Daily Cotcodac

Stenograma a III-a. În care veţi afla adevărul despre autorii dispăruţi

Ovidiu Eftimie

Toată lumea se întreabă ce se întâmplă cu caseta de redacţie a Daily Cotcodac, unde dispar unii dintre autori, de ce nimeni nu îndrăzneşte nici măcar să le mai rostească numele. Camionagiu a scris, de vreo două ori, mai timid, mai cu curaj, despre cum se comportă mogulul Julius Constantinescu. Recent a întrat în posesia noastră, via Hotnews – unic distribuitor stenograme pe România – o înregistrare a unei discuţii între Julius şi Camionagiu pe tema unor texte ce trebuiau trimise din timp la redacţie.

Julius: Să discutăm chiar pe şleau, pe şleau. Nu am nimic de înregistrat.

Camionagiu: Nici eu…

Julius: Tocmai că am venit cu o maşină care nu e monitorizată de aştia de la SRI, că nu se ştie că e din parcul meu de maşini..

Camionagiu: Da…

Julius: Discutăm acum ca între doi băieţi, un golan bătrân şi unul tânăr. Te-ai bazat pe forţă. Ţi-am arătat că te piși pe forţa ta la c…, că mă piş pe forţa ta, cu golani şi cu alea că tu totuşi vii dintr-o lume cinstită, ordonată, ai tăi au fost ok…Eu vin, bă, de la Beiuş, de la Cluj, vin de la sindicate studenţeşti cu d-ăştia. Asta e o lume.. Bă, eu am făcut eforturi disperate să nu mă dau în fapt de unde vin şi cine sunt. Prietenul tău Andryusha îţi poate confirma că mi-a dat ok-ul că să trimit în spam racheţii de pe teritoriul României.

Camionagiu: nu-l cunosc

Julius:…şi că am trimis în spam sute, nu zeci, sute. Şi când spun spam mă refer la propriu. Eu vorbesc clar, nu mi-e teamă că ai ceva pe tine. Mă doare în p… Acum discutăm doar între noi. Deci pe chestii de forţă şi cu ţigani, prietene, am condus, …bă, ascultă-mă cu atenţie, că să ştii şi tu: toată reţeaua de hateri din România a lucrat pentru mine. Toată. Pe timpul certificatelor de proprietate. Lucrau pentru mine. Riscau 25 de ani sau glonţul. Scriau pe facebook, dădeau like-uri la comentarii, băgau de-alea cu “să scrie numai X că el ştie”. Tu nu ştii despre mine, nimic. Decât legendele făcute de proşti ca Eftimie. Ca tine, la modul cel mai serios, am îngropat prin dealurile de prin Moldova. Uită-te un pic prin caseta de redacţie. Ai mai auzit ceva de Pircă, de Raeţchi?

Camionagiu: e a treia oară..

Julius: Iniţial am vrut să te …(neinteligibil)

Camionagiu: să mă îngropaţi?

Julius: să dau o lecţie tuturor care îndrăznesc să mă..

Camionagiu: să mă îngropaţi?

Julius: bă, puştiule! La mine aşa ceva nu înseamnă că e politică interzisă. La mine face parte din arsenalul de lucru când sunt supărat sau când am un interes mare de apărat. Eu nu glumesc cu astea. M-am gândit după aceea că ai venit cu inima deschisă. Fii atent aici. Ţi-au şuierat gloanţele pe la urechi. Mă refer la propriu. Când ai vorbit de moarte ţi-am spus să nu vorbeşti de ce nu ştii. Deci bătrâne, la propriu m-am gândit!

Camionagiu: eu nu!

Julius: da’ tu ai venit cu inima deschisă şi te iert. Trimite-mi textul ăla şi hai să nu ne mai certăm aiurea.