Creaţionism:
În prima zi, Dumnezeu a zis:
– Să se facă lu…
Imediat, a apărut un domn în salopetă albastră, cu o şapcă albastră în cap. Pe spate scria, scurt: E’ON. În mână ţinea un caiet şi un pix îi lucea după ureche.
– Un moment, Părinte Ceresc – spune omul. Noi am făcut nişte calcule şi, pentru a lumina tot Universul, ies nişte cifre… hmm – mai zise el şi se scărpină după ceafă – cum să zic? Cam mari. Adică atâtea posturi trafo şi cablaje, nu ştiu ce să spun…
– Lasă, că m-am gândit Eu la asta – îl ia Dumnezeu cu binişorul. Fac nişte sfere uriaşe, în care are loc fuziunea nucleară – doi atomi uşori se ciocnesc, rezultă unul mai greu iar diferenţa de masă se transformă în energie, etc. etc. Am totul sub control, crede-Mă.
– Ştiu şi eu? – zise omul în salopetă, clătinând din cap. Daţi şi Dumneavoastră o semnătură aici, pe proprie răspundere, că noi zicem că nu ţine, dar, mă rog…
– Bine, dă caietul încoace – spuse Dumnezeu, amuzat.
În a doua zi, Dumnezeu a făcut cerul şi pământul. Îndată s-a înfiinţat o comisie formată din geo-tehnicieni, fizicieni, hidrologi.
– Nu credem că este bine – au spus aceştia, aproape în cor. Noi ne-am consultat şi…
– Am de gând să fac o structură stratificată – cu un nucleu dens din fier, apoi un strat lichid pe care să plutească altul, mai vâscos, apoi continentele…
– Mă scuzaţi – întrerupse un geolog. Nu cred că este bine. Adică să plutească continentele… nu prea e bine. Se vor ciocni, vor rezulta cutremure…
– Aşa-i, aşa-i! – se repezi şi un domn inginer. Vor apărea solicitări suplimentare ale structurii la sarcina orizontală, ceea ce va conduce la un consum ridicat de oţel…
– Dar cutremurele vor crea munţii, vulcanii vor aduce la suprafaţă minerale preţioase vieţii… – se apără Dumnezeu.
– Aşa o fi, dar nu-i sigur. Vă rugăm semnaţi aici, pe proprie răspundere…
– Daţi încoace – oftă Dumnezeu, uşor derutat.
A treia, a patra şi a cincea zi, Dumnezeu se ocupă să creeze animale, plante, vegetaţie. La tot pasul, se împiedica de comisii de specialitate răsărite, ca din pământ, în faţa Lui: Garda de Mediu, Sanepidul, Asociaţii pentru Protecţia Animalelor etc. Semnă, din ce în ce mai obosit, pe proprie răspundere, că totul va fi în regulă, deşi comisiile, rând pe rând, clătinau neîncrezătoare, din cap.
În a şasea zi, în sfârşit, bucurie: va crea omul! Se apucă de treabă, deşi ştia ce avea să urmeze: Asociaţia pentru Protecţia Drepturilor Omului, Inspectoratul Teritorial al Muncii, Direcţia de Sănătate Publică, ACCEPT, Amnesty International, CASS-ul, Casa de Pensii, Asociaţia de Locatari etc. A aflat la ce se înhămase: omul urma să aibă dreptul la viaţă, la opinie, la libera circulaţie, la prezumţia de nevinovăţie, la muncă, la asistenţă medicală gratuită, la propria identitate, la căsătorie, la pensie şi, cea mai importantă dintre toate, libertatea religioasă. Adică să creadă în cine vrea el, să se roage la cine vrea muşchiul lui şi pentru ce vrea muşchiul lui.
– Bine, dar Eu… – încercă să protesteze, însă privirea unei matahale de la un ONG îl făcu să renunţe. Cea mai mare parte a zilei a şasea şi-o petrecu semnând, pe proprie răspundere, toate fişele, carneţele, caietele şi codurile care îi erau prezentate, cu clătinările din cap de rigoare.
În ziua a şaptea se odihni, căzând într-un somn greu, lung şi fără vise. Ştia El bine că din ziua a opta aveau să curgă reclamaţiile…
Evoluţionism:
Nimic. Beznă. Frig, adică zero grade Kelvin. Trece o mie de ani. Nimic. Beznă. Frig, adică zero grade Kelvin. Trece un milion de ani. Nimic. Beznă. Frig, adică zero grade Kelvin. Mai trece un milion de ani. Nimic. Beznă. Frig, adică zero grade Kelvin. Trece un miliard de ani. Nimic. Beznă. Frig, adică zero grade Kelvin.
Dintr-o dată…
A, nu, nimic. Beznă. Frig, adică zero grade Kelvin.
Alte articole cu temă teologică pe Daily Cotcodac:
Evanghelia după Julică
Pisi-Dumnezeu, sfârşitul teologiei
A fost Noe primul şpăgar din istorie?