Să pretindem puţin că aţi avut un an bun: aţi avut un serviciu, viaţă socială, ba chiar putem să ne prefacem că aţi avut şi prieten/prietenă – deci, n-aţi ars-o toată ziua pe Daily Cotcodac în lipsă de altă ocupaţie. Nu-i aşa că aţi vrea să ştiţi ce am făcut în 2010? Haideţi să vedem atunci.
1. AM CÂŞTIGAT ROBLOGFEST-ul.
După o campanie diabolic organizată de Julius – însuşi Goebbels s-ar fi sinucis de silă împreună cu toată familia văzând până unde s-a ajuns cu manipularea. N-au lipsit afişele electorale, promisiunile deşănţate, şantajul fin şi ameninţările, însă decisivă a fost, bineînţeles, dragostea sinceră şi dezinteresată a cititorilor – de pildă, copiii Sebrei simţeau aşa o nevoie să ne voteze, încât au năvălit peste maică-sa urlând plini de entuziasm: „Mamă, am găsit o pizzerie cu wireless de unde putem vota Daily Cotcodac de pe alt ip!”. „Păi, mergeţi”. „Poftim?”. „Păi, mergeţi”. „Mamă, poate nu ne-am făcut bine înţeleşi: scoate banii de pizza mai repede, că aşteaptă oamenii ăia să-i votăm!”.
2. AM FĂCUT FILMULEŢUL CU SALUTUL FRANCEZ.
În trei zile, fuseserăm pe toate televiziunile româneşti, apăruserăm în presa franceză, iar harta ce ne indică locurile de unde este accesat site-ul nostru se colorase dramatic în roşu în dreptul Marii Britanii, semn al tradiţionalei şi sincerei prietenii anglo-franceze.
3. AM DEVENIT PRIMUL BLOG DIN ROMÂNIA CARE A IEŞIT PE PRINT.
Primul ziar al unui blog din România a apărut în luna iulie într-un tiraj de 10.000 de exemplare şi a făcut fericită foarte multă lume, dintre care îl amintim aici doar pe motanul lui Pircă – de atunci, nu a mai dus niciodată lipsă de ziare proaspete.
4. AM AJUNS ÎN BLOGROLL-UL LUI ZOSO.
Poate o să spuneţi: „Bine, mă, premiile la RoBlogFest, ziarul Daily Cotcodac, filmuleţul cu francezii sunt lucruri serioase, ce treabă are blogroll-ul lui Zoso aici?”. O să râdeţi, dar blogroll-ul lui Zoso ne-a adus mai mulţi cititori decât ziarul sau filmuleţul cu francezii. E drept că după Salutul francez Julius a fost salutat la o trecere de pietoni cu neţărmurit respect de către un taximetrist, iar blogroll-ul lui Zoso nu ne va aduce niciodată astfel de satisfacţii sufleteşti, dar, cine ştie, poate într-o zi vom ajunge şi în blogroll-ul lui Mircea Badea şi atunci vom fi din nou respectaţi de către taximetrişti.
5. AM ADUNAT PE DAILY COTCODAC PROBABIL CEA MAI MARE ŞI MAI ACTIVĂ COMUNITATE DE CITITORI DIN BLOGOSFERĂ.
Sunteţi mult prea mulţi ca să încercăm să vă înşirăm aici – sigur am uita pe mulţi şi chiar n-am vrea să supărăm pe cineva. Unii dintre voi aţi publicat deja nu doar comentarii, ci şi texte, lăsându-ne şi nouă plăcerea de a posta comentarii de tipul „slab, foarte slab”, „trebuia să râd, sau cum?”, etc. Datorită vouă am câştigat RoBlogFest-ul cu un număr triplu de voturi faţă de următorul clasat şi tot datorită vouă Daily Cotcodac a devenit unul dintre buni reffereri din blogosfera românească.
Şi, tot datorită vouă, Daily Cotcodac este cel mai plăcut loc în care am fi vrut vreodată să fim – practic, ne faceţi să ne simţim ca şi cum am avea un serviciu sau viaţă socială.
Pentru toate astea, vă mulţumim şi vă urăm LA MULŢI ANI!, precum şi tradiţionalul nostru
SINCERE FELICITĂRI!
De la Ceasu’ Rău şi Căţeaua Leşinată – îndrăgitul Ovidiu Eftimie.
Din îndepărtata Africă – Ionuţ Şendroiu, medic de bord.
Din piaţa Berceni şi Biblioteca Academiei – Radu Pircă.
Şi ultimul pe listă, cu voia dumneavoastră, Julius Constantinescu.