Dacă oamenii n-ar trăi așa puțin, Constantin cel Mare ar fi împlinit astăzi exact 1740 de ani. Nu vom ști niciodată cum ar fi fost Constantin la această venerabilă vârstă, însă un lucru e sigur: nimeni n-ar fi reușit într-un timp atât de scurt să-l facă să priceapă diferența dintre ortodoxie și arianism, fiindcă, oricâte calități a avut sfântul Constantin, agerimea minții nu s-a numărat niciodată printre ele. Și pentru că sfântul Constantin a fost mereu unul dintre preferații lui Julius, ne grăbim puțin cu recomandările de astăzi pentru a-i lăsa harnicului autor răgazul necesar să scrie „Evenimentul zilei de ieri”, un text pe care, cu ajutorul lui Dumnezeu, sperăm să-l putem citi chiar în această seară.
• Concluzia lui Moise Guran după estimarea de preț a autostrăzii suspendate a lui Oprescu, în caz că se va face totuși vreodată: „Dacă acesta este costul dorinţei doctorului Oprescu de a intra în istorie, atunci să-i oferim primarului mai bine un nume de stradă şi scăpăm de un mare deranj”.
• Am întâlnit și români săraci cu duhul – un text de Adelin Petrișor despre două românce din Japonia.
• George Damian publică un raport cerut de mareșalul Antonescu despre modul în care Nicolae Malaxa și-a dobândit averea pe spinarea statului mituindu-l chiar pe regele Carol II. Antonescu n-a reușit să-i naționalizeze averea lui Malaxa, fiind destul de scrupulos pentru un dictator, așa că plăcerea asta le-a revenit comuniștilor. O mană cerească pentru urmașii lui Malaxa, care și-au putut revendica bunurile după 1989 în virtutea faptului că le-au fost confiscate abuziv de odiosul regim comunist.