Naționalismul agresiv german, de la ”Mândri că suntem germani” la războaiele mondiale

Julius Constantinescu

 

Multă lume crede astăzi că naționalismul agresiv german, teoria rasei superioare ariene și antisemitismul modern sunt invenții naziste – sau dacă nu, cel puțin că Hitler și Rosenberg, inspirându-se din  mai vechi teorii și mituri germane, sunt cei care le-au formulat ca atare. Nimic mai fals în realitate, toate aceste concepte sunt mult anterioare lui Hitler, care le-a preluat de-a gata. Tot ce a făcut Hitler a fost să le ridice la rang de politică de stat și să dea practic șansa cât mai multor germani de a se transforma din niște oameni cumsecade în criminali siniștri.

 

Creuzetul naționalismului și al derivatelor sale toxice este însuși secolul al XIX-lea, ”Secolul națiunilor”. Inițial, conceptul de națiune unită într-o entitate politico-juridică a părut tuturor o idee foarte bună (mai puțin vechilor imperii aflate în agonie, dar asta e deja altă poveste). Patriotismul a devenit repede noua religie a Europei, germanii erau mândri că sunt germani, francezii că sunt francezi, cehii că sunt cehi, iar românii mândri că sunt latini (abia mai târziu, când s-a aflat că dacii au construit piramidele din Egipt, românii au devenit mândri că sunt daci). Citeşte mai departe…

Ia-mă de mână și spune-mi pisi

Julius Constantinescu

 

Acum vreo câțiva ani era la mare modă printre cupluri apelativul alint ”pisi”. De la băieți de bani gata din Dorobanți, bambuiste, beemviști de mâna a doua amatori de șaorma sau prințese de Berceni până la intelectuali abstruși care au o singură certitudine în viață, anume că pe Mahler îl asculți dirijat de Bernstein sau nu-l mai asculți deloc, o gamă largă de cetățeni se folosea de acest nume de alint pentru a-și exprima afecțiunea față de partener. E posibil ca apelativul ”pisi” să fi fost folosit chiar și de vasluieni în momentele lor de tandrețe, adică atunci când nu-și băteau nevestele sau le atingeau doar cu palma – deci mai mult așa, în glumă.

 

Cum a apărut însă ”pisi” pe post de alint universal? Probabil în urma unui soi de Convenție de la Geneva a relațiilor prin care s-au interzis, ca aducând atingere demnității umane, alinturile de tip Țupi, Broscuță, Ursuleț, Iepuraș sau Gălușcă. Aceste nume de alint nu mai sunt permise astăzi decât în cadrul căsătoriei – acolo nu e nici o problemă, fiindcă Citeşte mai departe…

Cum să rămâi cu salariul întreg

Julius Constantinescu

 

Când eram copil, îmi completam banii de cheltuială buzunărindu-l discret pe tata.

 

(fac o scurtă pauză pentru a le permite cititorilor oripilați de acest obicei urât, care ar fi preferat de o mie de ori să bălească cu nasul lipit de vitrina cu prăjituri decât să fure vreun bănuț de la ai lui, să părăsească acest text. Și acum, că am rămas toți, să continuăm)

 

De la mama nu furam niciodată, fiindcă ea știa întotdeauna cu precizie câți bani are și și-ar fi dat imediat seama că lipsește ceva. Tata în schimb, ca orice bărbat, habar n-avea niciodată ce bani are prin buzunare (și oricum, dacă și-ar fi dat seama că-i lipsesc din bani, ar fi presupus că i-a confiscat mama și și-ar fi ținut gura, ca orice bărbat cu scaun la cap).
Citeşte mai departe…

Gluma de furat pentru Buzdugan și Morar

Un banc foarte popular printre femei spune că Dumnezeu a creat mai întâi bărbatul, apoi i-a venit o idee mai bună şi a creat femeia.

 

Tot de atunci datează și zicala Citeşte mai departe…

Serată muzicală DJ Cotco: pentru cine a compus de fapt Antonín Dvořák

DJ Cotco

 

Îndesat, rotunjor, naționalist, habotnic, valoros, de formație solidă – ai spune că tocmai l-am descris pe George Damian​. Vorbeam însă despre Antonín Dvořák​, unul dintre cei doi fondatori ai școlii muzicale cehe.

 

Organist în biserică (știu, încă pare că vorbesc despre fratele George), acest muzician serios și foarte prolific era prototipul est-europeanului din spațiul de influență germană, așezat și plicticos, care își netezește tacticos mustățile înainte să ducă halba la gură. Citeşte mai departe…

Serată muzicală DJ Cotco: cum era să-și încheie Rahmaninov cariera în băutură

DJ Cotco

 

Serghei Rahmaninov e considerat ultimul romantic al muzicii clasice. Ceea ce nu e neapărat un lucru extraordinar – îmi imaginez cum, pe la mijlocul anilor 1910, instrumentiștii își dădeau coate când intra Rahmaninov în sală: ”Hai că iar a compus moș Serghei una de-aia nouă de-a lui, ca pe vremea lui Ceaikovski. Pe barba lui Rasputin, iar o s-o ardem cu transcripții de vioară din secolul trecut!”
Citeşte mai departe…

Incredibilele aventuri ale unui salariu foarte mic

Julius

 

Cât ești foarte tânăr și încă prin școli, visezi cu ochii deschiși la primul tău salariu. Îți imaginezi această zi din zorii independenței tale financiare drept un moment triumfal, comparabil în măreție poate doar cu îmbrăcarea togii virile în Roma antică. Căci de acum încolo, nu-i așa, vei avea banii propriii tăi bani.

