Vino cu mine în Tabăra de graşi

Julius

 

Mă rog, oficial îi spune ShapeShift Gym Camp – adică ceva frumos, să înţeleagă şi corporatiştii -, dar noi aici, la Daily Cotcodac, suntem nişte oameni sinceri şi nu ne ascundem după deget: practic, e o tabără de graşi. Sau, dacă vreţi, de grăsuţi – aşa sună şi mai drăguţ, şi mai liniştitor, parcă nu vă mai simţiţi în pericol să vă înfulece ceilalţi participanţi.

 

Ce este însă această tabără de grăsuţi? Citeşte mai departe…

Pozele de nuntă sau cum să fim ridicoli până ce moartea ne va despărți

Ina_adevărata

 

Ne-am obișnuit să râdem de pozele de nuntă ale bunicilor- pozele alea cu miri țepeni, împopoțonați cu țoale mereu prea largi sau prea strâmte. Ni se par atât de ridicole, încât în ziua de azi nici un cuplu nu mai acceptă să facă acea unică Fotografie de Nuntă care se așează înrămată la capul patului, spre amuzamentul viitorilor nepoți.

 

Nu, mirii din ziua de azi nu mai acceptă să devină penibili într-o singură fotografie de nuntă. Ei vor mai multe: fotografii dinamice, care să-i înfățișeze în ipostaze romantice, trăindu-și iubirea activ. Pentru asta, angajează fotografi și cameramani, organizează ședințe foto complicate, cu scenarii elaborate și decor interesant.

 

poza de nunta

 
Citeşte mai departe…

10 poze penibile din vacanţă obligatorii pe facebook

Julius Constantinescu

 

A venit, în sfârşit, vacanţa. Până acum ai stat pe facebook de la birou, abia dacă puteai şerui horoscopul doamnei Stela şi un articol de pe cocoon.ro toată ziua, nu aveai timp să te faci prea tare de râs. Din fericire, acum eşti în concediu, distrându-te cam 20% din timp, în restul de 80% fiind ocupat/ă să faci poze şi să le pui pe facebook ca să arăţi ce mult te distrezi. Iată zece poze pe care trebuie neapărat să le urci pe facebook ca să îndrepţi situaţia în care te găseai până nu demult – adică atunci când nu aveai timp să te faci prea tare de râs.

 

1. Poză cu picioarele în apă
Te-ai dus până la capătul lumii, eşti pe o plajă exotică unde nisipul e alb, apa e ca smaraldul şi palmierii sunt ca în wallpaper-ul de la birou, dar tot ce te-ai gândit să fotografiezi şi să arăţi lumii sunt labele tale în apă, cu degetele răşchirate. Imaginează-ţi că Gauguin, odată ajuns în Tahiti, şi-ar fi pictat picioarele în apă. Ştii ce s-ar fi întâmplat?

 

Acum nici noi n-am fi ştiut cine a fost Gauguin, nu doar tu.

 

2. Poză cu răsăritul din Vamă
Îţi mulţumim că împarţi cu noi acest moment unic, e posibil să ne fi scăpat toate celelalte 27 de milioane de poze cu răsăritul din Vama Veche postate până acum pe facebook. Citeşte mai departe…

Bărbatul trebuie să gătească puţin mai frumos ca dracu’

Julius Constantinescu

 

Pe vremuri, când bărbatul era bărbat, simpla vedere a parului noduros din mâna lui o făcea pe femeie să-i dea zor cu ostropelul de mamut, să nu cumva să întârzie cu masa (trebuie spus că pe atunci femeile nu sufereau de dureri de cap decât dacă nu era gata la timp mâncarea). Erau vremuri în care bărbaţii vânau, mergeau la război şi ajungeau pe Lună, iar Răzvan Exarhu nu-şi imagina că atunci când va creşte mare se va găsi la alimentara tot ce are nevoie ca să gătească ceva gustos şi aspectuos, numai bun de urcat pe Instagram. Pe atunci, bărbaţii intrau în bucătărie doar ca să-şi caute nevasta.

 

Vremurile când bărbaţii nu găteau au fost cele mai bune din istoria omenirii. Atunci s-au inventat motorul cu abur şi radioul, s-a descoperit penicilina şi s-a formulat teoria relativităţii. Dacă doamna Einstein nu s-ar fi apropiat de bucătărie şi l-ar fi lăsat pe Albert să se descurce singur, probabil cea mai celebră ecuaţie a lui ar fi fost despre raportul dintre valoarea energetică a alimentelor şi greutatea corporală (slavă Domnului însă că nu a fost aşa şi am putut astfel afla cu toţii că E = mc2, orice ar însemna asta). Şi dacă totul ar fi mers în continuare aşa, probabil că până acum am fi reuşit să găsim leacul împotriva cancerului şi să colonizăm galaxii îndepărtate.

 

Lucrurile au mers însă din rău în mai rău. Citeşte mai departe…

O poză extrem de reuşită

Am găsit poza asta pe facebook, mi-a plăcut şi m-am gândit să v-o arăt şi vouă.

 

 

munca

 

 

Mai multe detalii găsiţi aici.

