Ozzy
Prima parte, aici.
Anglia – îmi dau seama acum că am fost nedrept cu Olanda și Spania, numindu-le echipe de ratați. Păi atunci ce să mai zică Anglia, care se bate mereu cu pumnul în piept că e patria fotbalului, dar ea a câștigat un singur trofeu, acum 50 de ani, și ăla cu un gol despre care doar ei mai cred că a fost valabil? Pe bune, e ca și cum România s-ar lăuda că e numărul 1 în aviație pentru că Henri Coandă a inventat motorul cu reacție. Și că tot veni vorba de România, dacă la tragerile la sorți există vreo echipă care stă cu emoții să nu pice cu noi în grupă, numai Anglia poate fi aceea. Și asta pentru că până și românii îi caftesc pe părinții fotbalului peste tot pe unde-i prind.
Franța – deoarece fotbaliștii francezi aveau tendința să cedeze meciurile prin minutul 10, maximum 15, la primul corner al adversarilor (gurile rele spun că uneori cedau încă de la intonarea imnurilor, dacă adversarii se uitau mai urât), federația franceză a hotărât să urmeze exemplul armatei și să angajeze străini, ca să nu se mai facă de râs. Practic, cel mai dificil lucru când vine vorba de echipa Franței e să găsești un francez în ea. Ar fi unul pe bancă și ar mai fi unul în fruntea UEFA. Ăsta din urmă e bun, le-a adus un titlu european în 1984 și s-ar putea să-i califice din grupă și acum.
Suedia – of, ce grupă antipatică, chiar trebuie să se califice cineva din ea? În general, nordicii îmi sunt simpatici, însă nu este și cazul lui Kenneth Anderson și al conaționalilor săi practicanți ai acestui sport, pe care îi urăsc sincer de când mi-au stricat o seară de iulie în 1994. Ce ziceți, că de fapt a fost vina lui Prunea? Păi și pe Prunea îl urăsc sincer.
Ucraina – a doua echipă gazdă a competiției are în componență câțiva jucători care activează în străinătate și câțiva de la Dinamo Kiev și Dnepr. Echipa este însă construită în jurul portarului Piatov de la Șahtior. Practic, nu greșim dacă afirmăm că naționala Ucrainei este creația lui Mircea Lucescu. Meritele lui Il Luce sunt de altfel recunoscute peste tot în Ucraina, pe lângă Sahtior, el contribuind și la lansarea altor sportivi de valoare, cei mai cunoscuți fiind Andrei Shevchenko și Serghei Bubka.