Ozzy

Dacă întrebați un bărbat căsătorit care a fost cea mai nefericită zi din viața lui și el răspunde că ziua în care s-a însurat, chiar dacă soția e de față, nu vă grăbiți să-l etichetați drept inconștient sau drept un glumeț de mare clasă. În trei cazuri din patru, omul vorbește foarte serios, pentru că atunci a trecut prin una din cele mai mari încercări ale vieții sale: dansul mirilor.

Povestea începe cam cu două luni înainte de marele eveniment – culmea, într-o perioadă în care viitorul mire se simte excelent. Pe de o parte i se pare că mai are destul timp până acolo, pe de altă parte, viitoarea soție este extrem de ocupată (se știe că nicio femeie nu lasă pe altcineva să se ocupe de vreo problemă legată de nunta ei, riscând astfel să nu aibă cea mai frumoasă nuntă din lume), iar el are mai multe ocazii decât de obicei pentru a ieși la bere cu prietenii(cei mai naivi dintre ei încep chiar să creadă că așa va fi și după). Apoi într-o seară, când femeia se întoarce din oraș supărată că, nici la a patruzeci și doua probă, rochia pe care a comandat-o de anul trecut nu cade perfect, pică întrebarea:

– Și…te-ai gândit, puiuț, pe ce melodie vom deschide dansul?

– Ăăă, păi, pisi, mă gândeam la o baladă din aia frumoasă de la Metallica sau Scorpions. Dintre alea pe care am dansat noi când ne-am cunoscut, va răspunde el candid, crezând că a topit-o, dacă-și aduce încă aminte pe ce melodii au dansat ei când s-au cunoscut.

Femeia îl va privi cu un amestec de consternare și compasiune, realizând parcă pentru prima oară cu ce specie de idiot urmează să se mărite.

– Vrei să dansezi pe Scorpion? La nunta MEA??!!

– Păi, iubi…

– VALS!!! La nunta mea o să dansezi vals!!!

– Dar, iubi, m-ai văzut vreodată pe mine dansând așa ceva? Habar n-am cum e…

– Nu-i nimic, o să înveți! va tuna ea, punând punct discuției.

Urmează o perioadă extrem de grea din punct de vedere psihic pentru bărbat, care va trebui să născocească în fiecare seară o scuză pentru prietenii reobișnuiți să-l aștepte la bere(deși doamnele ar putea fi uimite, să știți că „sunt la lecția de vals” nu e, în general, o scuză potrivită pentru un bărbat). Totuși, la finalul câtorva ședințe, bărbatul va descoperi că, dacă se concentrează suficient, poate efectua pentru câteva minute mișcări oarecum mai grațioase decât ale lui King Kong. (mă rog, mai descoperă și că valsul nu e un dans tradițional argentinian, așa cum credea el).

Scenariul nu se termină însă aici. Valsul mirilor nu e genul de dans la care îi faci ei un semn din cap gen „hei, păpușă, te fac un dans?”. Nu, la momentul respectiv, mirele va efectua câțiva pași plini de grație către mireasă și o va invita la dans cu o plecăciune elegantă. Ea va accepta cu un zâmbet larg pe față, zâmbet care în traducere înseamnă: „vedeți, sper, ce-am crescut eu, că dacă era după mă-sa…”. La finalul dansului, ambii vor efectua câteva aplecări și mișcări laterale de mulțumire către public, în genul celor pe care le fac perechile de la patinaj artistic la finalul programului. Este de departe cel mai dificil moment pentru mire, care trebuie să evite în permanență privirile ironice ale amicilor săi (bine, asta presupunând că mai are amici în sală, fiind mult mai probabil ca toți să fie undeva afară, unde se pot tăvăli pe jos de râs). Practic, dacă celălalt obicei tradițional românesc, respectiv furatul miresei, ar interveni chiar atunci, mai mult ca sigur că mireasa ar sta săptămâni întregi sub Arcul de Triumf, până ar mai uita mirele de momentul valsului și și-ar rupe de la suflet o sticlă de whisky pentru răpitori. Din fericire, femeile au sesizat la timp pericolul și au amânat momentul pentru după miezul nopții.

Evident, în timpul dansului mirilor, toată lumea va sta cu ochii ațintiți asupra bărbatului. E și normal, și la circ, atunci când prezentatorul o introduce pe femeia cu barbă, lumea se uită la ea, nu la prezentator. Și tot evident e că, deși nu te-ai fi așteptat, în public sunt o grămadă de specialiști în dans care vor emite păreri nu tocmai laudative la adresa prestației bietului mire, spre deosebire de mireasă, care s-a mișcat perfect. De fapt, sunt aproape sigur că și la nunta lui Mihai Petre, la o oră după dansul mirilor, încă se mai auzeau voci care spuneau în șoaptă: „Ea a fost ok, dragă, dar el s-a încurcat de vreo două ori, se vede că nu-i place să danseze”.

Material apărut în ziarul “Daily Cotcodac Explorer”, realizat în colaborare cu Viasat Explorer România.