 

Bineînțeles că realitatea nu e nici pe departe așa. Eu, de pildă, nu-mi amintesc absolut nimic despre primul meu salariu – probabil era atât de mic, încât am băut câteva beri, mi-am luat un borcan de Finneti și două conserve mai scumpe de pește și cam ăsta a fost tot momentul meu de măreție financiară.

 

Lucram inginer la un trust de construcții. Salariul nu era mare, dar măcar venea la timp. Situația de a lua salariu în fiecare lună mi s-a părut însă inacceptabilă, așa că am renunțat la inginerie și m-am făcut ziarist. Citeşte mai departe…

Căsătoria unui om e o tragedie. Căsătoria a milioane e statistică

Julius Constantinescu

Emil Moldovan

 

Cam asta ar fi spus Stalin la Conferința despre viața de cuplu de la Yalta – și nu s-ar fi înșelat nici în cazul ăsta (bine, Stalin, la fel ca nevestele, nu se înșela niciodată). Și fiindcă noi v-am obișnuit cu texte vesele, nu vom vorbi astăzi despre tragedii precum căsătoria, ci despre statistici privind relațiile de cuplu.

 

Cel mai amplu studiu despre relațiile de cuplu care s-a făcut vreodată la nivel mondial (au fost peste 100.000 de respondenți) oferă o mulțime de statistici interesante, publicate în cartea ”Reperul normalității” – apărută și la noi, la editura Act și Politon. O să prezentăm astăzi câteva dintre ele, dar cel mai bine este să vă cumpărați cartea, e un instrument foarte util – de pildă, când soțul are chef de sex, îi puteți vârî statistica sub nas: ”Dar ce suntem noi, dragă, italieni, să facem sex de patru ori pe săptămână? Am făcut săptămâna trecută, săptămâna asta e de pauză, ai uitat?”

 

● 20% dintre oamenii fericiți în relațiile lor și-au pierdut atracția sexuală față de partener, dar declară că sunt încă extrem de fericiți alături de el.

Deci 20% dintre bărbați și-au permis un Playstation 4.

 

● 40% dintre bărbații din întreaga lume preferă poziția ”Capră”. Femeile preferă, aproape la egalitate, poziția misionarului și WOT.

Absolut întâmplător, poziția ”Capră” e și cea mai bună poziție din care te poți uita la meci.
Citeşte mai departe…

Platon, filosoful care a spus ”Când iubești, sexul nu contează”

Alexandru Vasile Sava

 

Spre deosebire de Socrate, Platon nu părea a avea vreun handicap în ce privește seducția: venea dintr-o familie din înalta aristocrație, era un atlet de succes, pasionat de filosofie și care, după unele surse, ar fi fost și un poet relativ reușit. O combinație astăzi foarte rară, după cum ar putea atesta orice femeie care a ieșit vreodată la o întâlnire cu un sportiv, un poet, un student la filosofie sau cu un puștan de bani gata. Poate că tocmai din cauza aceasta, prea răsfățat fiind de zei, Platon nu s-a mulțumit cu plăceri fizice obișnuite – cum s-ar mulțumi în zilele noastre, ca să dau un exemplu la întâmplare, un bărbat însurat.
Citeşte mai departe…

Samsung Galaxy S7 e noul iPhone

 

Julius Constantinescu

 

O fi copiat Samsung ani de zile după Apple, dar spre deosebire de dobitoci ca Buzdugan și Morar, care vor rămâne toată viața doar niște hoțomani jalnici, Samsung mi se pare genul de elev care a băgat la cap, iar acum tocmai și-a depășit profesorul. Comparația tehnică între ultimele modele scoase de Samsung și Apple contează prea puțin, căci iPhone-ul nu tehnic trebuia bătut, ci acolo unde era unic – la capacitatea de a lua mințile fanilor. Or, după mine, Samsung Galaxy S7 exact asta face: e un telefon cool, pe care trebuie să-l ai (sunt convins că fetele înțeleg foarte bine acest concept, ele îl aplică și la fustițe, rochițe și pantofiori).

 

De două săptămâni mă dau pe un Samsung S6 edge+. Ecranul curbat, care e și pe S7, e atât de cool, încât orice telefon cu ecran plat mi se pare deja din generația Nokia 5110. Iar S7 vine în momentul de față, la precomandă, cu ochelarii Gear VR (ochelari pentru realitate virtuală) – poate cel mai cool gadget care există la ora asta.

 

Samsung Galaxy S7

 

(apropo de ochelarii Gear VR, cred că aceștia ar putea ajuta în viitor cuplurile căsătorite să facă sex: îți pui ochelarii virtuali și, în loc de soție, te programezi din telefon în pat cu altcineva; de aici încolo ar trebui să fie mult mai ușor)
Citeşte mai departe…