Daily Cotcodac

Să ţinem cu Hruşcă şi chiar să-l iubim!

Ovidiu Eftimie

Ştefan Hruşcă s-a născut undeva în Maramureş, în 1957, dintr-o colindă cântată chiar de el. A fost o introducere dureroasă, dar trebuie să ne obişnuim deja cu glumele pe care o să le auzim la Măruţă înainte de Crăciun.

Mi-a zis Julius: „Îndrăgitule, scrie ceva cu Hruşcă, presimt că va fi ceva mare”. Nu cred că a presimţit însă chiar prostiile pe care le voi înşira mai jos.

Există sute de motive pentru care anul acesta, în ciuda valului de antipatie crescândă pentru el, ar trebui să ţinem totuşi cu Ştefan Hruşcă. Să ne facem tricouri cu el, să ne punem poza lui pe blog, să-i dăm like-uri pe facebook. Am să vă spun câteva, să vă puteţi da interesanţi la birou când vin idioţii cu glumele de pe HruşcăFacts.

În primul rând, Hruşcă este ultimul cântăreţ din generaţia sa care mai are plete. A fost un hippiot toată viaţa lui, va muri ca un hippiot sau se va dezintegra ca Yoda, direct în eter, neuitând să-i spună lui Liviu Vârciu că, dacă vrea să intre în istoria muzicii, va trebui să-l confrunte pe tatăl său adevărat, lordul Gheorghe Gheorghiu.

Apoi, Hruşcă ştie să cânte. Adică, în afară de colinde, mai ştie să cânte şi altceva. Căutaţi pe net „Un Copac cu flori”, „Fostele iubiri” sau „Nunta de flori”. Crezi că poţi agăţa vreodată pe cineva cu melodiile lui Laurenţiu Duţă? Succes! Da’ ia bagă la chitară „Un copac cu flori” – în maximum o lună ai babardit trei cămine de mediciniste şi te poţi muta mai aproape de ASE. Gândiţi-vă doar că Hruşcă a cântat „Tu Ardeal”, singurul imn adevărat al ardelenilor. L-a cântat prost, ce-i drept, dar spectaculos de bine faţă de alte variante. Doar galeria lui U Cluj îl cântă mai bine, da’ numa’ dacă are ceva unguri de bătut în seara aia, altfel n-are nici un haz.

Plus că el nu apare decât în preajma sărbătorilor, în restul timpului se retrage în hruba lui din Canada şi ne lasă în pace, nu apare în campanii la televizor pentru carduri şi telefoane sau pe canapea la Măruţă. Sigur, e mişto să râdem de Ştefan Hruşcă, dar niciodată nu ne gândim că alternativa e Fuego. V-ar plăcea să ascultaţi de Crăciun numai Fuego, ceva curve de la Măruţă care scot albume de sărbători şi Ştefan Bănică junior?

De-aia există Eftimie, să vadă în perspectivă pentru prietenii săi şi să-i avertizeze.