Ina_adevărata

Recunosc că nu le-am compus chiar eu, ci le-am găsit pe un site frumos, ceva cu felicitări, de pe care am spicuit câteva mesaje dedicate momentului. La urma urmei, ce sunt SMS-urile, altceva decât gânduri transmise prin telefon, precum odinioară prin scrisori? Dacă citim atent, vedem că ele chiar seamănă cu scrisorile de pe vremuri:

“Departarea nu e decat o forma de a te iubi la fel de intens, de a fi cu tine peste toate drumurile si peste toate devenirile. Si toate apele si muntii dintre noi sunt numai felul meu de a-ti spune te iubesc in fiecare zi”. (“Dragă Maricico, eu îs bine-sănătos da’ nu vin acasă de Paști că mi-am găsit aicea o mândră, noroc că n-ai nici tu bani de microbuz până-n Italia; ai grijă de ăla micu'” ).

“Dumnezeu ne-a dat 2 picioare sa mergem, 2 maini sa tinem, 2 ochi sa vedem, 2 urechi sa auzim, dar de ce ne-a dat o sg inima? Pt ca pe cealalta i-a dat-o altcuiva ca tu sa o gasesti”. (“Am auzit că aveai două inimi și că una i-ai dat-o agentului agricol, las’ că vin io acasă și vi le smulg la amândoi” ).

“Un inger m-a intrebat de ce tin atat de mult la tine. I-am spus ca nu exista nici un motiv ca sa nu fac asta”. (“Dragă Maricico, aici la spital e bine și cald, am mâncare bună și stau în salon numai cu persoane importante – împărați, președinți și chiar îngeri” ).

“Nu incerca sa gasesti iubirea absoluta, pentru ca nu exista. Totul este relativ pe lumea asta, pana si iubirea…” (“Ştiu că m-ai văzut cu Lucica de la Poștă; ce să fac? iubirea e relativă” ).

“Voi merge alaturi de tine pe strada cu o conditie: ascunde-ti aripile pentru ca lumea sa nu stie ca esti ingerul meu”. (“Dacă mai vrei să ieși cu mine pune-ți un pulover mai larg și umblă cu trei pași în urma mea, că m-am săturat să râdă băieții de mine că ies iar cu grasa aia” ).

“Daca as putea sa rearanjez alfabetul, as pune tu si eu impreuna”. (“Noroc cu penitenciarul că am învățat și eu să scriu și să citesc” ).

Abia terminasem de spicuit sensibilele mesaje, că-l văd pe Iubi privindu-mă fericit.

– Ți-am găsit sursa de inspirație perfectă pentru Valentine’s Day, zice, și întoarce laptopul spre mine.

Textul care i se păruse lui “perfect pentru Valentine’s Day” era o descriere a unui documentar pe National Geographic:

“Un moment memorabil în istoria mafiei. Astăzi, cu ajutorul reconstituirilor și studiilor legiste, încercăm să rezolvăm cazul masacrului de Sf. Valentin, rămas deschis atâta vreme. Al Capone Scarface și George Bugs Moran au fost doi dintre cei mai cunoscuți gangsteri din Chicago – doi bărbați duri, intrați în legendă, legați prin cea mai oribilă crimă mafiotă petrecută în oraș. Numele lor sunt asociate masacrului din ziua Sf. Valentin, din 1929, când șapte dintre oamenii lui Moran au fost brutal împușcați într-un garaj abandonat […].

Urmăreşte povestea masacrului de ziua Sf. Valentin, produs în 1929, în Chicago, redată cu grafică de ultimă generaţie şi reconstituiri dramatice”.