele trecute, in timp ce ma inghesuiam ca sa prind un loc in picioare, in ambele picioare adica, in tramvai, mi-am indreptat privirea spre geam exact in momentul in care in cadru intra un grasan cu X5-ul, bine mersi la el in vapor, cu climatizare si tot confortul. Din cauza ca figura astuia imi parea prea cunoscuta, am dat jos repede de pe el vreo 30 de kile si m-am prins ca era de fapt un fost coleg de liceu.

Timp de patru ani colegul Marius a dovedit de nenumarate ori ca era un om bun de nimic. (more…

Adrian Călăraşu

La una dintre antene era la un moment dat un nene care se lăuda ca el poate face orice prin acupunctură. Orice fel de tratament împotriva bolilor sau obezităţii, doar înfigându-ţi nişte ace în fund. Da, el însă era vizibil paralitic, vorbea cu gura într-o parte, îi tremurau mâinile şi avea dublu greutăţii ideale.

Circula la un moment dat, în copilaria mea, o poveste horror tâmpiţică despre un chirurg (more…

Adrian Călăraşu

Sunt gata sa fac o dezvaluire senzationala in legatura cu o descoperire tehnologica uluitoare. Stiu, multi dintre voi veti spune ca apa calda, mersul pe jos, roata rotunda sau sfaturile dezinteresate s-au inventat cu mult timp in urma. Fata de aceia dintre voi imi cer scuze anticipat.

Pentru cei care nu au aflat inca pana in prezent despre ceea ce vreau sa vorbesc, sunt dispus sa imi sacrific cateva minute, in spiritul altruist care ma caracterizeaza: nu stiu cum sunteti voi, dar eu am ajuns la varsta la care resimt din ce in ce mai acut nevoia de confort. In acest sens, incerc sa fac la randul meu tot posibilul pentru a nu afecta cumva confortul semenilor. (more…

Adrian Călăraşu

Twitter, acest frate cretinel al lui WordPress…
Ce e ăsta, un fel de serviciu oferit celor cu dificultăţi de exprimare?
Oare de ce s-ar limita cineva cu bună ştiinţă la 140 de caractere? Chiar poţi să spui ceva în 140 de caractere, cu tot cu spaţii?
Să înţeleg că blogging-ul normal le-a venit de hac unora? D-aia se cerea micro-blogging-ul? Dar de ce ar avea nevoie de blog un dislexic? Sau e vorba cumva de aceaşi tendinţă generală care ne obligă la discriminare pozitivă? (more…

Adrian Călăraşu

Marian (primul din stânga) este un exemplar reprezentativ al noii specii pe cale de apariţie – struţo/urbanul/clubberul/wannabe/trendy(…) – (nu a primit încă un nume oficial).
Este student în anul I la Drept. Anul trecut a fost anul I la Management dar nu prea i-a plăcut şi s-a lăsat. Îi place să facă clubbing şi să se plimbe cu prietenii lui Şacalu şi Şarpe (el e Bizonu în gaşcă) prin Mall, pe bulevard şi în Sinaia.
Idolul lui e Arsenie (ex-O-zone), cu chipul căruia şi-a tapetat dormitorul şi pe care îl divinizează pentru că a plecat dintr-o comună limitrofă judetului Chisinău şi mai ahiii, pardon, mai aheeee, scuzaţi, mai ahoooo, mă iertaţi, mai ahuhhuuu, DAMN(!), mai apoi a ajuns să fie cunoscut în toată lumea pentru calităţile sale desăvarşite de solist pop.
De cand a apărut pentru 0,3 secunde într-o reclamă la Cosmote, Marian s-a schimbat foarte mult. Când merge pe stradă zambeste tuturor celor din jur, nu mai scuipă pe stradă şi în general se fereşte să să expuna în situaţii compromiţătoare pentru că are impresia că toata lumea îl va recunoaşte din reclama aia.

Vă rog să mai priviţi încă o dată poza! Nu, nu este din cauza proastei focalizări, chiar aşa le stă părul! (more…