Se întâmplă în România: călătorul care a reparat locomotiva

Cristina Ș., cititoarea noastră principală din München, povestește pentru Daily Cotcodac:

 

Duminică, 26 iulie. Am urcat în tren, Constanța – Brașov. Era vagon de-ăla deschis, nu cu compartimente.

 

M-am instalat, am pornit. După un timp intră un echipaj de poliție TF și se instalează pe scaunele din jurul meu (vreo 6-7 inși). Începe să se facă cald, vagonul era destul de plin și geamurile-nchise. Tocmai mă gândeam că la dus, pe București – Constanța, am înțepenit din cauza aerului condiționat, și uite că acu’, la întoarcere, mă lichefiez.

 

Trenul nu mai pleca din stația Jegălia. Peste câteva minute îmi dau seama că stă prea mult, își dau seama și alții, încep să se-ntrebe ce se întâmplă. Și era sufocant de cald, deja regretam că nu am apă la mine. După vreun sfert de oră, anunț nasol, propagat din om în om: s-a stricat locomotiva!
Citeşte mai departe…

De ce românii nu au fondat niciodată un imperiu

Julius Constantinescu

 

În linii mari, cam toate marile imperii din istorie au luat naştere atunci când o căpetenie de trib, un regişor sau vreun general mai ambiţios şi-a adunat oştenii, i-a aliniat în formaţie şi le-a zis ceva de genul: „Acum o să mergem să cucerim Italia/Iberia/Persia/Egiptul, o să trecem totul prin foc şi sabie. O să jefuim, o să violăm toate femeile, o să luăm în robie locuitorii şi, cu puţin noroc, o să lăsăm în urma noastră numai ruine fumegânde. Vom ajunge cel mai mare imperiul din istorie!” Nu ştiu cât efect avea partea cu cel mai mare imperiu cunoscut, dar promisiunea de jaf şi viol a sunat întotdeauna cât se poate de ispititor în urechile soldaţilor.

 

Sunt totuşi convins că cel puţin vreo doi sau trei voievozi de-ai noştri au încercat la un moment dat să fondeze un imperiu, dar nici n-au deschis bine gura, că primul oştean a şi început să explice cum stă treaba de fapt:

 

– Măria Ta, în Polonia e naşpa, am fost eu anu’ trecut şi numai ţepe mi-am luat. Mai bine mergem în Grecia, că acolo e cald. Şi e şi mai ieftin.
Citeşte mai departe…

E atât de cald, încât…

Julius Constantinescu

 

E atât de cald, că păsările călătoare au plecat înapoi în Africa.

 

E atât de cald, încât până şi taximetriştii din Bucureşti au pornit aerul condiţionat.

 

E atât de cald, că hipsterii au renunţat zilele astea la fulăraş.
Citeşte mai departe…

O lovitură de teatru

Julius

 

Săptămâna trecută a fost mama la Cluj, la sor-mea aia mică. În prima zi m-a sunat să-mi spună că a fost la o expoziţie de fluturi şi fluturii se aşezau pe ea şi, deci, a fost foarte, foarte frumos.

 

A doua zi a fost la un film 3D şi pe urmă la nu ştiu ce cofetărie, unde aveau prăjturi foarte, foarte bune – şi, deci, a fost foarte, foarte frumos.
Citeşte mai departe…

Profesorul Hossu Basarab şi marele Will

Julius Constantinescu

 

Profesorul Hossu Basarab avea un trup încă viguros, vagi cunoştinţe de limba engleză şi o sete cu adevărat remarcabilă, calităţi între care exista o interdependenţă strânsă. Vagile sale cunoştinţe despre limba lui Shakespeare, pe care în cursul dimineţii le transmitea unor elevi prostălăi de gimnaziu, îi aduceau un venit modest, suficient totuşi să-şi ostoiască setea; în fine, trupul viguros îi permitea să înghită cantităţi zdravene de alcool şi să reziste bine la umezeală atunci cînd nevoia îl împingea să înnopteze în vreun şanţ sau în vreun rondou jilav de flori.

 

Setea lui neobosită îl purta în multe locuri. Într-o singură zi, profesorul putea fi văzut la “Mexicul în flăcări” dezvăluindu-le studenţilor de la Facultatea de instalaţii proporţiile ideale de bere şi rom într-un trotil de calitate, la barul “Opera” dregându-se alături de grefierii de la Tribunalul Cluj sau certându-se la “Bardezi”-ul de pe Napoca cu Şuşcă, un profesor de franceză departe totuşi de anvergura sa. De asemenea, putea fi zărit la “Ema”, în cârciuma “Trei păduchi” şi, în general, în orice local de alimentaţie publică în care se servea alcool. Citeşte mai departe…

sustine2

sustine2

Comentarii Recente

  • Ce sa vad? Greutatea. Acolo e afisata valoarea ei: jos, pe cantar. Chiar si cand e frig iar bateria e mai...
  • Mereu m-am intrebat: ce inseamna sa fii gras? Cum se masoara burta? Era sa ajung nebun; fel de fel de...
  • E… oke de kefece …
  • Vorba unui intelept: cand nu ti-o mai vezi, nu-i neaparat vina burtii.
  • Ontopic: Daca suntem aschilambici si avem burta… burtica? Putem sa…aplicam? Pentru un prieten…...