Daily Cotcodac

Impresiile unui mitic la Cluj

Camionagiu

Probabil s-au auzit anumite zvonuri, aşa că simt nevoia să confirm: da, este adevărat că am fost în Cluj, deşi presa nu a semnalat suficient de bine acest eveniment. Ca orice moldovean prin naştere, dar mitic prin stăruinţă şi domiciliu, consideram că România adevărată înseamnă Moldova şi Bucureştiul. Restul e pedanterie nemţească, agresivitate maghiară, puzderie de pericole ascunse sub o poleială de civilizaţie.

Da, aşa este!

Clujenii îşi ascund aurolacii, ţiganii şi cerşetorii

Fiind deprins cu rigorile unui studiu ştiinţific, această observaţie mi s-a impus de la sine: da, clujenii îşi ascund aurolacii, ţiganii şi cerşetorii (probabil) în imobile de lux, aflate pe străzi strâmte (unii le-ar zice cochete), care se varsă în pieţe cu porumbei feroce, monumente, catedrale şi biserici.

Nu a tras nimeni de mine cât am vizionat statuile din centru şi asta am simţit-o ca pe o nebăgare în seamă! Cred că-şi ţin pegra societăţii sub pază armată permanentă. Am ieşit duminica, pe la 9, în soarele băltind prin Piaţa Avram Iancu, în faţa Catedralei Ortodoxe, şi în loc să fiu asaltat, aşa cum se cuvine în astfel de locuri, de cerşetori şi ţigani, sute de porumbei s-au prăbuşit din înalturi şi m-au înconjurat. Am fugit isterizat!

Clujenii nu ştiu să folosească claxonul

Deşi am şofat puţin haotic, căci nu cunoşteam oraşul, aceşti indivizi numiţi clujeni au demonstrat că habar nu au unde e claxonul. Nu m-a claxonat nimeni la semafor, să plec în prima milisecundă verde, iar de înjurat nici nu s-a pus problema. Chiar nu ştiu ce hal de şcoală se face la Cluj. Simţeam în trafic că îmi lipseşte ceva, abia aşteptam să iau câteva babardeli în inimă, mamă, morţi, răniţi şi creieri pe la Obor!

Clujenii au copiat, au plagiat Centrul Vechi din Bucureşti

Noi, bucureştenii, am muncit 20 de ani pentru a scoate din glod şi ţigănie Centrul Vechi, mai precis câteva străduţe scăpate de buldozerele comunismului, şi să îl redăm turismului cu care Bucureştiul – unul din cele mai frumoase oraşe de pe mapamond, după părerea mea – se mândreşte. Am făcut câteva terase şi pub-uri, în care ne ciocnim băuturile şi ideile complexe, la sfârşitul săptămânii de muncă acribică, tipică nouă, celor din sud.
(Sper ca regionalizarea României să aducă dreptate pentru noi şi să ne numim Regiunea Hărnicia).

Suntem extrem de mândri de acestă realizare numită Centrul Istoric, dar, ce să vezi, aceşti indivizi din Cluj şi-au bătut joc de realizarea noastră, au făcut aproape tot oraşul aşa.

Clujencele nu sunt la curent cu vorbirea modernă

Fetele nu ştiu să zică FATĂ! Iniţial am crezut că mi se pare, lipsea ceva când mă plimbam prin Iulius Mall. Dar, treptat, bănuiala s-a cristalizat în certitudine amară: fetele nu ştiu cum se vorbeşte cum trebuie în lume. Niciun „FATĂ” nu mi-a gâdilat urechea.

Clujenii tineri nu sunt bengoşi

Mergi prin locuri aglomerate şi constaţi că nu există şmecheri. Nu iei niciun umăr în tine, nu se aruncă altul pe uşă în faţa ta. Prea multă cuminţenie, pur şi simplu am mers impozant degeaba, m-am umflat aiurea, de mă durea gâtul cât îl lăţeam, trăgând capul spre spate, să se vadă ceafa lată.

În concluzie, un oraş în care nu cred că voi trăi vreodată. Nu ştiu dacă mă-nţelegeţi, frăţioare.